Judicial enforcer prevails in challenge to Council resolutions mandating publication of inspection report details, with appeal dismissed as unfounded

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 10.03.2015 reclamantul B.E.J.A. A., B., şi C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi D., anularea Hotărârii nr. 63/04.11.2014 şi a hotărârii 9/12.02.2015, ambele emise de Consiliul D., obligarea Consiliului D. şi a D. la scoaterea de pe site-ul D. a părţii din raportul de control nr. x/2014 referitoare la actele şi faptele din dosarele de executare ce au făcut obiectul controlului exercitat în privinţa biroului reclamant, cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2836 din 3 noiembrie 2015 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia netimbrării, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia prematurităţii, ca neîntemeiate, a admis acţiunea formulată de reclamanta B.E.J.A. A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi D., a anulat Hotărârea nr. 63/04.11.2014 a Consiliului D., a anulat Hotărârea 9/12.02.2015 a Consiliului D., a obligat pârâţii la scoaterea de pe site-ul D. a părţii din raportul de control nr. x/2014 referitoare la actele şi faptele din dosarele de executare ce au făcut obiectul controlului exercitat în privinţa biroului reclamant. De asemenea, a obligat pârâţii la 550 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta D., care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, respingerea acţiunii reclamantei.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susţinut faptul că sentinţa contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

* Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti a fost soluţionată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 40, art. 32 alin. (1) lit. a şi b) şi alin. (2) C. proc. civ.

* Excepţia prematurităţii acţiunii a fost greşit dezlegată de prima instanţă, în condiţiile în care plângerea prealabilă a fost formulată la Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti de către A., B. şi C.

* În mod eronat, judecătorul fondului a apreciat că prin adoptarea dispoziţiei de publicare a Raportului de control a fost încălcată obligaţia de a păstra secretul profesional. În interiorul profesiei, toţi executorii judecătoreşti sunt obligaţi să respecte confidenţialitatea informaţiilor pe care le prelucrează şi despre care iau cunoştinţă. Atunci când, însă, interesul general al profesiei impune prezentarea unor date constatate de o echipă de control care a sesizat nereguli în activitatea unei Camere a executorilor judecătoreşti, pentru a preveni apariţia pe viitor a unor alte eventuale abuzuri sau nereguli în activitatea desfăşurată, se impune asigurarea transparenţei în oferirea informaţiei tuturor executorilor judecătoreşti care fac parte din aceeaşi cameră. La pct. 2 din Raportul de control există propunerea echipei de control de transmitere a acestuia către D.

Ministerul Justiţiei nu a calificat Raportul de control ca fiind un document confidenţial sau ca având un anumit nivel de clasificare.

Recurenta apreciază că un argument suplimentar în sprijinul opiniei sale îl reprezintă şi Recomandarea Corpului de Control al Ministrului din cadrul Ministerului Justiţiei formulată în cuprinsul Raportului de control nr. x/2014 întocmit în urma controlului efectuat la birourile executorilor judecătoreşti din cadrul Camerei executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, înregistrat la D. sub nr. 322/10.02.2015, în care se menţionează: "transmiterea unei copii a Raportului de control Colegiului Director al CEJ Piteşti în vederea comunicării acestuia executorilor judecătoreşti şi prelucrării deficientelor constatate cu aceştia, pentru evitarea în viitor a exercitării atribuţiilor de serviciu cu nerespectarea dispoziţiilor legale."

* În mod greşit, prima instanţă a considerat că, în cazul Hotărârii Consiliului nr. 63/04.11.2014, sunt aplicabile dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al Profesiei de Executor Judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului D. nr. 19/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Această hotărâre a fost emisă doar pentru a acorda un plus de transparenţă deciziei de a aduce la cunoştinţa executorilor judecătoreşti Raportul de control, demersul iniţiat neavând nevoie de acordul Consiliului D. Mai mult decât atât, în cauză nu a fost probată paguba suferită de intimatul-reclamant în urma adoptării hotărârii în discuţie.

* Capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată trebuia respins, ca neîntemeiat.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul A., B. şi C. a formulat întâmpinare în care:

- a invocat excepţia nulităţii recursului, întrucât criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de cazare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

- a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar.

Recurenta a formulat concluzii scrise .

5. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 29.06.2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

Prin încheierea de şedinţă din data de 09.11.2017, Înalta Curte a respins excepţia nulităţii recursului, ca neîntemeiată, având în vedere faptul că recurenta-reclamanta a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

De asemenea, completul de filtru a constatat, analizând conţinutul raportului întocmit, că memoriul de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată a fondului recursului, în şedinţă publică, pentru data de 09.03.2018.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Intimatul-reclamant A., B. şi C. a investit instanţa de contencios administrativ, în temeiul art. 8 şi art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu verificarea legalităţii:

- Hotărârii nr. 63/04.11.2014 prin care Consiliul D. a dispus ""publicarea pe site-ul oficial al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în secţiunea destinată membrilor, a rapoartelor de control emise de către corpul de control al Ministrului din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi a proceselor-verbale întocmite de către membrii Consiliului D., ca urmare a efectuării controalelor profesionale la birourile executorilor judecătoreşti şi la Camerele Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curţile de Apel."

