Appeal dismissed: Administrative court upheld annulment of tax authority decision to recover EU-funded debt for scoring errors in rural project selection.

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2015 la data de 24 iunie 2015, reclamanta Comuna Ulma - prin primar - Com. Ulma, judeţul Suceava, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie admisă contestaţia sa împotriva Deciziei nr. 20293/08.06.2015 emisă de pârât privind proiectul " Proiect integrat cu 3 acţiuni de investiţii: 1. Modernizare DC Nisipitu - Lupcina; 2. Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar tip after school în loc. Ulma, jud. Suceava; 3. Modernizare cămin cultural Ulma şi păstrare tradiţii locale ", anularea acestei decizii şi a Notificării nr. x

Totodată, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. x/16.04.2015 şi implicit, a debitului stabilit în sarcina sa în sumă de 10.783.474,88 RON.

2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal prin sentinţa nr. 178 din 22 septembrie 2015 a admis contestaţia formulată de reclamanta Comuna Ulma - prin primar - Com. Ulma, judeţul Suceava, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii Şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti şi a anulat Decizia nr. 20393/8.06.2015 şi Procesul Verbal de Constatare a Neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. x/16.04.2015 emise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs s-a arătat că este incident în primul rând motivul de casare prev. de art. 488 pct. 6 din Noul C. proc. civ., respectiv hotărârea pronunţată cuprinde motive contradictorii şi străine de natura cauzei.

Astfel, în analizarea prezentului recurs, prin hotărârea pe care o atacă Curtea de Apel Suceava respinge in totalitate susţinerile reclamantei Comuna ULMA din acţiunea iniţială pentru ca în final şi în lipsa unui petit prin care să solicite acest lucru, instanţa să procedeze în sensul evaluării şi punctării criteriilor de selecţie avute în vedere la selectarea cererii de finanţare.

Se susţine că în motivarea dezvoltată în cuprinsul sentinţei nr. 178/2015, Curtea de Apel Suceava respinge toate susţinerile Reclamantei care vizau nelegalitatea actelor administrative emise de AFIR, însă, în finalul sentinţei şi în lipsa totală a unei solicitări exprese în acţiunea iniţială, Curtea de Apel Suceava apreciază că cererea de finanţare îndeplinea întru-totul condiţiile de obţinere a punctajului maxim la criteriile de selecţie S9 şi S10.

În acest sens, instanţa de fond precizează că, cererea de finanţare conţinea toate documentele necesare pentru a fi punctată cu maximul de puncte la criteriile S9 şi S10 iar corelarea acestora cu Memoriul Justificativ/Studiul de fezabilitate nu era necesară.

Se mai precizează că, în speţă instanţa de fond s-a pronunţat asupra unui petit care nu a fost solicitat de către Reclamantă şi care evident nu a fost pus în discuţia părţilor, recurenta fiind astfel în imposibilitate de a formula apărări in sensul celor reţinute de Curtea de Apel Suceava.

Mai mult decât atât, instanţa a fost investită cu o cerere de anulare a actelor administrative emise de AFIR., respectiv, Decizia nr. 20393/08.06.2015, Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.04.2015, or, aprecierile asupra legalităţii procesului-verbal de constatare şi Deciziei de soluţionare a contestaţiei nu presupunea ca instanţa să analizeze, să evalueze şi să acorde un punctaj cererii de finanţare depusa de Comuna ULMA.

Pe de altă parte, se susţine că modul de acordare al acestui punctaj eronat face obiectul cercetărilor penale desfăşurate in cadrul dosarului penal nr. x/2015 aflat pe rolul DNA - Serviciul Teritorial Suceava.

Neregula în această speţă subzistă astfel încă din etapa de evaluare a proiectului depus de Comuna ULMA şi este în mod clar de natură a afecta condiţiile în care beneficiarul a obţinut finanţarea nerambursabilă şi a încheiat contractul de finanţare.

