Validity of Electoral Alliance Registration: Evidentiary Value of Political Party Registry vs. Statutory Representative Powers

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Contestaţia formulată în cauză

Prin contestaţia formulată împotriva Deciziei nr. 2/D din 07 martie 2019, pronunţată de Biroul Electoral Central, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 08 martie 2019 sub nr. x/2014, contestatorii A. şi B. au solicitat instanţei de judecată ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună desfiinţarea deciziei atacate şi admiterea protocolului de constituire a alianţei electorale "...", formată din cele două partide.

În motivarea cererii, contestatorii au criticat decizia atacată, ca fiind netemeinică şi nelegală, motivat de faptul că Biroul Electoral Central a reţinut în mod greşit că domnul C., semnatarul cererii de admitere a protocolului, nu ar avea calitatea de reprezentant al Partidului . . . . . . . . . . . . .

Au arătat contestatorii că o atare concluzie a fost desprinsă ca urmare a verificării menţiunilor înscrise la poziţia nr. 165 din Registrul Partidelor Politice, "unde nu sunt menţionate organele de conducere cu drept de reprezentare ale B."

Contestatorii au invocat în susţinerea poziţiei lor faptul că la dosarul cauzei a fost depusă Adresa nr. x din 05.07.2018, emisă de către Tribunalul Bucureşti, din conţinutul căreia rezultă fără nicio putinţă de dubiu calitatea de preşedinte al B., recunoscută domnului C.

Mai arată contestatorii că Statutul B., la art. 4 alin. (1), coroborat cu art. 16 alin. (4) teza a II-a, precizează în mod explicit faptul că domnul C. are calitatea de Preşedinte al partidului, având funcţii reprezentative şi de negociere politică.

Contestatorii au solicitat să se dispună admiterea contestaţiei, desfiinţarea deciziei atacate şi admiterea protocolului de constituire a alianţei electorale "...", formată din cele două partide menţionate în petit.

În drept, contestatorii şi-au întemeiat susţinerile pe dispoziţiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 33/2007.

În susţinerea contestaţiei formulate s-au depus următoarele înscrisuri: Decizia nr. 2/D din 07 martie 2019, pronunţată de Biroul Electoral Central, Adresa nr. x din 05 iulie 2018, Adresa nr. x din 03 ianuarie 2019 şi Adresa nr. x din 04 ianuarie 2019, emise de Tribunalul Bucureşti - Biroul de Informare şi Relaţii Publice, Statutul Partidului ... şi Extras din Registrul Partidelor politice.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând cererea de anulare a Deciziei nr. 2/D/07.03.2014 a Biroului Electoral Central, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată şi o va admite, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

La data de 04.03.2019 a fost depusă la Biroul Electoral Central, sub nr. x/2019, cererea de înregistrare a Protocolului pentru constituirea Alianţei Electorale "...", formată din A. şi B.

Prin Decizia nr. 2/D/07.03.2019, Biroul Electoral Central a respins protocolul de constituire a Alianţei Electorale "...", reţinând, în esenţă, că domnul C., semnatarul cererii de admitere a Protocolului de constituire a Alianţei Electorale "...", nu are calitatea de reprezentant al B.

Biroul Electoral Central a dispus respingerea cererii de admitere a Protocolului de constituire a Alianţei Electorale "..." în considerarea faptului că, la poziţia nr. 165 din Registrul Partidelor Politice, nu sunt precizate organele de conducere cu drept de reprezentare ale B., astfel că din partea respectivului partid cererea de admitere a Protocolului de constituire a Alianţei Electorale a fost formulată de domnul C., care nu are calitatea de reprezentant al partidului.

Împotriva Deciziei nr. 2/D din 07 martie 2019, emisă de Biroul Electoral Central, au formulat contestaţie A. şi B., contestaţie care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 8 martie 2019, sub nr. x/2014.

Contestatorii au solicitat instanţei de judecată ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună desfiinţarea deciziei emise de Biroul Electoral Central, cu consecinţa admiterii Protocolului de constituire a Alianţei Electorale "...", formată prin asocierea celor două partide.

Este relevant faptul că, în faţa Înaltei Curţi, reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de admitere a contestaţiei, arătând în esenţă, că din actele depuse la dosarul cauzei rezultă care este persoana care îndeplineşte funcţia de Preşedinte al Partidului ..., respectiv domnul C.

