Judicial Council's refusal of prosecutor-to-judge transfer upheld as legally justified
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the decision of the Plenary of the Superior Council of Magistracy (CSM) and ruling in favor of the CSM. The case concerned a prosecutor's challenge to the Plenary's refusal to grant her request for transfer from a prosecutor's office to a district court, a decision initially proposed by the judges' section. The court held that the CSM's rejection was lawful and based on legitimate discretion, finding that the transfer was not appropriate given the volume of pending cases and personnel deficits at the originating prosecutor's office, as well as the receiving court's determination that the prosecutor's criminal law expertise was not required there. The ruling relied on Article 61 of Law No. 303/2004 regarding judicial status, Article 29 of Law No. 317/2004 on the CSM, and the CSM's internal regulations, affirming that such transfers are subject to an "opportunity" assessment balancing public interest and institutional needs rather than constituting an absolute right.
Legislator headnote
AI generatedart. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, art. 18 din Legea nr. 554/2004; Judicial Council's refusal of prosecutor-to-judge transfer upheld as legally justified: The case concerned a prosecutor's challenge to the Plenary's refusal to grant her request for transfer from a prosecutor's office to a district court, a decision initially proposed by the judges' section. The court held that the CSM's rejection was lawful and based on legitimate discretion, finding that the transfer was not appropriate given the volume of pending cases and personnel deficits at the originating prosecutor's office, as well as the receiving court's determination that the prosecutor's criminal law expertise was not required there. The ruling relied on Article 61 of Law No. 303/2004 regarding judicial status, Article 29 of Law No. 317/2004 on the CSM, and the CSM's internal regulations, affirming that such transfers are subject to an "opportunity" assessment balancing public interest and institutional needs rather than constituting an absolute right.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural rule cited in the dispositive as the basis for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Contestaţia formulată. Cadrul procesual
Prin contestaţia formulată şi înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 13.11.2017, contestatoarea A., în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat anularea Hotărârii nr. 1077/26.10.2017 a Plenului CSM şi obligarea intimatului la adoptarea unei noi hotărâri prin care să dispună numirea sa în funcţia de judecător la Judecătoria Călăraşi, precum şi înaintarea către Preşedintele României a propunerii de eliberare din funcţia de procuror şi de numire în funcţia de judecător la această instanţă.
În motivare, contestatoarea a susţinut că prin Hotărârea nr. 1007/8.09.2017, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că este oportună numirea sa în funcţia de judecător şi a dispus sesizarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu propunerea de admitere a cererii de numire a sa în funcţia de judecător la Judecătoria Călăraşi.
S-a arătat că prin Hotărârea nr. 1077/26.10.2017 a Plenului CSM a fost respinsă cererea sa de eliberare din funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi de numire în funcţia de judecător la Judecătoria Călăraşi, apreciindu-se că o astfel de numire nu este oportună.
În motivarea hotărârii, au fost reţinute situaţia posturilor vacante la unitatea unde se solicită numirea, volumul de activitate înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi la Judecătoria Călăraşi, precum şi necesitatea asigurării unui just echilibru între interesul general al societăţii şi interesul profesional al magistratului.
2. Întâmpinarea formulată în cauză Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei formulate de contestatoarea A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1077/26.10.2017, ca neîntemeiată.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând contestaţia formulată de petenta A. împotriva Hotărârea Plenului CSM nr. 1077/26.10.2017, Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
Contestatoarea A. a învestit instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, cu cererea de verificare a legalităţii Hotărârii Plenului CSM nr. 1077/26.10.2017 prin care i-a fost respinsă cererea de eliberare din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi de numire în funcţia de judecător la Judecătoria Călăraşi.
În conformitate cu art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare:
"La cererea motivată judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea CSM, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege".
În conformitate cu art. 23 din Hotărârea Plenului CSM nr. 193/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procurori şi a procurorilor în funcţia de judecător:
"Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în una dintre funcţiile prevăzute la art. 22 va fi invitat pentru a susţine un interviu în faţa secţiei corespunzătoare a CSM (alin. (1). Soluţionarea cererilor prevăzute la art. 22 alin. (1) sunt avute în vedere următoarele criterii:
- volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;
- vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;
- vechimea la instanţa sau parchetul de la care provine solicitantul;
- vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului la care se solicită numirea.
Se reţine că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi erau ocupate 4 posturi de conducere şi 5 posturi de execuţie, fiind vacante 3 posturi de procuror - funcţie de execuţie.
De subliniat că nu se poate considera pertinentă critica contestatoarei în sensul că la concursul de promovare în funcţii de execuţie pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi s-au înscris doi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi şi nu se prefigurează vreo dificultate în activitatea parchetului prin plecarea contestatoarei, întrucât la data soluţionării cererii nu fuseseră validate rezultatele concursului de promovare.