Susţine recurenta că pentru a fi eligibil un proiect trebuie să îndeplinească toate criteriile de eligibilitate, nefiind suficientă îndeplinirea doar a unora dintre acestea, iar în situaţia in care punctajul de 66 de puncte nu ar fi fost acordat procedându-se la evaluarea corectă a documentaţiei anexate cererii de finanţare de către comuna ULMA aceasta nu ar fi întrunit punctajul corespunzător pentru a putea fi selectat în vederea finanţării şi astfel contractul de finanţare nu ar fi fost încheiat.

Prin urmare, instanţa de fond nu se poate substitui Autorităţii Contractante în ceea ce priveşte acordul de voinţă şi nici în reevaluarea proiectului şi acordarea unui anumit punctaj la criteriile S9 şi S10 sau pentru a aprecia că în cele din urmă punctajul de 66 de puncte este cel corect.

De asemenea, contrar celor reţinute de instanţa de fond, recurenta invocă faptul că pentru criteriile de selecţie S9 şi S10 era necesară şi obligatorie existenţa corelărilor intre documentaţia anexată cererii de finanţare şi memoriul justificativ/studiul de fezabilitate.

Or, recurenta, în cadrul verificărilor efectuate in anul 2015 a constatat tocmai lipsa corelărilor şi grave inadvertenţe între documentele depuse de comuna ULMA în susţinerea cererii sale de finanţare.

Un al doilea motiv de casare invocat se circumscrie prevederilor art. 488 pct. 8 din Noul C. proc. civ., hotărârea atacată fiind data cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor a dispoziţiilor legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR.

Apreciază recurenta că, in speţă, s-a produs o neregulă raportat la dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 art. 2 alin. (1) şi ale art. 16 - Neregularităţi din anexa 1 prevederi generale la contractul de finanţare, constând în aceea că există neconcordante grave între angajamentele asumate prin Cererea de Finanţare, şi situaţia existentă în prezent, ceea ce echivalează cu o abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, ce conduce la declararea proiectului ca neeligibil şi la retragerea ajutorului financiar nerambursabil acordat.

În accepţiunea contractului de finanţare intervenit între părţi, beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoaşterea condiţiilor de acordare a finanţării nerambursabile şi de solicitare a finanţării în concordanţă cu aceste condiţii, AFIR având un rol de supraveghere a procesului de implementare a unui proiect, cu toate etapele pe care le presupune, prin diferite niveluri de verificare şi proceduri acreditate de Comisia Europeană. În conformitate cu prevederile contractului de finanţare şi anexele la acesta, beneficiarul este singurul răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru implementarea proiectului, incluzând aici şi modul de desfăşurare a procedurilor de achiziţii, beneficiarul trebuind să se asigure de corectitudinea desfăşurării acestora în condiţiile în care societăţile ofertante au fost invitate de acesta la selecţiile de oferte.

Astfel, recurenta, în urma sesizării DNA, a procedat la analizarea modului în care a fost acordat punctajul cererii de finanţare depuse de comuna ULMA, iar în urma verificărilor în ceea ce priveşte două criterii de selecţie, respective criteriul S9 şi S10 s-a concluzionat că punctajul acordat la acestea a fost eronat.

Prin urmare, în ceea ce priveşte evaluarea criteriului S 9 învederează că, potrivit Ghidului Solicitantului pentru Măsura 322- Versiunea 4 iunie 2009, acesta se punctează cu 7 puncte daca se prevede ca funcţionarea infrastructurii sociale este asigurata in parteneriat cu ONG-uri/unităţi de cult.

Beneficiarul Comuna ULMA pentru a dovedi îndeplinirea condiţiilor pentru punctarea maxima a acestui criteriu a depus mai multe documente, printre care şi Acordul de parteneriat nr. x/14.07.2009 încheiate între Comuna Ulma jud. Suceava şi ONG-ul Fundaţia "A.", precum şi Statul fundaţiei "A." autentificat cu nr. x/28.04.1998 şi actul adiţional încheiat în data de 12.05.1998.

Analizând studiul de fezabilitate pentru obiectivul "înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar, tip after school în comuna Ulma, jud. Suceava" se constată ca în cuprinsul acestuia nu se regăseşte nicio precizare privind parteneriatul cu ONG-ul Fundaţia "A.".

