Revocation of gaming license and exploitation authorizations annulled; appeal against annulment dismissed

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII- a contencios administrativ şi fiscal, la data de 10.09.2015, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, a solicitat instanţei de contencios administrativ anularea Deciziei nr. 706/30.03.2015, emisă de pârât.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 266 din 02 februarie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. şi a anulat Decizia nr. 706/30.03.2015, emisă de pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, care a solicitat casarea acesteia şi respingerea acţiunii reclamantei.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a susţinut faptul că sentinţa contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

* În mod greşit, prima instanţă nu a reţinut existenţa consecinţelor negative generate de punerea în funcţiune a aparatelor tip slot-machine cu 3 zile înainte de data autorizării, în condiţiile în care:

- licenţa de organizare şi autorizaţiile de exploatare pentru cele 51 de mijloace de joc au fost acordate societăţii intimate începând cu data de 01.02.2015, întrucât documentaţia aferentă a fost analizată în şedinţa Comitetului de supraveghere din data de 15.01.2015, iar plata taxelor s-a efectuat de către intimată în data de 30.01.2015;

- desfăşurarea de către intimată de activităţi de jocuri de noroc anterior datei de 01.02.2015 se încadrează în dispoziţiile art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009, conform cărora: "desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la o lună sau cu amendă"

- Serviciul teritorial Sud-Vest din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc a formulat sesizarea penală nr. 380/02.03.2015 împotriva numiţilor B. (administrator al S.C. "C." S.R.L.) şi D. (administrator al societăţii intimate) pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi sancţionate de dispoziţiile art. 23 alin. (1) şi art. 25 din O.U.G. nr. 77/2009 şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2009.

* În mod nelegal, instanţa de fond a reţinut faptul că intimata nu a organizat jocuri de noroc frauduloase, fără a ţine seama de prevederile art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009.

Recurentul a reluat prezentarea circumstanţelor care au condus la adoptarea Deciziei nr. 706/30.03.2015 de către aceasta.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Răspunzând punctual la motivul de recurs, partea a precizat, în esenţă, următoarele:

* Recurentul nu relevă în niciun fel care sunt consecinţele negative produse de fapta pe care a reţinut-o în sarcina sa, conform prevederilor art. 17 alin. (2) lit. h1) din O.U.G. nr. 77/2009.

* În cauza de faţă, nu sunt întrunite condiţiile impuse de dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2009 pentru a fi vorba despre organizarea de jocuri de noroc frauduloase.

Decizia contestată nu este motivată în ceea ce priveşte aspectele esenţiale ale acuzaţiilor care se aduc societăţii intimate şi, totodată, este neîntemeiată sub aspectul întrunirii elementelor constitutive ale acuzaţilor, precum şi sub aspectul proporţionalităţii măsurii dispuse.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat.

Controlul judiciar declanşat de intimata-reclamantă S.C. "A." S.R.L., în temeiul prevederilor art. 8 şi art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are ca obiect verificarea legalităţii:

- Deciziei nr. 706/30.03.2015 prin care s-a dispus de către Comitetul de Supraveghere din cadrul recurentei-pârâte, pe de o parte, revocarea licenţei de organizare jocurilor de noroc tip slot-machine seria x292 emisă în favoarea intimatei, iar, pe de altă parte, constatarea încetării valabilităţii autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc tip slot-machine emise în favoarea societăţii;

- Deciziei nr. 1513/09.07.2015 prin care Comitetul de Supraveghere din cadrul recurentei-pârâte a respins plângerea prealabilă formulată împotriva Deciziei nr. 706/30.03.2015.

Prima instanţă a admis acţiunea reclamantei şi a anulat actele administrative unilaterale cu caracter individual contestate în cauză, soluţie care este împărtăşită de către instanţa de control judiciar pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

După cum s-a precizat anterior, recurenta a dispus sancţionarea intimatei cu revocarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc tip slot-machine şi, totodată, a constatat încetarea valabilităţii autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc, întrucât a avut în vedere faptul că:

- 34 de aparate tip slot-machine din cele 51 de aparate tip slot-machine aparţinând intimatei au funcţionat anterior datei de 28.01.2015, fără a îndeplini condiţiile legale de licenţiere şi autorizare prevăzute de legislaţia în domeniu;

- la cele 16 aparate de joc identificate în funcţiune în data de 02.02.2015 contorii mecanici nu înregistrau corect sumele de bani introduse de jucători.

