Electoral alliance registration denied; court upholds rejection over unregistered party president signatories.

Asupra contestaţiilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

1.1. Prin contestaţia înregistrată la data de 8 martie 2019, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, contestatorii A., prin preşedinte interimar B. şi C., prin preşedinte E., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, au solicitat anularea Deciziei nr. 8/D/07.03.2019, emisă de intimat, prin care s-a dispus respingerea protocolului de constituire a alianţei electorale "Alianţa A. + C.".

Contestatorii au susţinut că respingerea înregistrării protocolului de constituire a alianţei electorale, pe motiv că cererea a fost formulată, din partea A., de B., care nu are calitatea de reprezentant al A., este nelegală.

Astfel, la data de 26 mai 2018, a avut loc şedinţa Biroului Permanent al A., care a inclus pe ordinea de zi dezbaterea şi soluţionarea următoarelor două chestiuni: constatarea vacantării postului de preşedinte al partidului, prin decesul lui G. şi desemnarea unui preşedinte interimar. În cadrul acestei şedinţe, B. a fost ales, în unanimitate, preşedinte interimar al A.

Ulterior, reprezentantul A. s-a adresat Tribunalului Bucureşti, solicitând înregistrarea acestei menţiuni în Registrul Partidelor Politice. Constatând că nu se pune în discuţie modificarea Statutului partidului sau a organelor de conducere statutare, Tribunalul Bucureşti a calificat cererea ca fiind formulată conform procedurii necontencioase prevăzută de art. 24 din Legea nr. 14/2003 şi a dispus, prin încheierea pronunţată în data de 21.06.2018, în Dosarul nr. x/2018, înaintarea cererii către Registrul Partidelor Politice.

Potrivit art. 533 alin. (1) C. proc. civ., încheierea pronunţată este executorie, iar caracterul executoriu al acestei încheieri a fost consolidat prin respingerea apelului formulat de apelanţii-intervenienţi H. şi I., astfel cum rezultă din certificatul de grefa emis la data de 08.10.2018, de Curtea de Apel Bucureşti.

Cu toate acestea, încheierea din 21.06.2018 nu a fost executată, în sensul efectuării înregistrărilor în Registrul Partidelor Politice, deşi au fost realizate demersuri repetate în vederea înregistrării, prin cereri adresate Tribunalului Bucureşti la data de 12.10.2018 şi la data de 25.02.2019.

Contestatorii precizează că nu au la dispoziţie vreo procedură jurisdicţională sau administrativă, prin care sa obţină înregistrarea în Registrul Partidelor Politice, de vreme ce, pe de-o parte, înregistrarea reprezintă o simplă operaţiune materială, inaptă să facă obiectul cenzurii pe calea contenciosului administrativ, iar pe de altă parte, cel care se opune la efectuarea înregistrărilor şi la executarea încheierii pronunţată de instanţă este însuşi Tribunalul Bucureşti, care refuza să pună în aplicare propria încheiere executorie. Singurul remediu posibil este acela de a considera că înregistrările modificărilor au operat ope legis, chiar dacă nu sunt menţionate în Registrul Partidelor Politice.

Au mai susţinut contestatorii că această situaţie determină o încălcare a dreptului de acces la instanţă, prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a dreptului la o bună administrare, reglementat de art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE, respectiv a dreptului la un tratament echitabil, într-un termen rezonabil.

Demersurile de solicitare a înscrierii în registru au avut un rezultat parţial, deoarece, urmare a cererii din data de 21.02.2019, a fost înregistrată următoarea menţiune: Modificări (22.02.2019) - La data de 21.02.2019 A. a depus pe cale administrativă, necontencioasă prin domnul B. - preşedintele Interimar al A. (pentru a fi făcute menţiunile cuvenite în temeiul art. 24 din Legea nr. 14/2003, republicată) o cerere prin care se solicită înregistrarea procesului-verbal întocmit ca urmare a şedinţei Adunării Generale a A. din data de 12.01.2019."

Rezultă, pe cale indirectă, că B. figurează în Registrul Partidelor Politice ca preşedinte interimar al partidului, de vreme ce Registrul a acceptat aceasta menţiune cu privire la o altă şedinţă a organelor de conducere. Chiar dacă şedinţa în care B. a fost ales preşedinte interimar nu este înregistrată în registru, totuşi acceptarea de către Registru a menţiunii citată mai sus, echivalează cu încunoştinţarea publicului în legătură cu persoana care deţine calitatea de preşedinte interimar. Or, rolul Registrului Partidelor Politice este acela de încunoştinţare a publicului, acesta fiind, în primul rând, un registru de publicitate.

Prin urmare, contestatorii au apreciat că A. are un reprezentant legal, în persoana lui B., care a fost desemnat preşedinte interimar al partidului, până la alegerea unui preşedinte de către congres şi care, în mod indirect, este menţionat în Registrul Partidelor Politice, în această calitate.