- Hotărârii nr. 9/12.02.2015 prin care Consiliul D. a respins contestaţia formulată împotriva primei hotărâri.

Prima instanţă a admis acţiunea reclamantului şi a anulat cele două acte administrative contestate, soluţie care este împărtăşită de către Înalta Curte.

* Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti

Potrivit art. 36 C. proc. civ., "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond."

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii.

În cauza de faţă, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti are calitate procesuală pasivă, întrucât este cel care a adoptat actul administrativ contestat şi are capacitate de drept administrativ.

* Referitor la excepţia excepţia prematurităţii acţiunii

În mod corect, judecătorul fondului a apreciat că în speţa de faţă au fost respectate cerinţele impuse de dispoziţiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât plângerea prealabilă a fost depusă de către intimatul-reclamant la autoritatea care a adoptat actul administrativ atacat.

* Referitor la legalitatea actelor administrative contestate

În raport de dispoziţiile art. 20 din Statutul D., Consiliul Uniunii se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este convocat de preşedinte; Consiliul Uniunii îşi desfăşoară activitatea cu participarea a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi; Hotărârile Consiliului Uniunii se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate.

După cum în mod pe deplin justificat a arătat şi judecătorul fondului, norma analizată are în vedere tocmai reunirea membrilor în cadrul unei şedinţe, fiind necesară prezenţa fizică a acestora. Aşadar, dacă legiuitorul ar fi dorit să dea posibilitatea acestui organism să adopte hotărâri prin votul telefonic ar fi precizat acest lucru în mod expres, votul telefonic nefiind subînţeles din tăcerea legii.

Cu alte cuvinte, în cadrul şedinţelor consiliului măsurile propuse a fi adoptate în cadrul ordinii de zi trebuie să fie dezbătute, votul exprimat fiind rezultatul dezbaterilor. Or, prin votul telefonic o astfel de dezbatere nu mai este posibilă.

Ca atare, Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, reţine faptul că un organism colegial, cum este Consiliul D., nu poate adopta hotărâri prin vot telefonic, în condiţiile în care normele legale aplicabile nu prevăd o astfel de posibilitate în mod explicit, ci impun ca lucrările să se desfăşoare în urma unei convocări, cu prezenţa unui anumit cvorum. Mai mult decât atât, contrar susţinerilor recurentei, măsura în discuţie nu trebuia să fie luată într-un termen foarte scurt ce făcea imposibilă convocarea Consiliului D.

În acelaşi timp, instanţa de control judiciar reţine că dispoziţiile art. 56 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti impune în sarcina executorilor judecătoreşti obligaţia de a păstra secretul profesional, ceea ce presupune interdicţia de a da informaţii cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, precum şi de a permite accesul la actele din arhiva biroului altor persoane, în afara părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi a acelora care justifică un drept sau un interes legitim.

Într-adevăr, după cum a evidenţiat şi instanţa de fond, ceilalţi executori judecătoreşti sunt terţi faţă de un dosar de executare şi, prin urmare, nu justifică un interes legitim pentru a lua cunoştinţă de anumite acte de executare. Faptul că sunt ţinuţi de obligaţia de a păstra secretul profesional nu este suficient pentru a extinde sfera persoanelor care pot lua cunoştinţă de actele efectuate în cadrul unui dosar de executare. Pe aspectul analizat, este de observat faptul că în cadrul rapoartelor de control sunt consemnate date concrete cu privire la dosarele de executare realizate de către executorul judecătoresc controlat. Pentru a preveni săvârşirea unor abateri similare este suficient să se comunice aspecte de interes general ce au fost constatate cu ocazia controlului, considerate a fi neconforme cu cadrul normativ în vigoare, iar nu date concrete din dosarele de executare verificate.

Recomandarea Corpului de Control al Ministrului din cadrul Ministerului Justiţiei formulată în cuprinsul Raportului de control nr. x/2014 întocmit în urma controlului efectuat la birourile executorilor judecătoreşti din cadrul Camerei executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, înregistrat la D. sub nr. x/10.02.2015, invocată de recurentă, nu prezintă nicio relevanţă juridică, fiind vorba doar de o recomandare de care s-ar fi putut ţine seama doar cu respectarea confidenţialităţii lucrărilor şi a secretului profesional.

Instanţa de control judiciar apreciază la rândul său că nerespectarea normelor în vigoare referitoare la confidenţialitatea actelor de executare şi a documentaţiei care stă la baza efectuării lor este de natură să afecteze nu doar pe debitorii şi creditorii din cadrul unui dosar de executare, ci chiar prestigiul profesiei de executor judecătoresc.

În fine, Înalta Curte constată că, în raport de prevederile art. 453 C. proc. civ., intimatul-reclamant era îndreptăţit să primească cheltuieli de judecată, în condiţiile în care pretenţiile acestuia au fost admise de către instanţă.

În consecinţă, instanţa de control judiciar reţine că nu este fondat motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta D. împotriva sentinţei civile nr. 2836 din 03 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 martie 2018.