Public service contract dispute: jurisdictional conflict resolved by assigning competence to the regional directorate's court.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. x/2017 reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: 70.784,74 RON reprezentând daune interese potrivit clauzelor Contractului subsecvent de servicii nr. x; 97.499,46 RON reprezentând daune interese potrivit clauzelor Contractului subsecvent de servicii nr. x; cheltuieli de judecată reprezentate de contravaloarea taxei judiciare de timbru.

2. Hotărârile care au declanşat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 2276/2017/CA din data de 18 decembrie 2017, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de către această instanţă din oficiu, şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, obiectul cererii este reprezentat de obligarea pârâtei S.C. A. S.R.L. la plata unor despăgubiri rezultate din posibila neexecutare completă a clauzelor contractelor de prestări servicii nr. x şi nr. 198/2013, iar art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 prevede competenţa de soluţionare, în primă instanţă, a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante.

În speţă, autoritatea contractantă este Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.., cu sediul în Bucureşti, iar Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi nu a încheiat contractul în nume propriu, ci în calitate de mandatar.

Deşi este adevărat că Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi are aptitudinea de a încheia contracte administrative, în convenţia în cauză a acţionat doar ca reprezentant al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., neexistând nici o dovadă că şi-a asumat obligaţii şi a acceptat drepturi în nume propriu.

2.2. La rândul său, prin sentinţa civilă nr. 660 din data de 6 februarie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi, în consecinţă a trimis cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Iaşi.

În motivare, tribunalul a reţinut că subunităţile C.N.A.I.R. pot avea calitatea de autoritate contractantă conform art. 8 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, întrucât intră în categoria întreprinderilor publice şi a încheiat contractul subsecvent de prestări servicii nr. x in calitate de achizitor.

Lipsa personalităţii juridice a subunităţilor din structura CNADNR nu le lipseşte pe acestea de capacitatea administrativă, respectiv de aptitudinea de a încheia contracte administrative în exercitarea serviciului public.

Acest aspect rezultă din cuprinsul Contractului subsecvent de prestări servicii nr. x, care este încheiat exclusiv de către o subunitate a CNAIR, respectiv Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, fiind semnat strict de reprezentanţi ai acestei substructuri.

În plus, în capitolul "părţile contractante" din cuprinsul contractului, este indicat sediul achizitorului ca fiind cel al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi.

Constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, Tribunalul Bucureşti a decis înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va constata că în speţă, în raport de obiectul litigiului şi dispoziţiile legale incidente, competenţa soluţionării cauzei aparţine Tribunalului Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În speţă, pretenţiile ce fac obiectul cererii de chemare în judecată derivă din executarea Contractului subsecvent de prestări servicii nr. x încheiat între reclamanta CNADNR prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (actuala CNAIR) şi pârâta Asocierea S.C. A. S.R.L. Suceava şi B. S.A. Pojorâta, contract încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006.

Conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice.

Contractul subsecvent de prestări servicii nr. x a fost încheiat de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi în beneficiul propriu, această autoritate a achitat facturile aferente serviciilor prestate, a purtat cu pârâta toată corespondenţa legată de executarea contractului, a participat la procedura de conciliere şi, de asemenea, a învestit instanţa de judecată cu cererea având ca obiect plata de daune interese.

Deşi în contract este menţionată drept parte "CNADNR prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi", raportul dintre DRDP Iaşi şi CNADNR este strict un raport de subordonare specific dreptului administrativ, iar nu un raport de mandat care să justifice concluzia că DRDP Iaşi ar fi încheiat contractul în beneficiul CNADNR.

Faţă de acestea, reţinând că revine Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi calitatea de autoritate contractantă în prezenta cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi ale art. 135 alin. (1) şi (4) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, soluţionând conflictul negativ de competenţă în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2018.