Contestatorii au solicitat instanţei de judecată să aibă în vedere împrejurarea că, potrivit art. 73 lit. c) din Statutul A., Congresul alege Preşedintele. Totodată, potrivit art. 81 din statut, în cazul în care una din funcţiile din cadrul partidului devine vacantă, aceasta va fi preluată de un interimar numit de Biroul Permanent. În speţă, prin decesul Preşedintelui G., funcţia de preşedinte interimar a fost preluată de B., ales de Biroul Permanent, ceea ce înseamnă că, independent de înregistrarea/neînregistrarea în Registrul Partidelor Politice, B. are calitatea de reprezentant legal al partidului, până la desemnarea unui preşedinte deplin.

Trebuie făcută o distincţie între înregistrările operate în temeiul art. 24 din Legea nr. 14/2003 şi cele efectuate în temeiul art. 25 din aceeaşi lege. Potrivit art. 25 din Legea nr. 14/2003, înregistrarea în Registrul Partidelor Politice are efect constitutiv doar în ceea ce priveşte modificările operate în statut, nu şi pentru alte înregistrări, care nu implică schimbări ale Statutului. Această concluzie derivă din dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 14/2003, care instituie sancţiuni doar pentru cazul în care modificările la statut nu sunt comunicate tribunalului, iar nu pentru celelalte operaţiuni efectuate în temeiul art. 24 din lege. Alegerea unui preşedinte interimar nu modifică statutul partidului, astfel încât aceste înregistrări au un simplu efect de publicitate faţă de terţi, iar nu de validitate a deţinerii funcţiei.

În concluzie, susţin contestatorii, B. are calitatea de reprezentant legal al A., în calitate de preşedinte interimar, aspect care lipseşte de fundament legal decizia emisă de Biroul Electoral Central.

1.2. Prin contestaţia înregistrată la data de 8 martie 2019, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, contestatorii A., prin preşedinte interimar J. şi K.., L., prin preşedinte M. şi Partidul O., prin preşedinte P., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, au solicitat anularea Deciziei nr. 7/D/07.03.2019, emisă de intimat, prin care s-a dispus respingerea protocolului de constituire a alianţei electorale "Alianţa Q.", obligarea autorităţii electorale la înregistrarea alianţei electorale, precum şi respingerea, ca nefondată, a contestaţiei formulate de B. şi E., semnatari ai protocolului de constituire a "Alianţei A. + C.", împotriva Deciziei nr. 8/D/07.03.2019, emisă de intimatul Biroul Electoral Central.

În susţinerea cererii, contestatorii au arătat că, prin Sentinţa nr. 15/DEC/P/22.02.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a fost respinsă cererea depusă de B., vizând înscrierea în Registrul Partidelor Politice a modificării organelor de conducere, a statutului şi a sediului A., conform Congresului al VI-lea al partidului, organizat la data 11.11.2017, cu grave încălcări ale legii şi statutului partidului. În apel, B. a renunţat la judecată, conform Deciziei nr. 879 din 26.09.2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Efectul acestor hotărâri l-a reprezentat revenirea la conducerea anterioară a partidului, asigurata interimar de J.

Ultima modificare a Statutului şi programului A., înregistrată în Registrul Partidelor Politice, datează de la Congresul al V-lea, din anul 2010.

În perioada 15.06.2013 - 26.02.2015, A. s-a aflat în litigiu cu grupul condus de vicepreşedintele R., iar la data de 26.02.2015, Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia definitivă nr. 98/2015, a stabilit că există un singur partid, A., al cărui preşedinte este G. şi a confirmat legalitatea organelor de conducere ale partidului, respectiv Consiliul Naţional şi Biroul Permanent.

Ultima validare a Biroului Permanent avusese loc la Consiliul Naţional din 20.09.2014, cu un număr de 45 de membri din cei 53 aleşi la Congresul al V-lea din 2010, numărul membrilor scăzând ulterior la 43, la data de 26.09.2015 şi apoi la 38, în luna aprilie 2016, conform proceselor-verbale de şedinţă şi tabelelor cu membrii Biroului Permanent.

Situaţia dificilă a partidului a fost amplificată după anularea congresului organizat în luna octombrie 2015, prin Sentinţa civilă nr. 84 din 18.12.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, când a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea A. de înregistrare a lucrărilor Congresului al VI-lea privind alegerea Consiliului Naţional, a Preşedintelui partidului, a Biroului Permanent, a Comitetului Director, precum şi de modificare a statutului, iar prin Decizia civilă nr. 216/7.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, apelul a fost respins din cauza unor greşeli.

La data de 14.09.2015, a survenit decesului preşedintelui G., situaţie în care, rămânând vacantă această funcţie, Biroul Permanent a numit preşedinte interimar pe vicepreşedintele J., în baza art. 81 din Statutul partidului, acesta urmând a fi validat în prima şedinţă a forului competent (Consiliul Naţional). Biroul Permanent a convocat, la data de 01.10.2016, şedinţa Consiliului Naţional, în cadrul căreia a fost validat, în calitate de preşedinte interimar, J., stabilindu-se şi componenţa Biroului Permanent, conform convocatorului şi proceselor-verbale anexate la dosar.

