Recovery of FEADR funds for artificially created eligibility conditions in rural development micro-enterprise projects

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/25.05.2015 încheiat de AFIR, a deciziei nr. 23258/26.06.2015 de soluţionare a contestaţiei.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2955 din 11.11.2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 2955 din 11.11.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., care a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din Noul C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs s-a arătat că prima instanţă a pronunţat hotărârea cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 care statuează ca "fara a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plata către beneficiari in cazul cărora s-a stabilit ca au creat in mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, in scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".

Susţine recurenta că situaţia de fapt nu se încadrează în definiţia noţiunii de condiţii artificiale, aşa cum a fost statuata de practica Curţii Europene de Justiţie, lipsind elementul obiectiv, iar elementul subiectiv nefiind dovedit.

Apreciază, în acest sens, că dovedit prin înscrisurile depuse la dosar ca obiectivele Măsurii 312 au fost îndeplinite şi a fost atinsa finalitatea urmărita de schema de ajutor, respectiv ca menţine in funcţiune investiţia realizata, prestează către terţi servicii de mecanizare in agricultura, a creat locuri de munca, nu a modificat proiectul, utilajele achiziţionate sunt folosite conform scopului declarat in cererea de finanţare şi obţine profit propriu. Faptul ca recurenta a prestat servicii într-o proporţie mai mare pentru B. S.R.L. nu are nici o relevanta fata de definiţia data de CJUE noţiunii de condiţii artificiale atâta timp cat a obţinut venituri aceasta activitate, a obţinut profit propriu şi nu exista identitate şi nici legături de rudenie intre asociaţii celor doua societăţi

Este de asemenea lipsit de relevanta faptul ca o persoana a exercitat diferite activităţi atât la recurentă cat şi la B. S.R.L. sau faptul ca existe angajaţi care au contracte de munca atât cu recurenta cat şi cu aceasta societate, atata timp cât finalitatea urmărita de schema de ajutor exista şi a fost atinsa, constând in acordarea de finanţare nerambursabila pentru a sprijini dezvoltarea rurala. Arată recurenta că a desfăşurat activităţi de prestări servicii mecanizare cu echipamentele achiziţionate, crescând numărul de locuri de munca şi veniturile adiţionale.

Nu exista nici o condiţie impusa prin contractul de finanţare, prin proiect sau prin legislaţia europeana ori naţională care sa interzică angajarea unei persoane la doua sau mai multe societăţi. Dreptul la munca este un drept garantat iar limitarea exercitării acestui drept, daca ar fi existat, ar fi trebuit stabilita prin lege, potrivit prevederilor constituţionale.

Instanţa de fond a reţinut ca obiectivul specific al măsurii cu privire la crearea de micro-întreprinderi nu poate fi considerat ca îndeplinit atâta timp cat practic s-a asigurat baza materiala pentru activitatea unei societăţi deja existente. Aceasta susţinere a instanţei de fond nu are nici un temei juridic. Nu exista nici o prevedere contractuala sau legala care sa stabilească faptul ca o persoana juridica constituita conform legii nu exista daca aceasta asigura baza materiala a altei persoane juridice. Nu s-a dovedit nici faptul ca recurenta nu are autonomie. Mai mult decât atât, potrivit definiţiei data de practica I CJUE pentru noţiunea de creare de condiţii artificiale "se opune ca o cerere de plata in temeiul schemei de ajutor in cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare sa fie respinsa pentru simplul motiv ca un proiect de investiţii, care acordarea unui ajutor din acesta schema nu are autonomie funcţională sau ca exista o legătura juridica intre candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fara ca celelalte elemente sa fi fost luate in considerare" (C-434/12 Slancheva).

In aceste condiţii nici daca s-ar fi reţinut ca recurenta nu are autonomie funcţională sau ca exista legături juridice (pe care nu le-a negat, dimpotrivă le-a adus la cunoştinţa încă de la cererea de finanţare), nu se putea respinge proiectul pe aceste motive daca obiectivele prevăzute de art. 52 lit. a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 1698/2011 pot fi atinse.