Singura menţiune referitoare la parteneriatul comunei Ulma cu ONG-ul Fundaţia "A." se regăseşte într-un memoriu general anexat cererii de finanţare.

Arată recurenta că din statutul fundaţiei şi actul adiţional al acestui statut rezultă că fundaţia nu are ca obiect de activitate acţiuni specific unui after school.

Conform procedurii, pentru acordarea de 7 puncte este obligatorie îndeplinirea condiţiilor corelării datelor prezentate în memoriul justificativ referitoare la descrierea implementării şi funcţionării investiţiei în colaborare cu Fundaţia "A.,, cu cele din Acordul de parteneriat (ex.: activitatea vizată de parteneriat, numele asociaţilor, obligaţiile şi responsabilităţile partenerilor, durata asocierii, etc).

Prin urmare, dat fiind documentaţia anexată de Comuna ULMA cererii sale de finanţare cât şi faptul că in realitate nu se poate realiza corelarea datelor astfel cum am detaliat mai - sus, punctajul care ar fi trebuit acordat pentru criteriul de selecţie S 9 era de 0 puncte.

Referitor modul de evaluare şi punctare a criteriului S 10, asemănător situaţiei expuse mai sus cu privire la criteriul de selecţie S9, recurenta arată că şi în cazul criteriului de selecţie S10, analizând studiul de fezabilitate pentru obiectivul "Modernizare cămin cultural şi păstrarea tradiţiilor locale comuna Ulma, jud. Suceava" se constată că în cuprinsul acestuia nu se regăseşte nicio precizare privind parteneriatul cu ONG-ul Fundaţia "A.".

Astfel fiind, se concluzionează, în urma verificărilor efectuate asupra modului de acordare a punctajului in ceea ce priveşte criteriile S9 şi S10, că proiectul propus de Comuna Ulma nu întrunea condiţiile pentru acordarea celor 7 puncte la fiecare din aceste criterii.

Apreciază recurenta că selectarea acestui proiect s-a efectuat în mod incorect, prin nerespectarea condiţiilor de acordare a punctajului pentru criteriile de selecţie S9 şi S10, rezultând astfel contractarea proiectului în mod nejustificat, sumele decontate în baza contractului de finanţare x/11.06.2010 reprezentând cheltuieli neeligibile.

Mai arată că, redepistarea neregulilor la momentul producerii acestora nu este de natură să atragă exonerarea răspunderii beneficiarului faţă de autoritatea contractantă şi nici să anuleze obligaţia AFIR de a lua măsuri de îndreptare a neregulilor prin recuperarea sumelor plătite eronat/necuvenit, respectiv prin încetarea valabilităţii contractelor de finanţare.

Precizează în acelaşi sens faptul că, situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal de constatare, reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise in mod intenţionat care a afectat întregul contract de finanţare.

În final, recurenta prezintă aspecte teoretice şi practice ce denotă din jurisprudenţa în materia stabilirii neregulii şi susţine că la aplicarea sancţiunii a respectat principiul proporţionalităţii, arătând că, în speţă, se impune retragerea întregului sprijin financiar acordat, dat fiind faptul că neregula constatată afectează în integralitate contractul de finanţare.

4. Apărările intimatei

La data de 10 decembrie 2015, intimata-reclamantă a formulat întâmpinare.

Susţine intimata că din toate înscrisurile înaintate de pârâtă, inclusiv cele de verificare a modalităţii de acordare a punctajului, nu rezultă în nici un fel culpa comunei Ulma, care nu a avut nici o legătură şi opinie cu privire la punctajul acordat unui proiect, pe care a înţeles să îl întocmească în conformitate cu prevederile înserate în ghid şi ulterior l-a înaintat AFIR spre verificare şi comunicare a rezultatului acestei verificări.