La data de 31.10.2016, au fost depuse la Tribunalul Bucureşti documentele privind solicitarea înregistrării modificării organelor de conducere executive centrale, în baza art. 25 din Legea nr. 14/2003 privind partidele politice.

La termenul de judecată din 13.09.2017, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia tardivităţii cererii, faţă de dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 14/2003.

Prin Sentinţa civilă nr. 55/DEC/P/20.09.2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis excepţia tardivităţii şi a respins cererea, ca tardiv formulată. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel A., iar prin Decizia civilă nr. 704A/08.06.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins excepţia tardivităţii, a admis apelul, a anulat hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În rejudecare, dosarul s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 14.08.2018, sub nr. x/2017*. La data de 04.02.2019, Tribunalul Bucureşti a pronunţat Sentinţa nr. 8/DEC/P, prin care a respins cererea formulată de A.. Împotriva acestei soluţii s-a declarat apel, în data de 27.02.2019, astfel încât nu există încă o soluţionare definitivă a cererii depuse de J.

Respingerea succesivă a înregistrării modificărilor componenţei Consiliului Naţional şi Biroului Permanent, precum şi a numirii Preşedintelui interimar J., desemnat la data de 16.04.2016, s-a datorat unor inadvertenţe în completarea documentelor, dar şi unor contestaţii neîntemeiate ori stabilirii unor termene îndelungate de către instanţele de judecată.

Rezultă că, din punct de vedere juridic şi statutar, cât timp nu există o soluţionare definitivă a dosarului x/2017, prin care se solicită înregistrarea ca preşedinte interimar a lui J. şi a Biroului Permanent, în componenţa validată conform art. 81 din Statut, nu există o altă conducere centrală, legală şi statutară, pentru că nu se putea constitui alt Birou Permanent şi nu se putea alege alt preşedinte interimar.

Atât timp cât există, pe rolul instanţelor de judecată, dosare înregistrate în numele partidului de preşedintele interimar şi de Biroul Permanent, organe de conducere validate statutar de Consiliul Naţional, Tribunalul Bucureşti nu trebuia să admită şi să înscrie 3 cereri de modificări succesive, depuse de B., cu atât mai mult cu cât acesta, precum şi Biroul Permanent pe care l-a constituit, nu au fost validaţi de un Consiliu Naţional, cum prevede statutul.

În acest sens, contestatorii au arătat că au formulat plângere penală, înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva domnului S., preşedintele Filialei A. Sector 6 Bucureşti, pentru folosirea de acte false şi pretinderea de calităţi pe care nu le deţine.

Pe de altă parte, dorind să finalizeze cât mai repede aceste litigii, pentru a putea organiza un nou congres şi a putea participa la alegeri cu o conducere centrală validată din nou de Consiliul Naţional, în şedinţa din 08.12.2018, Biroul Permanent, condus de J., după alte 3 şedinţe desfăşurate în prezenţa majorităţii membrilor biroului şi a majorităţii reprezentanţilor filialelor judeţene, au hotărât convocarea unei noi şedinţe a Consiliului Naţional al A., pentru data de 26.01.2019.

Prin convocatorul transmis în data de 15.12.2018 şi Circulara nr. 1/12.01.2019, Biroul Permanent a solicitat filialelor judeţene să transmită situaţia membrilor activi ai Consiliului Naţional, pentru a stabili cvorumul necesar votării, faţă de numărul de 341 de membri ai Consiliului Naţional aleşi la Congresul al V-lea din anul 2010. Au răspuns 22 filiale judeţene şi filiala Municipiului Bucureşti, din răspunsurile comunicate rezultând susţinerea conducerii formate din Biroul Permanent şi preşedintele interimar J., validaţi de Consiliul Naţional la data de 01.10.2016. Totodată, s-a analizat şi concluzionat, în şedinţa biroului din 26.01.2019, cu 31 voturi din 43, că mai sunt activi un număr de 136 membri ai Consiliului Naţional, în urma deceselor, plecării la alte partide, demisiilor sau retragerii din activitate, incluzând şi pe toţi membrii acestuia din judeţele care nu au răspuns.

La şedinţa Consiliului Naţional din 26.01.2019, care a urmat şedinţei Biroului Permanent, s-a consemnat un cvorum de prezenţă de 73 de membri ai consiliului, direct sau reprezentaţi prin mandat, din cvorumul de vot de 136 membri, rezultând că aceasta a avut o prezenţă şi convocare statutară. Consiliul Naţional a hotărât, printre altele, stabilirea membrilor activi ai consiliului, validarea domnului J., în funcţia de preşedinte interimar al partidului, stabilirea componenţei Biroului Permanent şi acordul privind negocierea de către Biroul Permanent a unei alianţe electorale cu partide naţionaliste.