La data cererii contestatoarei existau vacante 3 posturi de execuţie (prin numirea dnei procuror B. în funcţia de procuror şef de secţie), iar Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi a considerat că se confruntă cu un deficit considerabil de personal întrucât plecarea unui procuror ar avea indirect consecinţe nefaste asupra activităţii .
De menţionat şi încărcătura de 82 dosare/procuror chiar dacă sub media naţională în raport cu care pârâtul CSM a considerat că s-ar îngreuna în aceste condiţii activitatea Parchetului.
Contestatoarea este nemulţumită şi critică menţiunile din Hotărârea Plenului CSM "sub medie" şi "mult sub medie" - mai precis le consideră inexacte şi fără logică (contrare), însă este o certitudine că în lipsa schemei complete de personal, activitatea unităţii de Parchet chiar sub media naţională ar fi îngreunată.
În ceea ce priveşte activitatea Judecătoriei Călăraşi la data de 01.09.2017, exista un post de execuţie .
Nu se poate reţine reaua credinţă a intimatului, contestatoarea aducând argumente subiective cu caracter relativ, imprecis, că aducerea sa în instanţa Judecătoriei Călăraşi ca judecător definitiv care nu doreşte să plece din instanţă ar aduce stabilitate în colectiv, ar reduce presiunea asupra celorlalţi judecători, că funcţionează 2 judecători stagiari cu competenţă limitată, că se ignoră încărcătura pe schemă, contestatoarea însă nu acordă importanţă faptului că în aceste condiţii totuşi Judecătoria Călăraşi prin adresa nr. x nu a apreciat că este oportună numirea contestatoarei în funcţia de judecător la această instanţă, considerând că nu se poate pune în valoare experienţa contestatoarei cu preponderenţă în materie penală . Acest punct de vedere a fost însuşit şi de Tribunalul Călăraşi.
Este real faptul că prin adresa din 22.09.2017, Curtea de Apel Bucureşti a avizat favorabil cererea contestatoarei însă în mod obiectiv CSM a avut în vedere precizarea unităţii de parchet şi instanţei implicate direct în activitate.
În privinţa hotărârilor Plenului CSM prin care s-a admis cererea de transfer a dl. judecător C. de la Judecătoria Călăraşi şi respectiv s-a respins cererea de menţinere în funcţie a dnei D. la Judecătoria Călăraşi, aceste împrejurări nu schimbă numărul locurilor vacante şi nici poziţia Judecătoriei Călăraşi privind inoportunitatea numirii contestatoarei în funcţia de judecător.
Aprecierea că intimatul a admis în aceeaşi şedinţă alte cereri similare sau mai grave nu poate fi valorificată, situaţiile din acele hotărâri nefiind supuse analizei în acest doar şi nici nu s-ar putea considera că recurenta-contestatoare a fost discriminată sau dezavantajată prin faptul că CSM în exercitarea competenţelor sale legale în materia politicii resurselor umane în sistem, a apreciat că la momentul soluţionării cererii nu sunt îndeplinite criteriile pentru admiterea cererii de numire în funcţia de judecător la Judecătoria Călăraşi, neputându-se reţine că şi-a depăşit puterea de apreciere având în vedere considerentele care au fost avute în vedere la respingerea cererii.
Nu se poate reţine nici vătămarea contestatoarei în contextul existent la data soluţionării cererii sale, avizele în parte nefavorabile, încărcătura instanţelor, schema de personal, contestatoarea având o vocaţie iar nu un drept absolut care este supus analizei prin prisma criteriilor legale arătate în Regulament.
Oportunitatea este o măsură a legalităţii şi presupune ca intimata să aleagă din mai multe variante posibile pe cea care corespunde cel mai bine interesului public protejat, în speţă, funcţionarea optimă a instanţelor implicate în analiză, având în vedere date statistice şi criterii concrete relevante obiective iar nu scoase din context, cum apreciază eronat contestatoarea.
Referitor la faptul că la data de 15.01.2018 la Judecătoria Călăraşi existau 5 locuri vacante, această împrejurare nu are relevanţă în cauza dedusă judecăţii, contestatoarea are posibilitatea de a formula o nouă cerere asupra căreia intimatul îşi va exercita dreptul de apreciere conform legii şi noilor condiţii, astfel că dreptul legitim şi interesul privat al contestatoarei nu sunt vătămate.
Având în vedere că au fost respectate prevederile legale incidente procedurii de numire a unui procuror în funcţia de judecător, arătate mai sus, Înalta Curte constată că Hotărârea Plenului CSM atacată este legală şi temeinică.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere cele arătate mai sus, în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 554/2004, se va respinge contestaţia ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 1077 din 26 octombrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 martie 2018.