Se mai arată că a fost atrasă răspunderea pentru fapte aparţinând altor persoane, petrecute cu câteva luni bune înaintea semnării contractului, respectiv în perioada iunie - iulie 2009, iar în plus, toate obligaţiile asumate de comuna Ulma prin intermediul contractului, sunt cu privire la modul de implementare a proiectului finanţat şi în nici un caz cu privire la activitatea experţilor verificatori din cadrul A.P.D.R.P.

Cu privire la temeiul întocmirii actelor de constatare, respectiv O.U.G. nr. 66/2011, invocă şi în fata instanţei de control, Decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi a celor ale pct. 2 subpct. 2.3 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, situaţie fată de care solicită aplicarea principiului neretroactivităţii legii, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, având în vedere motivul de drept pe care se întemeiază actele contestate şi în baza cărora au fost emise, prin raportarea acestuia la momentul săvârşirii neregulii.

Astfel, procedura de evaluare şi punctare a proiectului depus de comuna Ulma şi fată de care a fost constatată neregula, a avut loc în perioada martie - iunie 2010, procedură realizată pentru implementarea proiectului "Proiect integrat cu 3 acţiuni de investiţii: 1. Modernizare DC Nisipitu - Lupcina; 2. înfiinţare şi dotare centru de asistentă după programul şcolar tip after school în loc. Ulma, jud. Suceava; 3. Modernizare cămin cultural Ulma şi păstrare tradiţii locale", finanţat prin Contractul de finanţare x din data de 11.06.2010, în timp ce temeiul de drept al întocmirii actului de constatare şi sancţionare este O.U.G. nr. 66/2011.

Totuşi, măsurile de sancţionare au fost dispuse în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, pentru o procedură realizată şi un contract încheiat la nivelul anului 2010, moment la care activa în ceea ce priveşte modalităţile de control şi de recuperare a sumelor provenite din asistenta financiara nerambursabila, O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător - aspect faţă de care consideră că a fost încălcat principiul neretroactivităţii legii - toate actele constatatoare şi de sancţionare fiind întocmite în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, cu toate că actul normativ ce le reglementa era O.G. nr. 79/2003 - situaţie de natură a atrage nulitatea actelor de constatare întocmite în acest sens.

În ceea ce priveşte descrierea faptelor din cuprinsul procesului-verbal, acestea nu sunt în nici un fel culpa beneficiarului - din moment ce se face vorbire doar de un formular care nu a ajuns niciodată la beneficiar şi care este întocmit de evaluatori şi experţi din cadrul APDRP prin structurile sale, care dispune sancţionarea pentru faptele altora, având în vedere că, nu beneficiarul a întocmit deficitar formularul E 3.2 şi în consecinţă, nu beneficiarul şi întreaga comunitate locală trebuie să fie răspunzătoare.

Unicul motiv pe care se întemeiază actul constatator, este vis-a-vis de acest formular E3.2. - Fişa de evaluare a criteriilor de selecţie, formular care nu a fost adus niciodată la cunoştinţa comunei Ulma, fiind un document intern, de pe urma căruia se întocmeşte Raportul de selecţie şi o adresă din partea APDRP, prin care i se aduce la cunoştinţă eligibilitatea sau neeligibilitatea proiectului şi punctajul acordat. Descrierile referitoare la tehnoredactarea iniţială a acestui formulat cu un punctaj şi eventuale ulterioare modificări îi sunt total străine, intimata susţinând că a luat cunoştinţă de ele, pentru prima dată, lecturând conţinutul procesului-verbal, situaţie în care, apare total nejustificat să fie răspunzătoare şi să suporte consecinţele acţiunii unor experţi verificatori din cadrul CRPDRP, din moment ce comuna Ulma, nu a avut nici un fel de implicare şi aport, unei astfel de acţiuni.

În ceea ce priveşte proiectul comunei Ulma, apreciază că aceasta respectă întocmai Ghidul solicitantului versiunea 04 iunie 2009, în sensul că cerinţele înserate a fi îndeplinite în dreptul acestor criterii, au fost respectate şi documentele înaintate, aşa zisa corelare de date invocată obsesiv de pârâtă, nu este identificată nici unde în cerinţele acestui ghid, şi mai mult decât atât, este vorba de un ghid, care în sensul acestui cuvânt are caracter de orientare şi nu de strictă obligativitate, cu atât mai mult cu cât ceea ce se impune ca fiind obligativitate, nici nu există în fapt.