Rezultă că, la această dată, conducerea legală şi statutară a A. este exercitată de către preşedintele interimar J. şi Biroul Permanent, validaţi de Consiliul Naţional la data de 26.01.2019, iar cererea de înregistrare a acestor menţiuni a fost depusă la Tribunalul Bucureşti la data de 25.02.2019, pe calea procedurii necontencioase prevăzută de art. 24 din Legea nr. 14/2003, fiind înregistrată sub nr. x/2019.

Din cele prezentate mai sus, rezultă că B. nu este reprezentantul statutar şi legal al partidului, în timp ce preşedintele interimar ales la 16.04.2016 de Biroul Permanent şi validat de organul competent, Consiliul Naţional, la 01.10.2016, respectiv J., a asigurat continuitatea conducerii acestui partid, a organizat şedinţele lunare ale Biroului şi a organizat un nou Consiliu Naţional, la 26.01.2019.

Contestatorii au mai arătat că, în lunile noiembrie - decembrie 2016, preşedintele interimar J. şi Biroul Permanent validat la 01.10.2016, au organizat şi condus partidul la alegerile parlamentare din decembrie 2016 şi, deşi au fost contestaţi în toate judeţele de către C., au fost recunoscuţi de Biroul Electoral Central şi de instanţele de fond şi recurs în 36 de judeţe. Indică, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 778/03.11.2016 a Curţii de Apel Iaşi, prin care a fost admis apelul formulat de A. - Filiala Judeţeană Iaşi şi aprobarea listelor de candidaţi la alegerile parlamentare, în considerarea faptului că, până la data depunerii listelor de candidaţi, apelanta a parcurs procedura prevăzuta de art. 81 din Statutul partidului, la 16.04.2016 Biroul Permanent desemnând, ca preşedinte interimar, pe domnul J., iar Consiliul Naţional al partidului, în şedinţa din 01.10.2016, a validat propunerea Biroului şi l-a delegat pe J. să semneze listele de candidaţi la Senat şi Camera Deputaţilor.

Totodată, contestatorii au învederat că, până în prezent, preşedintele interimar J. a folosit ştampila originală a partidului, aceeaşi cu a lui G., iar din mai 2018, B. a folosit, în paralel, o ştampilă falsă, cu ocazia întocmirii procesului-verbal de constituire a Biroului Permanent, dar şi pentru alte acte, motiv de sesizare în dosarul penal.

Contestatorii au susţinut că B. nu reprezintă statutar şi legal A., în vederea semnării protocolului de constituire a alianţei politice A.+ C.

Astfel, domnul B. a constituit clandestin un Birou Permanent în afara partidului, cu unii membri ai biroului condus de J., cu alţi membri din Consiliul Naţional din 2010, precum şi cu persoane plecate la alte partide, fără o procedură statutară de reprimire în partid şi fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 62 din statutul partidului privind vechimea necesară, de exemplu 3 ani pentru a face parte din Biroul Permanent sau a îndeplini funcţia de preşedinte. B. a fost exclus din A. în anul 2012, a candidat la alegerile parlamentare din anul 2016, din partea PER, în circumscripţia Vâlcea şi a revenit la A. în anul 2017, fără a urma procedura statutară de reprimire şi fără a îndeplini condiţia de 3 ani vechime, situaţie întâlnită şi în cazul altor persoane racolate în Biroul Permanent constituit clandestin, prin şedinţe nestatutare, în lunile mai şi iunie 2018.

În Dosarul nr. x/2018 al Tribunalul Bucureşti, în care B. a încercat să înregistreze aceste modificări în Registrul Partidelor Politice, s-a pronunţat, la data de 17.09.2018, soluţia de suspendare a judecării cauzei până la soluţionarea definitivă a Dosarului x/2017, aflat pe rolul aceleiaşi instanţe, având ca obiect cererea depusă de preşedintele interimar J.

În Dosarul nr. x/2018, înregistrat pe rolul Tribunalului Maramureş, reclamantul H., vicepreşedinte al A. şi, totodată, preşedinte al Filialei Judeţene Maramureş, a contestat înlăturarea sa din funcţia de consilier local al Oraşului Borşa, prin ordin al prefectului, la cererea pretinsului preşedinte al partidului, B. Prin Sentinţa civilă nr. 21 din 17.01.2019, Tribunalul Maramureş a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului B., a admis acţiunea formulată de reclamantul H. şi a dispus anularea Ordinului Prefectului nr. 415/1.10.2018.

S-a mai invocat şi existenţa dosarului nr. x/2017, aflat în recurs pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a căii de atac formulată de H., faţă de decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

Cererea privind menţionarea în Registrul Partidelor Politice a împuternicirii acordate lui B. pentru semnarea unei alianţe a A. cu C., înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la 21.02.2019, este abuzivă şi nestatutară, pentru că o astfel de decizie putea fi luată numai de către Consiliului Naţional, în baza propunerii Biroului Permanent, conform art. 79 alin. (2) lit. f) şi art. 74 alin. (3) din statutul partidului, organe de conducere care nu s-au întrunit statutar şi nici n-au fost anunţate public asupra şedinţelor.