Înalta Curte, analizând contestaţia formulată, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, constată că Biroul Electoral Central a respins cererea de admitere a Protocolului de constituire a Alianţei electorale "...", în urma unei analize care s-a limitat la valorificarea informaţiilor rezultate exclusiv din menţiunile înscrise în Registrul Partidelor Politice, la poziţia 165, fără a se avea în vedere şi prevederile Statutului Partidului ..., din care rezulta calitatea domnului C., de preşedinte al partidului, cu atribuţii de reprezentare şi negociere politică.

Este adevărat că potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 Registrul Partidelor Politice este instrumentul legal de evidenţă a partidelor politice, însă respectiva înregistrare nu produce efecte de probă unică, fiind susceptibilă a fi completată printr-o probă suplimentară, care în condiţiile art. 255 alin. (1) teza finală raportat la art. 264 C. proc. civ., trebuie să fie verosimilă şi concludentă, dar aptă a dovedi apărarea celui ce o invocă în susţinere.

Aşadar, în absenţa unei norme juridice care să confere valoare probatorie unică Registrului Partidelor Politice, nu poate fi acceptată, în mod rezonabil, concluzia la care a ajuns Biroul Electoral Central, cu privire la dovada calităţii de reprezentat al B., exclusiv prin prisma informaţiilor înscrise în Registrului Partidelor Politice (poziţia 165), cu consecinţa afectării legalităţii Deciziei nr. 2/D din data de 07.03.2019.

Dacă Biroul Electoral Central şi-ar fi extins analiza şi la prevederile Statutului B., document la care se face referire expresă atât în Registrului Partidelor Politice (poziţia 165), cât şi în Decizia civilă nr. 69/DEC/P din 08.12.2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, ar fi constatat calitatea domnului C. de preşedinte fondator al Partidului, faptul că preşedintele partidului are funcţii reprezentative şi de negociere politică, şi implicit dreptul de a semna Protocolul de constituire a Alianţei Electorale Dreapta liberală.

Sub acest aspect, prezintă relevanţă dispoziţiile statutare prevăzute în:

- art. 4 alin. (1) "Preşedintele Partidului ALO are funcţii reprezentative şi de negociere politică. Preşedintele răspunde de semnarea protocoalelor de alianţă politică după ce are acceptul conducerii partidului."

- art. 16 alin. (4) "În caz excepţional, numai preşedintele ALO poate solicita BPN între congrese, modificarea totală sau parţială a Statutului ALO şi Programului politic al partidului, cu acordul membrilor fondatori. Preşedintele fondator al ALO în persoana domnului general (r) C., al Prim-vicepreşedintelui D. şi al Secretarului general E., în cazul în care nu vor mai fi realeşi în aceleaşi funcţii ori altele, vor deveni Preşedinţi de Onoare pe viaţă făcând astfel parte din toate structurile central de conducere cu drept de vot. Această prevedere nu poate fi modificată decât odată cu desfiinţarea ALO."

Înalta Curte constată, faţă de prevederile statutare mai sus redate, că este evident că Statutul B., la art. 4 alin. (1) coroborat cu art. 16 alin. (4) teza a II-a, precizează în mod explicit faptul că domnul C. are calitatea de Preşedinte al partidului, având funcţii reprezentative şi de negociere politică.

Prin urmare, ceea ce se impune în faţa Biroului Electoral Central este existenţa unui act de asociere, semnat de două partide politice, prin reprezentanţii lor legali, din care rezulte expres voinţa celor două formaţiuni politice implicate de a se asocia în vederea participării la alegerile pentru Parlamentul European, sub forma Alianţei Electorale "...", formată din A. şi B.

În acest context, Înalta Curte constată că decizia Biroul Electoral Central s-a bazat pe o concluzie nesustenabilă sub aspect probator, rezultată ca urmare a verificării exclusive a menţiunilor înscrise la poziţia nr. 165 din Registrul Partidelor Politice, şi fără a se observa că respectivele menţiuni sunt incomplete şi nu pot conduce, în mod rezonabil, la restrângerea dreptului partidelor politice de a se asocia, în sensul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 33/2003.

Având în vedere considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 7 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 33/2007, va admite contestaţia formulată de A. şi B., va anula decizia contestată şi, în consecinţă, va dispune admiterea Protocolului de constituire a Alianţei Electorale "...", formată din A. şi B.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de A. şi B. împotriva Deciziei nr. 2/D din data de 07.03.2019 a Biroului Electoral Central.

Anulează Decizia nr. 2/D din data de 07.03.2019 a Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019 şi, în consecinţă, dispune admiterea Protocolului de constituire a alianţei electorale "...", formată din A. şi B.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 martie 2019.

Procesat de GGC - NN