Intimata susţine corectitudinea punctajului final acordat, având în vedere şi solicitarea de completări a proiectului depus în faza iniţială, de 7 puncte pentru fiecare criteriu, motivat de faptul că proiectul comunei Ulma a deţinut şi îndeplinit toate cerinţele punctajului acordat, exprimate de legislaţia aferentă, cu menţiunea repetată că Ghidul solicitantului pentru măsura 322, este în esenţă un ghid orientativ care se adresează persoanelor cu competenţă în procedura de evaluare şi selectare a proiectelor ce implică finanţare nerambursabilă, în aplicarea Regulamentelor CE. şi a legislaţiei interne, comuna Ulma îndeplinind întocmai toate cerinţele de eligibilitate prevăzute de legislaţia primară în materie, dar şi a celor prevăzute în acest ghid, astfel încât se poate constata că, în speţa de faţă, neregula nu se identifică.

La data de 11 decembrie 2015, întâmpinarea a fost comunicată recurentei-pârâte cu menţiunea de a formula răspuns la întâmpinare, recurenta neformulând răspuns la întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului

5.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27.11.2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 05.02.2018,completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. Cu privire la fondul recursului. Soluţia instanţei de recurs.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este nefondat.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Un prim motiv de recurs se circumscrie prevederior art. 488 pct. 6 din Noul C. proc. civ., respectiv hotărârea pronunţată cuprinde motive contradictorii şi străine de natura cauzei.

În legătură cu acest aspect, recurenta a susţinut că în motivarea dezvoltată, în cuprinsul sentinţei nr. 178/2015, Curtea de Apel Suceava a respins toate susţinerile Reclamantei care vizau nelegalitatea actelor administrative emise de AFIR, însă, în finalul sentinţei şi în lipsa totală a unei solicitări exprese în acţiunea iniţială, Curtea de Apel Suceava a apreciat că cererea de finanţare îndeplinea întru-totul condiţiile de obţinere a punctajului maxim la criteriile de selecţie S9 şi S10.

Înalta Curte reţine că hotărârea primei instanţe analizează pe larg situaţia de fapt ce a rezultat din probele dosarului, precum şi dispoziţiile legale incidente, aceasta cuprinzând motivele de fapt şi de drept ce au format convingerea instanţei în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

Asfel, împrejurarea că instanţa de fond a respins unele susţineri ale reclamantei, dar a găsit că altele sunt întemeiate, nu face ca hotărârea aşa cum a fost redactată să cuprindă considerente contradictorii sau străine de natura pricinii.

Mai mult, prima instanţă a reţinut că "În momentul de faţă lucrările finanţate sunt finalizate, recepţionate şi decontate toate tranşele de plată, s-a atins scopul pentru care a fost implementat acest proiect integrat şi reprezintă un real beneficiu pentru comunitatea locală, căreia împreună cu reprezentanţii săi, li se impută fapte faţă de care nu au nici o culpă şi implicare. Astfel, Curtea constată că cererea reclamantei a îndeplinit cerinţele de eligibilitate referitoare la criteriile S9 şi S10, "neregula" constatată prin actele ce fac obiectul cauzei nu se identifică, atftel că se va admite contestaţia şi se va anula Decizia nr. 20393/8.06.2015 şi Procesul Verbal de Constatare a Neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. x/16.04.2015 emise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti."

Prin urmare nu se poate concluziona că există contradicţie între raţionamentul logico-juridic folosit de instanţa de fond şi soluţia ce a fost adoptată, aceasta din urmă, fiind rezultatul firesc al primirii unora dintre susţinerile reclamantei şi al înlăturării apărărilor formulate de pârâtă.

