Negative conflict of jurisdiction over civil storage contract claims against a public administration

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 21.05.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. SA a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Economiei (fost Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri), solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să fie obligată pârâta la următoarele plăţi datorate de aceasta, în baza convenţiilor anuale încheiate între societatea A. SA şi Ministerul Economiei, care au ca principal obiect convenirea şi detalierea activităţilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 643 din 12.08.1999, pe relaţia B. Ucraina: 161.641,17 RON reprezentând cheltuieli de depozitare a 420 de colete ce conţin tehnica de calcul necesară combinatului B. Ucraina (ce reprezintă cca. 40 de tir-uri) cu o valoare de cca. 5 milioane USD proprietatea Statului Român; rata inflaţiei pentru perioada trimestrul III 2017 - trimestrul 1 2018 în sumă de 2.182,15 RON; dobânda conform convenţie 1.616,42 RON; obligarea pârâtei la plata obligaţiilor ce vor deriva din convenţiile anuale care se vor încheia cu reclamanta cu privire la depozitarea tehnicii de calcul pentru combinatul B. Ucraina până la finalizarea activităţii pe relaţia B. şi totodată, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru şi onorariu avocat.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin Sentinţa civilă nr. 2869 din 02.10.2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

S-a reţinut, în esenţă, că reclamanta a invocat drept temei de drept dispoziţiile H.G. nr. 643/1999 şi H.G. nr. 290/2001 şi că raporturile juridice dintre părţi nu sunt specifice dreptului privat, ci dreptului public, atât timp cât drepturile şi obligaţiile părţilor s-au născut din emiterea unui act normativ, în regim de putere publică.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 29.20.2018.

La primul termen de judecată Curtea a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 255 din 23 ianuarie 2019 a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei promovate de reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei (fost Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri), în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

S-a reţinut, în esenţă, că, raportat la natura convenţiei din care izvorăsc pretenţiile reclamantei, prezentul litigiu este un litigiu civil, astfel că sunt aplicabile prevederile art. 95 pct. 1 din C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Argumente de fapt şi de drept relevante

În cauza de faţă, sumele pretinse de reclamantă prin cererea de chemare în judecată privesc executarea obligaţiilor izvorâte din Convenţia încheiată cu pârâtul Ministerul Economiei.

Aşa cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, convenţia nu are natura juridică a unui contract administrativ, aşa cum este definit de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, ci are natura juridică a unei convenţii civile, pretinzându-se cheltuielile de depozitare a unor colete ce conţin tehnică de calcul.

Prin urmare, aceste pretenţii au la bază un contract de depozit.

Pe de altă parte, în cauză nu se contestă nici un act administrativ tipic sau asimilat, în sensul art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, obiectul acţiunii nefiind circumscris materiei contenciosului administrativ.

Prin urmare, raportat la natura convenţiei din care izvorăsc pretenţiile reclamantei, prezentul litigiu este un litigiu civil.

În ceea ce priveşte valoarea însumată a pretenţiilor, aceasta se situează sub pragul de 200.000 RON, ceea ce ar atrage competenţa de primă instanţă a judecătoriei, potrivit art. 94 pct. 1 lit. k) din C. proc. civ., însă, trebuie avut în vedere şi faptul că, în afară de aceste petite, mai există şi un petit având ca obiect obligarea pârâtului la plata obligaţiilor ce vor deriva din convenţiile anuale care se vor încheia cu reclamanta cu privire la depozitarea tehnicii de calcul pentru combinatul B. Ucraina până la finalizarea activităţii pe relaţia B., acesta fiind neevaluabil în bani.

Prin urmare, raportat şi la acest petit, având în vedere prevederile art. 95 pct. 1 din C. proc. civ., competenţa în primă instanţă în judecarea acestei cereri revine secţiei civile a tribunalului.

Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta SC A. SA în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 aprilie 2019.

Procesat de GGC - GV