A mai precizat recurenta că susţinerea instanţei de fond în sensul că asigura baza materiala pentru B. nu este reala deoarece a asigura baza materiala înseamnă a pune la dispoziţia unei persoane anumite bunuri. Recurenta nu a pus la dispoziţia B. S.R.L. bunurile achiziţionate prin finanţare nerambursabila. Recurenta susţine că a prestat servicii către terţi, intre care şi S.C. B. S.R.L., pe baza unor contracte prestări servicii, cu echipamentele achiziţii prin contractul de finanţare nerambursabila, in acest mod îndeplinind finalitatea Măsurii 312, anume aceea de a presta servicii de mecanizare in mediul rural. Daca am considera întemeiată aceasta reţinerea instanţei de fond potrivit căreia nu s-a îndeplinit obiectivul specific deoarece s-a asigurat baza materiala pentru activitatea unei societăţi deja existente, aceasta ar fi valabila pentru toţi terţii cărora li-se prestează servicii de către beneficiarii programelor de finanţare din cadrul Măsurii 312 deoarece toţi prestează servicii pentru persoane deja existente.

Mai precizează ca motivele de fapt reţinute de instanţa de fond cu privire la neîndeplinirea scopului măsurii constând in diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală precum şi cel cu privire la neîndeplinirea obiectivului specific al măsurii cu privire la crearea de microîntreprinderi nu au constituit motive de fapt invocate de AFIR prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x/25.05.2015, astfel încât solicita instanţei de recurs sa constate ca instanţa de fond a depăşit cadrul procesual cu care a fost investita şi a adăugat noi motive procesului-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor du nr. x/22.05.2015.

Nu s-a dovedit prin nici un mijloc de proba ca prin finanţarea nerambursabila acordata recurentei, B. S.R.L. a obţinut un avantaj care sa contravină schemei de ajutor de minimis. Nu s-a dovedit cu nici un mijloc de proba ca B. S.R.L. ar fi beneficiat de vreun alt avantaj. Faptul ca recurenta a prestat servicii unei societăţi in schimbul unui preţ nu poate face dovada ca s-a încălcat schema de ajutor de minimis. Finanţarea nerambursabila nu a profitat societăţii B. S.R.L. deoarece aceasta pentru prestarea serviciilor a achitat preţul stabilit prin contract. Prin interpretarea per a contrario a motivelor reţinute de instanţa de fond ar rezulta ca daca recurenta nu ar fi prestat servicii pentru B. S.R.L. nu ar fi incalcat prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

Toate persoanele fizice sau juridice cărora le-a prestat servicii au achitat in schimbul acestor servicii preţul stabilit prin contracte astfel încât nu s-a creat nimănui un avantaj care sa contravină obiectivelor schemei de ajutor.

Un motiv important asupra căruia instanţa de fond nu s-a pronunţat este al previzibilităţii conduitei administrative a intimatei-parate in condiţiile in care in Proiectul depus de recurentă a arătat ca va presta servicii atât către persoane fizice, cat şi către persoane juridice, inclusiv către B. S.R.L. iar contractul de comodat era deja încheiat şi depus la AFIR înca de la momentul depunerii cererii de finanţare, astfel incat aceste aspecte erau cunoscute de intimata-parata la momentul in care aceasta a dispus efectuarea plăţii şi chiar de la momentul depunerii cererii de finanţare. Prin procesul-verbal ex post încheiat la data de 15.11.2012 s-a constatat ca recurenta nu a beneficiat de suprafinanţare nerambursabila din alte programe şi ca a realizat profit.

Instanţa de fond deşi a reţinut in practicaua hotărârii ca a invocat incidenţa prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul nr. 65/2011 potrivit cărora "obligaţia de rambursare nu se aplica in cazul in care plata a fost efectuata ca urmare a unei erori a autorităţii competente sau a unei alte autorităţi şi atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistata de beneficiar in mod rezonabil", nu a mai făcut nici o referire la aceasta şi nu a arătat motivele pentru care a fost înlăturată cererea de anulare a procesului-verbal atacat întemeiată pe acest motiv, încălcând prevederile art. 425 C. proc. civ. care stabilesc faptul ca "considerentele hotărârii trebuie sa cuprindă motive fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, aratandu-se atât motivele pentru care s-au admis cat şi motivele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".

4. Apărările intimatei

Intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, la data de 08.04.2016, cu respectarea condiţiilor prevăzute de C. proc. civ., care a fost comunicată recurentei la data de 15.04.2016;

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, susţinând că din elementele de fapt descrise în procesul-verbal contestat rezultă că sunt întrunite în cauză elementele pentru existenţa condiţiilor artificiale.