Recurenta a mai susţinut că instanţa s-a pronunţat asupra unui petit ce nu a fost solicitat de reclamantă, întrucât a fost investită cu o acţiune de anulare a actelor administrative emise de AFIR., respectiv, Decizia nr. 20393/08.06.2015, Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.04.2015, iar această solicitare, nu presupunea ca instanţa să analizeze, să evalueze şi să acorde un punctaj cererii de finanţare depusa de Comuna ULMA.

Înalta Curte observă că prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.04.2015 s-a considerat ca neregulă faptul că, în cursul etapei de evaluare în mod incorect şi ilegal s-a acordat punctaj unor criterii de selecţie, în condiţiile în care, potrivit documentaţiei depuse de solicitantul comuna ULMA, acest punctaj nu ar fi putut fi întrunit.

Aşadar, faptul că prima instanţă a apreciat, în urma verificării probatoriilor administrate, că cererea de finanţare îndeplinea întru-totul condiţiile de obţinere a punctajului maxim la criteriile de selecţie S9 şi S10, este consecinţa firească a verificărilor legalităţii actului administrativ, pe care instanţa de contencios administrativ este chemată să le efectueze, odată cu investirea sa.

De altfel, aşa cum rezultă chiar din susţinerile recurentei aferente cererii sale de recurs, neregula constatată şi pentru care intimata a fost sancţionată cu retragerea finanţării, a constat în modalitatea de acordare a punctajului la criteriile de selecţie S9 şi S10.

În aceste condiţii, în baza atribuţiilor sale de control jurisdicţional, prima instanţă a verificat legalitatea constatării neregulii şi dacă aceasta subzistă, în sensul identificării în cauză a faptei şi culpei beneficiarului.

Nici împrejurarea că modalitatea de acordare a punctajului face obiectul unui dosar intrumentat de organele de cercetare penală, nu poate conduce la o altă concluzie, deoarece, din documentele depuse la dosarul cauzei rezultă că obiectul cercetărilor penale se referă la modalitatea în care un angajat al Serviciului de Verificare Tehnică din cadrul CRPDRP ar fi modificat sau avizat ilegal (în cazul intimatei) punctajul acordat de experţi pentru proiectele depuse. Pe de altă parte, din înscrisurile depuse rezultă că în cauză a fost pronunţată o ordonanţă de clasare, care, contestată fiind în faţa instanţei de judecată, a rămas definitivă.

A mai susţinut recurenta că instanţa de fond nu se poate substitui Autorităţii Contractante în ceea ce priveşte reevaluarea proiectului şi acordarea unui anumit punctaj la criteriile S9 şi S10 sau pentru a aprecia că în cele din urmă punctajul de 66 de puncte este cel corect.

În legătură cu acest aspect, Înalta Curte reaminteşte că Legea nr. 554/2004 reglementează, prin art. 1 alin. (1) şi art. 18, un contencios subiectiv de plină jurisdicţie, în cadrul căruia instanţa are de analizat nu numai conformitatea actului administrativ cu legea, ci şi existenţa unei vătămări produse reclamantului într-un drept ori într-un interes legitim, în lipsa căreia nu poate fi aplicată sancţiunea anulării.

Astfel, în cazul în care conduita nelegală a autorităţii produce o vătămare reclamantului, instanţa poate ordona măsuri pentru restabilirea dreptului sau a interesului legitim vătămat şi, în acest scop, poate chiar să oblige autoritatea pârâtă să emită un act cu conţinutul solicitat de reclamant, atunci când constată că sunt îndeplinite condiţiile legii, iar nu doar să oblige autoritatea să reevalueze cererea care i-a fost adresată.

Prin urmare, verificând raportul dedus judecăţii prin prisma principiului proporţionalităţii, instanţa investită cu o acţiune în contencios administrativ subiectiv, de plină jurisdicţie, poate modifica sau înlocui actul administrativ emis de autoritatea publică, în limitele propriei marje de apreciere, modificarea fiind echivalentă unei anulări parţiale sau totale a actului administrativ.