Referitor la cererea prin care B. solicită înregistrarea procesului-verbal întocmit ca urmare a Adunării Generale a A. din data de 12.01.2019, contestatorii au arătat că, potrivit art. 14 din Legea nr. 14/2003, adunarea generală a partidului este asimilată congresului partidului, iar pentru a desfăşura un congres, potrivit Statutului A. din anul 2010, trebuia parcursă procedura statutară anunţată public, de la adunările organizaţiilor de bază, conferinţele judeţene, alegerea unor delegaţi pe baza normei de reprezentare, anunţarea unor candidaturi pentru conducerea partidului. Aceste proceduri nu au fost urmate, fiind organizată, de fapt, o simplă adunare, folosită confuziv, pentru a manipula instanţa şi instituţiile statului, în condiţiile în care există o altă conducere a partidului. Solicită instanţei să aibă în vedere hotărârea Consiliului Naţional din 26.01.2019, care a împuternicit Biroul Permanent, condus de J., să negocieze şi să încheie o alianţă electorală cu alte partide, în niciun caz cu C.

În ceea ce priveşte Alianţa A. + C., semnată de pretinsul preşedinte al A., B. şi de E., în numele C., contestatorii au solicitat instanţei de judecată să aibă în vedere şi că C. nu este reprezentat statutar şi alianţa nu a fost aprobată de organul competent, potrivit statutului acestui partid.

Astfel, potrivit art. 10 lit. k) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere, iar organul competent, prevăzut de Statutul C. la art. 76 lit. c), este Consiliul Naţional, care, însă, nu a fost convocat şi nu a hotărât prin vot asupra niciunei alianţe electorale pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019.

De asemenea, organul abilitat de Statutul C. cu negocierea alianţelor electorale este Biroul Permanent Naţional, conform art. 78 lit. n), care este legal întrunit în prezenţa majorităţii membrilor săi, potrivit art. 77 alin. (4). Biroul Permanent Naţional este, potrivit art. 98 din Statutul C., organul împuternicit sa propună Consiliului Naţional realizarea unor alianţe electorale.

În speţă, contestatorii au învederat că Biroul Permanent Naţional al C. nu a fost convocat şi nu s-a întrunit în prezenţa majorităţii membrilor săi, pentru a negocia o alianţă electorală pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019, acest lucru fiind de altfel imposibil, în condiţiile în care, din cei 25 de membri ai Biroului Permanent Naţional care apar înscrişi în Registrul Partidelor Politice, 14 membri au demisionat, unii s-au înscris în alte partide, iar alţii au decedat în ultimii ani, iar între timp nu a mai fost înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti nicio modificare a conducerii partidului.

În concluzie, cererea de înregistrare a unei Alianţe între C. reprezentat de E. şi A., este nulă pentru că A. nu este reprezentat legal şi statutar de B., ca preşedinte interimar şi alianţa nu a fost aprobată de organele de conducere competente conform Statutului A., iar în ceea ce priveşte C., Biroul Permanent Naţional al C. nu a fost convocat şi nu s-a întrunit în prezenţa majorităţii membrilor săi, pentru a negocia o alianţă electorală pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019.

Pentru toate aceste motive, contestatorii solicită admiterea contestaţiei formulate împotriva Deciziei nr. 7/D/07.03.2019, emisă de intimatul Biroul Electoral Central şi respingerea contestaţiei formulate împotriva Deciziei nr. 8/D/07.03.2019, emisă de acelaşi intimat.

2. Procedura de soluţionare a contestaţiilor

2.1. Prin încheierea de şedinţă din 8 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus conexarea Dosarului nr. x/2019 la Dosarul nr. x/2019 al aceleiaşi instanţe.

2.2. În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de părţi în susţinerea contestaţiei principale şi a contestaţiei conexe, fiind depuse la dosarul cauzei, de către intimatul Biroul Electoral Central, copii ale deciziilor contestate, precum şi a documentaţiei care a stat la baza emiterii acestora.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiilor deduse judecăţi

Examinând Deciziile nr. 7/D/07.03.2019 şi nr. 8/D/07.03.2019, emise de Biroul Electoral Central, prin prisma criticilor formulate de contestatori, a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei şi în raport de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că ambele contestaţii sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că, prin Decizia nr. 7/D/07.03.2019, intimatul Biroul Electoral Central a respins protocolul de constituire a alianţei electorale "Alianţa Q.", iar prin Decizia nr. 8/D/07.03.2019, acelaşi intimat a respins protocolul de constituire a alianţei electorale "Alianţa A. + C.", în temeiul art. 7 alin. (3) din Legea nr. 33/2007. Intimatul şi-a întemeiat soluţiile de respingere pe cuprinsul Registrului Partidelor Politice, constatând că, în privinţa unuia dintre membrii ambelor alianţe politice, respectiv A., semnatarii protocoalelor de alianţă electorală nu fac dovada calităţii de reprezentant, nefiind menţionaţi în registru, în calitate de preşedinte al acestei formaţiunii politice, deşi protocoalele de alianţă electorală sunt semnate în această calitate.

