Interim suspension of managerial evaluation report: failure to prove imminent damage and justified case under Law 554/2004

Asupra cererii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la 2.04.2018, reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat suspendarea executării Raportului nr. x din 15.02.2018 încheiat în urma evaluării activităţii manageriale desfăşurate de către domnul A., inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani, în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, precum şi a Fişei de evaluare a domnului A. nr. 829/30.01.2018.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin fişa de evaluare semnată de Comisia de evaluare numită prin Ordinul de serviciu nr. 1316/AOB/28.12.2017 s-a făcut evaluarea inspectorilor şcolari generali/adjuncţi.

Potrivit Raportului de Control realizat de Corpul de Control al Ministrului cu nr. 518/CC/23.02.2018 şi anexelor acesteia s-a constatat că pentru 6 inspectori şcolari generali/adjuncţi s-au completat fişe de evaluare neconforme cu prevederile cuprinse în Anexa nr. 1 din Metodologia privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic aprobată prin OMEN nr. 4315/2014, cu modificările ulterioare, punctajele cuprinse în fişele de evaluare au fost însumate greşit ceea ce a condus la atribuirea unor calificative greşite celor 6.

Astfel, inspectorul şcolar general A. are un punctaj de 96 puncte ca urmare a erorii de calcul, când de fapt trebuia să obţină 87 puncte, adică are calificativul "Foarte Bine", deşi trebuia să aibă "Bine".

2. Hotărârea instanţei de fond.

Prin Sentinţa civilă nr. 5156 din data de 07.12.2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva Sentinţei civile nr. 5156 din data de 07.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale fără a invoca vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, hotărârea instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a prevederilor Legii nr. 554/2004 întrucât sunt îndeplinite prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Din economia textului de lege rezultă că cele două condiţii care trebuie îndeplinite sunt:

1. cazul bine justificat;

2. prevenirea unei pagube iminente.

Instanţa de fond, în mod nelegal, a reţinut că nu este îndeplinită în cauză una din cele două condiţii, respectiv necesitatea prevenirii unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. (1), lit. ş) din Legea nr. 554/2004.

Conform legii, paguba iminentă care ar justifica suspendarea actului implică existenţa unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenţă, sau perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Învederează faptul că, atât cadrele didactice, cât şi personalul didactic de conducere, îndrumare şi control este supus evaluării, evaluare realizată de către o comisie, iar rezultatul evaluării are la bază documente prin care este reflectată activitatea persoanei evaluate şi al cărei rezultat poate sau nu să fie identic cu cel rezultat în urma autoevaluării efectuate de cel evaluat.

Pe de altă parte rezultatul evaluării este consecinţa activităţii efectuate şi nu este strâns legată de prestigiul şi activitatea ulterioară a persoanei.

Potrivit art. 264 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, "Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani."

Astfel, gradaţia de merit se acordă în urma promovării unui concurs la care se pot înscrie doar persoanele care au obţinut în ultimii 5 ani calificativul "Foarte Bine".

Prin OMEN nr. 3633/2018 a fost aprobată Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018 (publicat în M. Of. 395/9.05.2018).

Potrivit art. 1 alin. (2) din metodologia amintită mai sus, "Gradaţia de merit se acordă personalului didactic definit la art. 88 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control)."

Graficul desfăşurării concursului pentru acordarea gradaţiilor de merit - sesiunea 2018 este prevăzut în anexa 1 la metodologie.

Gradaţia de merit se atribuie începând cu data de 1 septembrie 2018 şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut (art. 3 alin. (1) din metodologie).

Personalul didactic din învăţământ care beneficiază de gradaţie de merit până la 31 august 2018 poate participa la un nou concurs, (art. 4 alin. (1) din metodologie).

Potrivit art. 5 alin. (1) din metodologie la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit poate participa: "a) personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar de stat, angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învăţământul preuniversitar de cel puţin 5 ani, cu calificativul "Foarte bine" în fiecare an şcolar din perioada evaluată şi care a dovedit performanţe deosebite în: (i) inovarea didactică, în pregătirea preşcolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinşi la competiţiile şcolare recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale/inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, etapa sector/judeţeană şi a municipiului Bucureşti, interjudeţeană, etapa naţională şi internaţională, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017; (ii) prevenirea şi combaterea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, în integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi/sau tulburări de învăţare în învăţământul de masă, în progresele şcolare ale elevilor în risc de abandon şcolar, în iniţierea şi managementul unor proiecte şcolare care au condus la consolidarea culturii şcolare centrate pe progres, cooperare şi incluziune;

b) personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat, angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învăţământul preuniversitar de cel puţin 5 ani, cu performanţe în activitate, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, şi calificativul "Foarte bine" în fiecare an şcolar din perioada evaluată.