Date fiind aceste consideraţii teoretice, Înalta Curte constată că în mod legal prima instanţă a procedat la verificarea modalităţii de acordare a punctajului, ce se circumscrie neregulii constatate şi pentru care beneficiarului i-a fost retrasă finanţarea. Din această perspectivă, nu se poate concluziona că instanţa s-a substituit puterii administrative, ci dimpotrivă, şi-a exercitat propriile atribuţii de control jurisdicţional.

Un al doilea motiv de recurs se circumscrie prevederilor art. 488 pct. 8 din Noul C. proc. civ., hotărârea atacată fiind data cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR.

Se constată că potrivit art. 17 alin. (1) din Anexa la Contractul de finanţare nr. x, prin "neregulă " în accepţiunea prezentului contract, se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare, reglementărilor în vigoare privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional".

Totodată, potrivit art. 1 (3) din aceeaşi Anexă "Beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa Autorităţii Contractante pentru implementarea proiectului. Subcontractarea totală sau parţială a proiectului este strict interzisă". Aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, art. 16 (1) din Anexa I a Contractului de Finanţare reprezintă o preluare fidelă a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003 - în vigoare la data încheierii Contractului de Finanţare.

Proiectul pentru care reclamanta a obţinut finanţare nerambursabilă are o componentă "Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar tip " after school" în com. Ulma, pe care intimata reclamanta a înţeles să o implementeze în parteneriat cu Fundaţia "A." (conform Acord parteneriat nr. x/14.07.2009).

În acest sens, intimata a depus acordul de parteneriat, actul de înfiinţare al Fundaţiei, Hotărârea Consiliului Local de aprobare a acestui parteneriat nr. 16 şi 17/14.07.2009.

Recurenta opinează că prezentarea de către beneficiar în dosarul cererii de finanţare a Acordului de parteneriat încheiat cu Fundaţia "A., fără ca acesta să fie corelat cu precizările necesare în studiul de fezabilitate, referitoare la implementarea şi funcţionarea investiţiei în colaborare cu această fundaţie, atât pentru componenta socială cât şi pentru cea culturală, este pur formală, existând astfel suspiciunea că s-a urmărit prin aceasta doar obţinerea unui punctaj superior şi nu concretizarea efectivă a acestui parteneriat.

Pe de altă parte, s-a apreciat că, în condiţiile în care parteneriatul respectiv nu era menţionat în studiu de fezabilitate, ci doar într-un memoriu general anexat cererii de finanţare, nu sunt îndeplinite cerinţele legale pentru obţinerea finanţării.

În schimb, prima instanţă a concluzionat că cele 7 puncte acordate pentru criteriile S9 şi S10 au fost corect acordate, având în vedere că intimata a asigurat realizarea obiectivului în cooperare cu Fundaţia "A.". Totodată, s-a reţinut că în momentul de faţă lucrările finanţate sunt finalizate, recepţionate şi decontate toate tranşele de plată, s-a atins scopul pentru care a fost implementat acest proiect integrat şi reprezintă un real beneficiu pentru comunitatea locală, căreia împreună cu reprezentanţii săi, li se impută fapte faţă de care nu au nici o culpă şi implicare.

În acord, cu cele constatate de prima instanţă, Înalta Curte opinează că indiferent de modalitatea de inerpretare a prevederilor legale care statuează răspunderea generală a "Beneficiarului" unei finanţări nerambursabile din fonduri ale Uniunii Europene, răspundere care se antrenează independent de ideea de culpă şi pentru situaţia constatării oricărei "nereguli, totuşi, aceste dispoziţii nu exclud răspunderea autorităţii, sau a a persoanelor cu atribuţii în derularea finanţării, pentru faptele culpabile săvârşite de acestea în legătură cu derularea proiectului.

În acest sens, Înalta Curte observă dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, care prevăd ca "obligaţia de rambursare prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorităţii competente sau a unei alte autorităţi şi atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil."

În raport de aceste dispoziţii legale, se constată că emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor constituie un exces putere publica, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, in condiţiile in care pârâta şi-a invocat propria turpitudine (culpa) în sancţionarea intimatei reclamante, încălcând astfel principiile comunitare ale securitatii juridice şi protecţiei încrederii legitime.