Pentru a răspunde criticilor formulate de contestatori cu privire la legalitatea deciziilor atacate, Înalta Curte va avea în vedere prevederile art. 7 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, potrivit cărora:

"(2) Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiinţarea acestuia. (3) Biroul Electoral Central se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia."

Relevante în soluţionarea cauzei sunt şi prevederile art. 49 alin. (1) şi (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, potrivit cărora:

"(1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidenţă a partidelor politice din România. (2) Instituţia cu drept de a opera în Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucureşti.".

Într-adevăr, la o privire atentă asupra primului text de lege, lecturate şi în raport de celelalte prevederi din Legea nr. 33/2007 şi Legea nr. 14/2003, rezultă caracterul sumar al reglementării, care nu indică în mod expres motivele pentru care Biroul Electoral Central ar putea dispune respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale.

În pofida parcimoniei legiuitorului, Înalta Curte consideră că problema dreptului de reprezentare al persoanei care, prin semnătura sa, a angajat partidul în formarea unei alianţe electorale, este una de esenţă, fiind firesc să facă obiectul verificării, fără ca prin aceasta să se aprecieze că Biroul Electoral Central a acţionat cu exces de putere ori cu depăşirea atribuţiilor prevăzute de lege. Din această perspectivă, sunt neîntemeiate susţinerile contestatorilor din cererea principală, învederate prin concluziile orale, cu privire la apartenenţa la dreptul civil a instituţiei juridice a reprezentării, întrucât dreptul de reprezentare transcende dreptului civil, fiind, deopotrivă, relevant şi aplicabil şi în alte ramuri de drept, inclusiv în dreptul administrativ, unde lipsa lui atrage invalidarea actelor juridice semnate în numele persoanei juridice, de către o persoană fără putere de reprezentare.

În speţă, chestiunea dreptului de reprezentare produce consecinţe asupra posibilităţii de a angaja persoana juridică A. într-o alianţă electorală, neputând fi ignorat de autoritatea electorală, care are ca atribuţie admiterea/respingerea protocolului de constituire a alianţei politice.

Pe de altă parte, Înalta Curte subliniază că scopul procedurii administrative desfăşurate în faţa Biroului Electoral Central, cât şi al procedurii judiciare aflate pe rolul Înaltei Curţi, nu îl reprezintă tranşarea disputelor litigioase ale părţilor cu privire la persoana care are dreptul de a exercita funcţia de preşedinte (chiar şi interimar) al A., aceste aspecte fiind în competenţa de soluţionare a Tribunalului Bucureşti, conform Legii nr. 14/2003. Instanţa supremă este învestită cu analiza legalităţii deciziilor emise de intimatul Biroul Electoral Central, în raport de înscrierile din evidenţele oficiale şi de înscrisurile depuse de părţi.

În acest sens, se reţine că intimatul Biroul Electoral Central şi-a întemeiat soluţiile de respingere a protocoalelor pe cuprinsul Registrului Partidelor Politice, unde G. figurează drept preşedinte al A., contrar protocoalelor de constituire a alianţelor electorale, care au fost semnate, în calitate de reprezentant al partidului, de J. (în cazul Alianţei Q.), respectiv de B. (în cazul Alianţei A.+C.).

Prin contestaţia conexă şi cea principală s-a susţinut că dreptul de reprezentare îl are J., respectiv B., în urma numirii în funcţia de preşedinte interimar, fiecare dintre aceştia invocând, în argumentarea propriei contestaţii, o serie de înscrisuri (procese-verbale ale Biroului Permanent al partidului, hotărâri judecătoreşti, etc.), precum şi unele menţiuni din Registrul Partidelor Politice.

Registrul Partidelor Politice este instrumentul de evidenţă a acestei categorii de persoane juridice de drept public, conform Legii nr. 14/2003, care reflectă situaţia juridică a partidelor, în privinţa menţiunilor a căror înscriere este impusă de prevederile art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 14/2003. Nu este exclus însă, ca într-un litigiu precum cel de faţă, părţile interesate să facă dovada că menţiunile înscrise nu corespund situaţiei juridice reale.

În cauză, în Registrul Partidelor Politice nu a fost înregistrată calitatea de preşedinte interimar al A., nici a lui B., nici a lui J. Pe de altă parte, nici contestatorii din cererea principală şi nici cei din cererea conexă, nu au făcut dovada că neînregistrarea calităţii de preşedinte interimar este în contradicţie cu situaţia juridică reală, astfel încât soluţiile de respingere pronunţate de Biroul Electoral Central sunt legale.