(2) Cadrele didactice care, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, au îndeplinit şi funcţii de conducere, de îndrumare şi control pot participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit fie ca personal didactic de conducere, de îndrumare şi control, fie ca personal didactic de predare, iar evaluarea se realizează conform grilei specifice opţiunii exprimate în scris la depunerea dosarului. Cadrele didactice care optează pentru evaluare ca personal didactic de conducere, de îndrumare şi control depun toate calificativele primite în urma evaluării activităţii din perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017.

(3) Personalul didactic prevăzut la alin. (1) care, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, a avut contractul de muncă suspendat este evaluat doar pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea, din intervalul 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, precum şi pentru o perioadă corespunzătoare duratei suspendării, anterioară intervalului mai sus menţionat, astfel încât să se asigure evaluarea efectivă pe o perioadă de 5 ani. în acest caz, perioada evaluată din afara intervalului 1 septembrie 2012 - 31 august 2017 se stabileşte astfel încât să nu fi fost luată în considerare la acordarea unei alte gradaţii de merit. în cazul în care nu se pot constitui în acest mod cei cinci ani necesari evaluării, personalul respectiv este evaluat doar pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea, din intervalul 1 septembrie 2012 - 31 august 2017.

(4) Personalul didactic încadrat pe două sau mai multe specializări/funcţii pe perioada evaluării poate participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit la oricare dintre discipline/funcţii, exprimându-şi opţiunea în scris odată cu depunerea dosarului. Cadrele didactice care au desfăşurat activitate metodica şi ştiinţifică pe două sau mai multe specializări sunt evaluate pentru întreaga activitate."

În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, a pagubei iminente pe care legea a definit-o ca fiind un prejudiciu material, viitor şi previzibil, şi aceasta este îndeplinită în cauză fiind probată, deoarece prin executarea actelor administrative, reclamantului i s-ar produce un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat, astfel că în mod eronat s-a reţinut de către instanţa de fond neîndeplinirea acestei condiţii.

Drept urmare, este imperios necesar să se suspende executarea raportului încheiat în urma evaluării activităţii manageriale desfăşurate de către domnul inspector şcolar general şi a fişei de evaluare a acestuia până la pronunţarea instanţei de fond pe acţiunea în anularea celor două acte, în vederea evitării unei pagube iminente, deoarece acesta persoană căruia i s-a greşit calificativul ca urmare a însumării eronate a punctajului poate solicita acordarea gradaţiei de merit care presupune şi plata unei indemnizaţii de 25% din salariul de bază, plată care în mod normal nu ar trebui făcută, întrucât după ce se va modifica calificativul, şi se va constata că acesta nu avea dreptul la gradaţia de merit, va trebui să restituie banii.

Aceste două condiţii imperative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 denotă caracterul de excepţie al măsurii suspendării, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări care să fie de natură a argumenta existenţa cazului bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube. Or, în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condiţiilor, aspecte care sunt de natura a satisface cerinţele legii în ceea ce priveşte admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ.

Întrucât din actele dosarului rezultă pericolul care ar duce la producerea unei pagube iminente de natură să justifice suspendarea executării actului administrativ, consideră că cererea de suspendare satisface cerinţele prevăzute la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În concluzie, raportat la cele de mai sus solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacată, iar în rejudecarea litigiului pe fond admiterea cererii de suspendare ca întemeiată.

4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 18 ianuarie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 20 martie 2019.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant, prin prisma dispoziţiilor incidente, precum şi a apărărilor invocate de către intimatul-pârât prin întâmpinare, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004 cu o cerere de suspendare a executării Raportului nr. x din 15.02.2018 încheiat în urma evaluării activităţii manageriale desfăşurate de către domnul A., inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani, în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, precum şi a Fişei de evaluare a domnului A. nr. 829/30.01.2018.

Instanţa de fond, prin sentinţa ce formează obiectul recursului de faţă a reţinut că, reclamantul a prezentat drept caz bine justificat faptul că s-a comis o eroare de calcul în cazul reclamantului, în urma căreia reclamantul are un punctaj de 96 puncte, când de fapt trebuia să obţină 87 puncte, adică are calificativul "Foarte Bine", deşi trebuia să aibă "Bine", iar acest element nu confirmă îndeplinirea condiţiei existenţei unui caz bine justificat, astfel cum este aceasta definită de prevederile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004. Cu privire la condiţia existenţei pagubei iminente, astfel cum este definită de art. 2 alin. (1) lit. ş) din acelaşi act normativ, s-a reţinut că nici aceasta nu este îndeplinită faţă de aspectele invocate şi analizate în cuprinsul hotărârii, astfel că nu poate fi încuviinţată cererea de suspendare a executării în lipsa îndeplinirii cumulative a cerinţelor examinate.