A susţinut intimata că din dovezile administrate la dosarul cauzei rezultă că societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă şi de a consolida astfel structura economică în zona rurală (Art. 52 (a)(ii) R1698/2005), ci o societate care are scopul clar de a obţine în mod artificial sprijin financiar nerambursabil, deoarece nu se poate considera că s-a consolidat structura economică în zonă, în condiţiile în care relaţiile comerciale s-au desfăşoară într-o proporţie covârşitoare (95%) între beneficiar şi entităţi ce au aceeaşi asociaţi/administratori din acelaşi grup, fiind astfel distrusă din faşă posibilitatea ca un eventual solicitant de finanţare nerambursabilă sau chiar un beneficiar de finanţare comunitară existent să poată încerca a concura pe acest segment de piaţă în condiţiile în care acest flux tehnologic poate fi controlat, ca şi preţuri practicate/volum activitate, de un singur grup, iar locurile de muncă create nu reprezintă un plus în condiţiile în care 7 din cei 10 angajaţi activi ai S.C. C. S.R.L. sunt angajaţi şi ai S.C. B. S.R.L. şi alte 2 persoane sunt angajate in acelaşi timp la S.C. D. S.R.L., S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L.

Astfel, contrar celor susţinute de recurentă, intimata a prezentat cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit, aspect reţinut de altfel, şi de instanţa de fond.

De asemenea, relevant în prezenta cauză, în ceea ce priveşte legătura dintre societăţi şi modalitatea în care societăţile pot fi considerate legate, este o altă interpretare obligatorie a CJUE, respectiv Cauza C-110/13, hotărârea din 27 februarie 2014, HaTeFo împotriva Finanzamt Haldensleben.

Se arată că în această cauză CJUE a decis că articolul 3 alin. (3) al patrulea paragraf din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie interpretat în sensul că unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza unor raporturi atât juridice, cât şi economice stabilite între întreprinderi că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar şi atunci când între acestea nu exista în mod formal vreuna dintre relaţiile avute în vedere la articolul 3 alin. (3) primul paragraf din această anexă, şi de asemenea că se consideră că acţionează în mod concertat în sensul articolului 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic, iar îndeplinirea acestei condiţii depinde de împrejurările cauzei şi nu poate în mod necesar să fie subordonată existenţei unor relaţii contractuale între aceste persoane şi nici chiar constatării intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări.

În ceea ce priveşte afirmaţia recurentei în sensul că Instanţa de fond nu s-a pronuţat asupra culpei autorităţii, prin prisma prevederilor articolului 5, alin. (3) din Regulamentul CE nr. 65/2011, arată că în cauză a fost dovedită clar intenţia beneficiarului de eludare a normelor legale prin crearea în mod artificial a condiţiilor de obţinere a ajutorului financiar nerambursabil, fiind evident că nu se pune în discuţie "eroare ce nu a fost depistată de beneficiar în mod rezonabil" ci doar nedepistarea neregulii de către Autoritate într-o anumită etapă procedurală a proiectului.

5. Procedura de soluţionare a recursului

5.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27.11.2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 05.02.2018 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. Cu privire la fondul recursului. Soluţia instanţei de recurs.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

O primă critică adusă sentinţei de fond o constituie faptul că în mod eronat au fost apreciate ca îndeplinite cerinţele pentru a statua că au fost create în cauză condiţii artificale pentru obţinerea finanţării nerambursabile.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte va porni de la considerente de ordin teoretic, reamintind că în legătură cu existenţa condiţiilor artificiale, prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, au fost interpretate în cauza nr. x 434/12 aflată pe rolul CJUE Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia.

În această cauză, CJUE a stabilit că, in cazul in care, din punct de vedere formal, un proiect de investiţii îndeplineşte criteriile de eligibilitate necesare pentru acordarea ajutorului, atunci proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune:

• pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât condiţiile pentru obţinerea plaţilor au fost create in mod artificial;

• pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea plaţilor.

În continuare, Curtea a precizat ca revine instanţei naţionale sarcina de a stabili existenta acestor doua elemente, care trebuie dovedite in conformitate cu normele dreptului naţional, in măsura in care nu se aduce atingere eficacităţii dreptului Uniunii .