Semnatarul protocolului de constituire a "Alianţei A. + C.", B., a susţinut că deţine calitatea de preşedinte interimar al A. în temeiul hotărârii Biroului Permanent din 26 mai 2018, consemnată în procesul-verbal încheiat la aceeaşi dată, aspect pe care l-a considerat confirmat de încheierea pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2018, prin care s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei având ca obiect înregistrarea menţiunii referitoare la numirea sa în calitate de preşedinte interimar şi înaintarea către Registrul Partidelor Politice de pe lângă Tribunalul Bucureşti. S-a mai arătat că apelul declarat împotriva acestei încheieri a fost respins prin Decizia civilă nr. 943 din 4 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori, însă înregistrarea menţiunii desemnării preşedintelui interimar B. nu a fost operată în Registrul Partidelor Politice, din motive care exced voinţei ori culpei solicitantului şi în pofida caracterului executoriu al încheierii.

Înalta Curte va respinge, ca nefondate, aceste susţineri, constatând, fără a face aprecieri asupra legalităţii hotărârii Biroului Permanent al A. din 26 mai 2018, că nu s-a realizat înscrierea în Registrul Partidelor Politice a calităţii lui B. de preşedinte interimar al partidului şi că această calitate este contestată de însuşi A., în cealaltă pretinsă reprezentare, indicată în contestaţia conexă.

Nu există o dispoziţie în încheierea Tribunalului anterior menţionată potrivit căreia Registrul Partidelor Politice are obligaţia de a înregistra cererea formulată de B.

Neînscrierea are drept cauză contestările reciproce între persoanele care se pretind deţinătoare ale calităţii de preşedinte interimar şi susţinătorii lor din rândul membrilor partidului.

În aceeaşi ordine de idei, este de menţionat şi cauza ce face obiectul Dosarului nr. x/2018, înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, vizând înregistrarea modificărilor componenţei Comitetului Director al A., conform Hotărârii Biroului Permanent din 07 iulie 2018, cerere formulată de B., în calitate de preşedinte interimar al partidului, care nu a fost soluţionată definitiv de instanţa de judecată competentă. Judecarea cauzei a fost suspendată prin încheierea din 17 septembrie 2018, până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2017, aflat pe rolul Tribunalul Bucureşti, instanţa constatând că problema recunoaşterii juridice a măsurii desemnării ca preşedinte interimar a lui B. vine în contradicţie cu cererea similară formulată anterior de J.

Totodată, menţiunea operată la data de 22 februarie 2019 în Registrul Partidelor Politice, nu este de natură a confirma calitatea de preşedinte interimar al A. a lui B., întrucât prin această menţiune se arată doar că, la data de 21.02.2019, a fost depusă o cerere pe cale administrativă, necontencioasă, prin care se solicită înregistrarea unui proces-verbal întocmit ca urmare a şedinţei Adunării Generale a A. din data de 12.01.2019. Chiar dacă această cerere a fost formulată de B., în calitate de preşedinte interimar al partidului, obiectul înregistrării este altul şi nu se dezleagă astfel chestiunile litigioase referitoare la reprezentarea A.

În ceea ce-l priveşte pe semnatarul protocolului de constituire a "Alianţei Q." din partea A., J., calitatea de preşedinte interimar a acestuia a fost justificată, în contestaţia conexă, prin numirea în funcţie conform hotărârii Biroului Permanent din 16.04.2016, consemnată în procesul-verbal din aceeaşi dată, validată în şedinţa Consiliului Naţional din 01.10.2016. Cât priveşte formalităţile privind înregistrarea acestei menţiuni în Registrul Partidelor Politice, s-a arătat că cererea ce face obiectul Dosarului nr. x/2017 (aflat în rejudecare) a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Sentinţa civilă nr. 8/DEC/P din 04.02.2019.

Înalta Curte, fără a face aprecieri asupra legalităţii hotărârii Biroului Permanent şi a Consiliului Naţional invocate, constată că procedura de înscriere în Registrul Partidelor Politice a menţiunii referitoare la numirea preşedintelui interimar J. nu este finalizată şi, mai mult, în stadiul procesual actual, recunoaşterea acestei calităţi este incertă.

Astfel, prin Sentinţa civilă nr. 55 din 20.09.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017, s-a dispus respingerea cererii introdusă de A., ca tardiv formulată. Apelul declarat împotriva acestei sentinţe a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, care, prin Decizia nr. 704 din 08.06.2018, a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Ulterior, în rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, fiind soluţionată prin Sentinţa civilă nr. 8/DEC/P din 04.02.2019, împotriva căreia s-a declarat apel, calea de atac nefiind soluţionată până în prezent.

Totodată, contestatorul A., reprezentat de J., a mai susţinut că numirea acestuia din urmă în calitate de preşedinte interimar al partidului s-a votat şi în şedinţa Biroului Permanent din 26.01.2019, validată în şedinţa Consiliului Naţional din aceeaşi dată. Cererea de înregistrare a acestei menţiuni în Registrul Partidelor Politice a fost introdusă pe rolul Tribunalului Bucureşti, însă nu a fost soluţionată până la această dată.