Sancţiunile anterior nominalizate au fost aplicate în temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. (2) lit. g) şi h1) şi alin. (9) şi art. 12 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Potrivit prevederilor art. 17 alin. (2) lit. g) şi h1) din O.U.G. nr. 77/2009, Comitetul de Supraveghere din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc poate dispune, în funcţie de consecinţele produse, măsura revocării licenţelor de organizare a jocurilor de noroc în situaţia organizării de jocuri de noroc frauduloase, precum şi ca urmare a constatării unor nereguli în ceea ce priveşte evidenţierea câştigurilor acordate, reţinerea la sursă a sumelor aferente şi neplata acestora sau plata cu o întârziere mai mare de 30 de zile, precum şi în ceea ce priveşte nerespectarea oricăror condiţii de licenţiere şi autorizare stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă sau prin alte reglementări specifice.

Dispoziţiile art. 9 din acelaşi act normativ defineşte jocurile de noroc frauduloase ca fiind acele jocuri de noroc prin care mijloacelor de joc aprobate le sunt modificate datele sau parametrii iniţiali, astfel încât să fie adusă atingere elementelor de şansă sau metodelor de selecţie.

Din interpretarea normei anterior citate, rezultă faptul că un joc de noroc este fraudulos atunci când organizatorul modifică datele sau parametrii iniţiali ai jocurilor şi, prin această manoperă, aduce atinge elementelor de şansă sau metodelor de selecţie. Prin urmare, dacă lipseşte una dintre cele două condiţii cerute cumulativ de normă nu se poate vorbi de organizarea de jocuri frauduloase.

Prima instanţă a reţinut în mod judicios faptul că, în considerentele deciziei contestate, nu se explică dacă dereglarea contoarelor a fost provocată de prepuşii intimatei şi în ce mod această dereglare a adus atingere elementelor de şansă. În lipsa unei asemenea explicaţii nu se poate aprecia în mod obiectiv că intimata a organizat jocuri de noroc frauduloase, în sensul art. 9 din O.U.G. nr. 77/2009.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 17 alin. (2) lit. h1) din O.U.G. nr. 77/2009, din cuprinsul Deciziei nr. 706/30.03.2015 rezultă faptul că emitentul acesteia a avut în vedere cazul de nerespectare a oricăror condiţii de licenţiere şi autorizare stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă sau prin alte reglementări specifice. Mai precis, în speţa de faţă, nerespectarea condiţiilor de licenţiere şi autorizare vizează exploatarea de aparate de tip slot-machine începând cu data de 28.01.2015, în condiţiile în care dreptul de a le exploata intra în vigoare în data de 01.02.2015, adică cu 3 zile mai târziu.

Într-adevăr, instanţa de control judiciar constată, la rândul său, faptul că autoritatea recurentă nu a precizat punctual în cuprinsul deciziei aflate în discuţie, după cum impun dispoziţiile art. 17 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2009, care sunt consecinţele negative generate de punerea în funcţiune a aparatelor cu 3 zile înainte de data autorizării şi în ce măsură acestea au impus aplicarea celei mai grave sancţiuni administrative prevăzute în legislaţia din domeniu, respectiv revocarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc.

Împrejurarea că recurenta a formulat sesizarea penală anterior arătată nu prezintă relevanţă juridică, deoarece partea aveau obligaţia să expliciteze în cuprinsul Deciziei nr. 706/30.03.2015 consecinţele negative pe care le-a avut în vedere la momentul emiterii sale.

În atare situaţie, Înalta Curte constată că în mod corect judecătorul fondului a apreciat că măsura administrativă a fost dispusă cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Prin urmare, instanţa de control judiciar reţine că nu este fondat motivul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc împotriva Sentinţei civile nr. 266 din 02 februarie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 martie 2019.

Procesat de GGC - NN