Concluzionând în hotărârea CJUE se stabileşte că "Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare"

Raportat la cele două elemente, COMISIA EUROPEANĂ - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a emis Nota directoare pentru Auditori nr. 22 având ca subiect Crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiţii, cuprinsul căreia se statuează:"în ceea ce priveşte elementele obiective, faptele din acest caz trebuie analizate pentru a se putea evalua dacă obiectivele finanţării FEADR nu pot fi îndeplinite.

Pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal şi real al cererii de finanţare. Adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condiţiilor create în vederea obţinerii de finanţare FEADR, sunt legăturile juridice, economice şi/sau personale între persoanele implicate în investiţia respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna şi situaţia în care mai mulţi investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice şi prezintă legături geografice, economice, funcţionale, legale sau legături de ordin personal.

Din probele administrate în cauză a rezultat că reclamanta şi o altă societate au fost constituite în mod formal şi doar cu scopul de a sprijini activitatea desfasurata de S.C. B..

Elementul subiectiv a fost reliefat şi dovedit tocmai prin modul de desfăşurare ulterioară a activităţii reclamantei, care a avut relaţii contractuale şi a prestat servicii în proporţie de circa 95 % către S.C. B..

Elementele de fapt ce au creat convingerea autorităţii că au fost create condiţii artificiale pentru obţinerea finaţării au fost pe larg consemnate în procesul-verbal nr. x şi se referă la următoarele:

- Sediul social pentru S.C. D. S.R.L. şi S.C. A. S.R.L. este identic, respectiv: Sat Hodivoaia, Comuna Putineiu, TARLA x, PARCELA x, BIROU C, respectiv BIROU B, Judeţ Giurgiu;

- Locul de realizare al investiţiilor este identic pentru S.C. D. S.R.L. şi S.C. A. S.R.L., respectiv: Sat Hodivoaia, Comuna Putineiu, TARLA x, PARCELA x, Judeţ Giurgiu.

- Contractele de comodat încheiate pentru cele doua firme sunt încheiate cu acelaşi comodant, respectiv: S.C. B. S.R.L reprezentată prin administrator/asociat de E.; S.C. D. S.R.L - x/28.04.2010 "Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurala din zona localităţii Hodivoaia, judeţul Giurgiu prin dotarea cu utilaje şi echipamente agricole a microîntreprinderii S.C. D. SRL" S.C. A. S.R.L - x/19.07.2010 "Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurala din zona localităţii Hodivoaia, judeţul Giurgiu prin dotarea cu utilaje şi echipamente agricole a microîntreprinderii S.C. A. SRL" S.C. B. S.R.L. - x/20.01.2012 - "Construire silozuri de depozitare a cerealelor"

- Domnul F. este unic acţionar la S.C. D. S.R.L., acţionar cu 10% la S.C. B. S.R.L. şi reprezentantul legal pentru proiectul implementat de S.C. B. S.R.L. pe Măsura 123 FEADR;

- Conform contractelor de credit prezentate de S.C. D. S.R.L. şi S.C. A. S.R.L., rezultă faptul că S.C. B. S.R.L. reprezentată de G., a garantat şi susţinut obţinerea cofinanţării de către cei 2 beneficiari ai M312.

- Domnul F. - administrator şi unic acţionar al S.C. D. S.R.L., este fiul lui G. - administrator şi acţionar majoritar (60%) al S.C. B. S.R.L.

- 9 din cei 10 angajaţi activi ai S.C. D. S.R.L. sunt angajaţi şi ai S.C. B. S.R.L.;

- 7 din cei 10 angajaţi activi ai S.C. C. S.R.L. sunt angajaţi şi ai S.C. B. S.R.L.;

- 2 persoane sunt angajate in acelaşi timp la S.C. D. S.R.L., S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L.

- în urma analizării contractelor de prestări servicii, facturilor fiscale şi fisele conturilor clienţi servicii prezentate de beneficiar, rezultă că S.C. D. S.R.L. prestează servicii în proporţie de 94,00% către S.C. B. S.R.L.

- în urma analizării contractelor de prestări servicii, facturilor fiscale şi fisele conturilor clienţi servicii prezentate de beneficiar, rezultă că S.C. A. S.R.L. prestează servicii in proporţie de 95,08% către S.C. B. S.R.L.

- Cei 2 beneficiari de finanţare FEADR, M312: S.C. D. S.R.L. şi S.C. A. S.R.L. prestează servicii aproape exclusiv către S.C. B. S.R.L.