Toate celelalte menţiuni din Registrul Partidelor Politice, care atestă că J. a depus cereri în numele A., în calitate de preşedinte interimar (a se vedea modificările din 10.01.2017 şi 12.07.2017), nu sunt de natură a proba deţinerea acestei calităţi, obiectul cererilor de înregistrare nevizând numirea sa în această funcţie, iar argumentele privind continuitatea activităţii politice şi electorale a partidului, sub conducerea sa, după decesul preşedintelui G., nu au relevanţă asupra stabilirii calităţii de preşedinte interimar al partidului. J. deţine, conform menţiunilor din Registrul Partidelor Politice, calitatea de vicepreşedinte al A., neputând reprezenta formaţiunea politică la semnarea protocolului de constituire a alianţei electorale.

De asemenea, celelalte hotărâri judecătoreşti depuse la dosarul cauzei (Decizia civilă nr. 778 din 03.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă în Dosarul nr. x/2016, aflată la dosarul conex, precum şi Sentinţa civilă nr. 21 din 17 ianuarie 2019, pronunţată de Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2018, aflată la dosarul conex) nu fac dovada calităţii de reprezentant al partidului în favoarea lui J., respectiv în defavoarea lui B., obiectul cauzelor neprivind, în mod direct, această chestiune. Mai exact, instanţele de judecată care au pronunţat aceste soluţii nu au fost învestite cu analizarea legalităţii actelor de numire în funcţia de preşedinte interimar al partidului, ci această problemă a fost analizată în mod incidental, cu ocazia examinării legalităţii altor acte şi măsuri.

Toate argumentele din contestaţia conexă, referitoare la rezultatul alegerilor din partid, activitatea neîntreruptă a partidului în perioada 2015 - 2018, nelegalitatea alegerii în calitatea de preşedinte interimar a lui B., rezultatul noii convocări a Consiliului Naţional din 2019, nu pot fi analizate în prezenta procedură judiciară, excedând cadrului procesual obiectiv al contestaţiilor.

De asemenea, aplicarea art. 24 sau a art. 25 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, în cazul numirii preşedintelui interimar, este o chestiune litigioasă care nu se rezolvă în cauza de faţă, ci de către Tribunalul Bucureşti, în cauzele cu care acesta este învestit şi care privesc funcţiile de conducere ale A.

Respingerea ambelor protocoale de constituire a alianţelor politice de către A., în reprezentări diferite, nu conduce la o încălcare a dreptului de a fi ales, aşa cum s-a pretins prin contestaţii, întrucât dreptul de a fi ales se exercită în limitele prevăzute de lege, iar chestiunea reprezentării partidului la angajarea într-o alianţă electorală reprezintă un element de legalitate menit să răspundă interesului public.

În fine, Înalta Curte constată că argumentele contestatorilor din cererea conexă, cu privire la nerespectarea procedurii statutare de împuternicire a lui B. de a semna protocolul de alianţă electorală în numele partidului, nu sunt relevante pentru soluţionarea cauzei, atât timp cât, prin Decizia nr. 8/D/07.03.2019, intimatul Biroul Electoral Central nu a motivat soluţia de respingere în raport de aceste împrejurări, iar analiza Înaltei Curţi este limitată la conţinutul actului administrativ contestat.

În egală măsură, nu sunt relevante nici criticile din contestaţia conexă, vizând nerespectarea dispoziţiilor Statutului C. care reglementează procedura de negociere şi de semnare a unui protocol de constituire a alianţei electorale, atât timp cât nu a făcut obiectul analizei prin decizia contestată, intimatul motivându-şi soluţia de respingere a protocolului exclusiv pe lipsa calităţii de reprezentant a lui B., semnatar al Alianţei din partea A.

În concluzie, Înalta Curte constată că, până în prezent, instanţele de judecată competente nu au dezlegat, cu caracter definitiv, chestiunea privitoare la persoana care îndeplineşte funcţia de preşedinte interimar al A. şi care ar avea dreptul legal de a angaja partidul în constituirea unei alianţe electorale, situaţie reflectată în mod corect de cuprinsul Registrului Partidelor Politice. Ca atare, deciziile emise de intimatul Biroul Electoral Central, prin care s-a reţinut că nici J. şi nici B. nu au calitatea de reprezentant al A., sunt pronunţate în condiţii de legalitate şi vor fi menţinute de Înalta Curte.

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 7 alin. (6) din Legea nr. 33/2007, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, atât contestaţia principală, formulată împotriva Deciziei nr. 8/D/07.03.2019, cât şi contestaţia conexă, formulată împotriva Deciziei nr. 7/D/07.03.2019, ambele decizii emise de intimatul Biroul Electoral Central.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia principală formulată de A., prin Preşedinte interimar B. şi C., prin Preşedinte E., împotriva Deciziei nr. 8/D/07.03.2019, emisă de intimatul Biroul Electoral Central, ca nefondată.

Respinge contestaţia conexă formulată de contestatorii A., prin Preşedinte interimar J. şi K.., L., prin Preşedinte M. şi Partidul O., prin Preşedinte P., împotriva Deciziei nr. 7/D/07.03.2019, emisă de intimatul Biroul Electoral Central, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 martie 2019.

Procesat de GGC - NN