Înalta Curte trecând la examinarea punctuală a motivelor de recurs înfăţişate de recurentul-reclamant prin care arată că soluţia instanţei de fond este nelegală din raţiuni care ţin de interpretarea şi aplicarea greşită a prevederilor legale referitoare la condiţia existenţei pagubei iminente, nu împărtăşeşte opinia recurentului-reclamant, apreciind că nu pot fi primite criticile formulate.

Înalta Curte are în vedere împrejurarea că acţiunea privind suspendarea executării actului administrativ se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor reclamantului (până la momentul la care instanţa competentă va cenzura legalitatea actului).

Îndeplinirea celor două condiţii, respectiv cazul bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube, este lăsată la aprecierea judecătorului, fiind verificată, în funcţie de circumstanţele cauzei, printr-o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza argumentelor de fapt şi de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii suficiente pentru răsturnarea prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ şi să facă verosimilă iminenţa producerii unei pagube greu, sau imposibil de înlăturat, în ipoteza în care actul contestat ar fi anulat de instanţa de judecată.

Referitor la noţiunea de caz bine justificat, aceasta a fost definită prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind reprezentată de acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

În cauză, Înalta Curte apreciază nu că există elemente care să contureze îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat, prima instanţă reţinând în mod corect că argumentele reclamantului în sensul că s-a comis o eroare de calcul, în urma căreia pârâtul a obţinut un punctaj de 96 puncte, când de fapt trebuia să obţină 87 puncte, adică are calificativul "Foarte Bine", deşi trebuia să aibă "Bine" şi că cercetarea acestei erori de calcul poate fi realizată doar cadrul soluţionării cererii de anulare.

Totodată, Înalta Curte constată că prin întâmpinarea formulată în prezenta cauză, intimatul-pârât recunoaşte că în cazul său este vorba despre o eroare materială şi menţionează că prin adresa emisă de Ministerul Educaţiei Naţionale cu nr. 870/16.02.2018, înregistrată la Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani cu nr. 1282/21.02.2018 i s-a adus la cunoştinţă faptul că, urmare a evaluării, a obţinut un punctaj de 96 de puncte, respectiv calificativul "Foarte bine" aferent anului şcolar 2016 - 2017, însă evaluarea s-a realizat pentru o funcţie de conducere pe care nu o deţinea în perioada evaluată.

Or, în ceea ce priveşte modalitatea de evaluare a cadrelor didactice şi acordarea gradaţiei de merit, Înalta Curte constată că acestea sunt aspecte care ţin tot de fondul cauzei, neputând fi analizare în cadrul cererii de suspendare a executării actului administrativ.

Referitor la cea de a doua condiţie prevăzută de lege, din dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 rezultă că noţiunea de pagubă iminentă are în vedere prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Prin motivele de recurs ale recurentului-reclamant se susţine că ar fi îndeplinită această condiţie impusă de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 referitoare la prevenirea unei pagube iminente, deoarece prin executarea actelor administrative, reclamantului i s-ar produce un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat.

Or, Înalta Curte reţine faptul că prezumarea de către instanţa de judecată a unor consecinţe viitoare produse de actul administrativ contestat asupra activităţii instituţiei publice, nu echivalează cu o motivare ipotetică, fiind lipsită de suport probator, astfel cum susţine recurentul-reclamant.

Aşa fiind, nu poate fi primită apărarea recurentului-reclamant în sensul că ar fi necesară suspendarea executării raportului încheiat în urma evaluării activităţii manageriale desfăşurate de către domnul inspector şcolar general/adjunct şi a fişei de evaluare a acestuia până la pronunţarea instanţei de fond pe acţiunea în anularea celor două acte, pentru evitarea unei pagube iminente, deoarece aspectele invocate sunt simple prezumţii, nefiind dovedit prin niciun mijloc de probă că intimatul-pârât, căruia i s-ar fi greşit calificativul ca urmare a însumării eronate a punctajului ar fi solicitat acordarea gradaţiei de merit şi plata unei indemnizaţii de 25% din salariul de bază, iar în cazul în care s-ar fi procedat la acest demers, recurentul-reclamant ar putea solicita restituirea sumelor de bani încasate fără drept.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că în cauză nu au fost dovedite atât condiţia cazului bine justificat, cât şi condiţia iminenţei pagubei, astfel încât hotărârea primei instanţe este legală, fiind pronunţată cu respectarea dispoziţiilor art. 14 şi art. 2 lit. ş) şi t) din Legea nr. 554/2004, iar soluţia de respingere a cererii de suspendare este corectă.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva Sentinţei nr. 5156 din 7 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2018, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2019.

Procesat de GGC - NN