Ca atare, în acord cu concluziile instanţei de fond, se constată că a fost încălcat scopul măsurii 312, prin aceea că recurenta nu a respectat nici scopul măsurii şi nici proiectul care îşi propunea crearea şi diversificarea serviciilor de mecanizare pentru populaţia rurală din zona Comunei Putineiu având în vedere că a prestat servicii aproape în exclusivitate către S.C. B. S.R.L. în proporţie covârşitoare de circa 95%, în timp ce pentru populaţia rurală a prestat doar o activitatea de 1-2%.

Este adevărat că prestarea unor servicii preponderent către o anumită societate, sau angajarea unor salariaţi comuni, nu sunt de natură, luate separat, să conducă la o anumită concluzie legată de culpa beneficiarului, totuşi din toate elementele de mai sus, coroborate între ele, rezultă că în cauză a avut loc o încălcare a principiului de minimis, prin faptul că beneficiarul real al finanţării era o singură persoană.

Mai mult decât atât, Înalta Curte observă că în actul de control a fost identificat un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât condiţiile pentru obţinerea plaţilor au fost create în mod artificial.

Astfel, este de principiu că prin crearea de condiţii artificiale de eligibilitate in vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt nesocotite obiectivele Măsurii 312 - Program FEADR, printre care şi obiectivul general şi anume dezvoltarea durabila a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, in scopul creşterii locurilor de munca şi a veniturilor adiţionale, reprezintă neregula in accepţiunea contractului de finanţare, caz in care beneficiarul va restitui integral valoarea finanţării necuvenite primite din partea APDRP.

Pe de altă parte, s-a dovedit în cauză afilierea dintre societăţile implicate, prin anumite persoane fizice care se coordonează pentru a exercita influenţa asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor, influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic chiar şi în condiţiile în care nu există relaţii contractuale între aceste persoane şi nicio constatare a intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii.

Aşadar, modalitatea în care asociaţii entităţilor juridice beneficiare au concertat la implementarea proiectului, dovedesc pe deplin existenţa "grupului" economic, care să contravină scopului măsurii 312 redat mai sus.

Pe cale de consecinţă, faţă de cele arătate mai sus, contrar celor susţinute de recurentă, este evident că sunt întrunite în cauză cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit, aspect reţinut de altfel, şi de instanţa de fond.

În final, Înalta Curte observă că nu sunt aplicabile în speţă prevederile art. 5 din Regulamentul nr. 65/2011 invocate de recurenta reclamantă, deoarece acestea se referă la efectuarea unei plăţi necuvenite, din eroarea autorităţii, ori, în speţă, suntem în prezenţa constatării unei nereguli, produse prin fapte ale beneficiarului finaţării.

Împrejurarea că intimata pârâtă a aprobat încheierea contractului, în urma unor verificări efectuate în baza unor proceduri interne, iar ulterior a aprobat cererile de plată, nu poate conduce la exonerarea de răspundere a beneficiarului pentru eventualele nereguli constatate pe perioada de derulare a proiectului finanţat.

Este adevărat că AFIR avea obligaţia legala de a verifica condiţiile de eligibilitate înainte de acordarea ajutorului, însă atribuţiile intimatei pârâte de verificare a îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate se întind pe toată durata de derulare a contractului, astfel că, dacă la momentul acordării ajutorului, nu au existat toate premisele constatate ulterior, nu se poate vorbi de faptul că prin depistarea acestora în cadrul unei acţiuni de control ulterioare, autoritatea ar fi săvârşit un abuz de putere publică.

Mai mult, în cauză, stabilirea existenţei condiţiilor artificiale s-a efectuat pe baza unui proces complex de coroborare a mai multor elemente (inclusiv a acţiunilor desfăşurate de părţi pe parcursul derulării contractului) care luate în ansamblu au creat convingerea autorităţii că s-au încălcat dispoziţiile legale, iar nu prin simpla verificare formală a îndeplinirii condiţiilor de la momentul acordării finanţării.

În consecinţă, nu se poate vorbi de o eventuală nulitate a contractului pentru motivul săvârşirii unui abuz de putere publică din partea AFIR.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va dispune respingerea recursului declarat de reclamant ca nefondat, cu consecinţa menţinerii ca legală a hotărârii instanţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 2955 din 11 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2018.