Prin urmare, actul administrativ atacat contravine şi unor principii consacrate in dreptul comunitar, respectiv cel al securitatii juridice şi protectiei încrederii legitime, precum şi unui alt principiu aplicabil conduitei administrative, respectiv cel al previzibilitatii.

Or, potrivit unei jurisprudenţe bine stabilite, principiul protecţiei încrederii legitime se înscrie printre principiile fundamentale ale Comunităţii (a se vedea în special Hotărârea din 5 mai 1981, Durbeck, 112/80, Rec., p. 1095, punctul 48).

Reiese, de asemenea, din jurisprudenţă că orice particular poate invoca acest principiu în cazul în care se află într-o situaţie din care rezultă că administraţia comunitară, oferindu-i asigurări clare, l-a determinat să aibă speranţe întemeiate (Hotărârea din 16 decembrie 1987, Delauche/Comisia, 111/86, Rec., p. 5345, punctul 24, Hotărârea din 25 mai 2000, Kogler/Curtea de Justiţie, C-82/98 P, Rec., p. 1-3855, punctul 33, precum şi Hotărârea din 22 iunie 2006, Belgia şi Forum 187/Comisia, C-182/03 şi C-217/03, Rec., p. 1-5479, punctul 147).

In fine, aşa cum s-a reţinut în mod constant şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ţinând cont de tradiţiile constituţionale comune statelor membre, măsurile şi restricţiile impuse de autorităţile publice trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate şi să nu afecteze în mod disproporţionat drepturile şi interesele legitime ale destinatarului.

In concluzie, intimata reclamanta a intrat in deţinerea unor drepturi castigate, odata cu intrarea in circuitul juridic civil a finantarii, drepturi care nu mai pot fi afectate la acest moment, atat pentru ca nu exista, în speţa, o neregulă şi nicio alta critica de fond la adresa acesteia, cât şi având în vedere ca, autoritatea este prima in culpa pentru lipsa de claritate a formei de finanţare, anterior semnării contractului şi anterior efectuării oricăror plaţi, cu consecinţa răspunderii juridice patrimoniale directe fata de intimata reclamantă pentru naşterea unei speranţe legitime.

În opinia recurentei, în accepţiunea contractului de finanţare intervenit între părţi, beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoaşterea condiţiilor de acordare a finanţării nerambursabile şi de solicitare a finanţării în concordanţă cu aceste condiţii, AFIR având un rol de supraveghere a procesului de implementare a unui proiect, cu toate etapele pe care le presupune, prin diferite niveluri de verificare şi proceduri acreditate de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, însă autoritatea publică, este în mod corelativ obligată să acorde consiliere de specialitate solicitanţilor de finanţare, nu doar să sancţioneze eventualele derapaje de la legalitate, cu atât mai mult, cu cât, în speţă, neregula a constat în modalitatea de acordare a punctajului, activitate prestată în mod exclusiv de personalul angajat al recurentei.

Nu mai puţin adevărat este şi faptul că Fişa de evaluare a criteriilor de selecţie, despre care se face vorbire în procesul-verbal de sancţionare, este un formular care nu a fost adus niciodată la cunoştinţa intimatei comuna Ulma, fiind un document intern, în urma căruia se întocmeşte Raportul de selecţie. Or, acest din urmă raport, împreună cu o adresă din partea APDRP, prin care i se aduce la cunoştinţă eligibilitatea sau neeligibilitatea proiectului şi punctajul acordat, au fost comunicate, astfel încât nu este în spiritul principiilor proporţionalităţii şi al speranţei legitime ca intimata să suporte consecinţele acţiunii unor experţi verificatori din cadrul CRPDRP, din moment ce comuna Ulma, nu a avut nici un fel de implicare şi aport la această acţiune.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va dispune respingerea recursului declarat de pârâtă ca nefondat, cu consecinţa menţinerii ca legală a hotărârii instanţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei nr. 178 din 22 septembrie 2015 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2018.