FEADR rural development funding: artificial conditions and de minimis threshold violation through affiliated entities functioning as a single economic unit

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 29.10.2014 sub nr. x/2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ca prin hotărârea ce urmează a fi pronunţată să se dispună anularea deciziei nr. 21828/01.07.2014 şi a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare întocmit de APDRP - CRPDRP 3 Sud Muntenia la data de 05.05.2014, având număr de ieşire 15182 din 08.05.2014, privind proiectul "Achiziţiile de utilaje la S.C. A. SRL", comuna Călugăreni, judeţul Giurgiu, contract x/15.07.2010", precum şi suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare întocmit la data de 05.05.2014 până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în fond.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 379 din 12 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi admiterea acţiunii, în sensul anulării actelor administrative atacate.

4. Procedura de soluţionare a recursurilor

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 21 iunie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 20 septembrie 2017 completul filtru, a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs formulată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ. şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

În motivarea cererii de recurs reclamanta A. S.R.L. a arătat în esenţă următoarele:

- Hotărârea este nelegală şi netemeinică, instanţa de fond în mod greşit a apreciat că acţiunea este neîntemeiată.

Instanţa de fond a preluat susţinerile pârâtei arătând în motivarea sentinţei, faptul că ceea ce s-a reţinut în procesul-verbal de control reiese din probele administrate la dosarul cauzei, în sensul că, acţionarii şi administratorii sunt membrii ai aceleaşi familii, aspect nereal, la dosarul cauzei neexistând nicio probă din care să reiasă acest aspect.

Curtea a reţinut greşit şi faptul că între reclamantă şi B. ar exista o dependenţă, confirmată de faptul că reclamanta ar fi prestat servicii numai către aceasta, reclamanta accesând măsura nu pentru a desfăşura o activitate proprie ci pentru a contribui la dezvoltarea afacerii derulate de B. S.R.L., că factorii de decizie din cadrul B. S.R.L. au creat în mod artificial mai multe societăţi, între care şi reclamanta, scopul fiind, în mod vădit ca societăţile să funcţioneze ca un întreg.

- Curtea a făcut referire la art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011, în ceea ce priveşte noţiunea de condiţii artificiale, relevantă este hotărârea pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C -343/12, în ceea ce priveşte analizarea celor două elemente obiectiv şi subiectiv, în speţă fiind identificate ambele elemente, respectiv elementul obiectiv regăsindu-se în faptul că înfiinţarea unor noi societăţi s-a făcut exclusiv în scopul dezvoltării activităţii societăţii preexistente iar elementul subiectiv regăsindu-se în faptul că înfiinţarea celor trei societăţi a avut drept scop depăşirea plafonului maxim, fără realizarea obiectivelor generale ale măsurii accesate.

- În ceea ce priveşte culpa pârâtei, referitoare la faptul că pe baza aceloraşi documente a emis două opinii total diferite, curtea arată că nu poate fi reţinută, în urma controlului ex post constatându-se existenţa condiţiilor artificiale, intenţia de creare a condiţiilor artificiale existând încă de la crearea societăţii.

Consideră recurenta că în mod eronat a reţinut Curtea că:

- la dosarul cauzei există probe din care reiese faptul că acţionarii şi administratorii sunt membrii ai aceleaşi familii, aspect nereal, la dosarul cauzei neexistând nicio probă din care să reiasă acest aspect;

- în anul 2008, B. S.R.L. a depus o cerere de finanţare, dar nu a obţinut punctajul necesar în vederea obţinerii finanţării, aspect nereal, punctajul fiind obţinut, proiectul fiind declarat eligibil dar nefiind selectat;

- între reclamantă şi B. există o dependenţă, aspect nereal, reclamanta prestând servicii şi către alte societăţi, respectiv C., D., Societatea Agricolă E.;

- nu există niciun element din care să se poată deduce că nu s-a avut în vedere crearea unor societăţi independente cu o existenţă de sine stătătoare nu doar din punct de vedere juridic ci şi economic, la dosarul cauzei fiind depuse înscrisuri din care reiese faptul că societatea realizează profit.

Curtea deşi face referire la dispoziţiile art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 şi la hotărârea CJUE, totuşi respinge acţiunea ca neîntemeiată, fără a arăta care sunt dispoziţiile contractuale nerespectate de reclamantă, respectiv ce articol din contractul de finanţare sau ce reguli din ghidul solicitantului nu au fost respectate;

- ce condiţii de eligibilitate nu au mai continuat să fie respectate sau ce documente noi, altele decât cele depuse în vederea obţinerii finanţării au apărut şi nu au fost cunoscute de către pârâtă până la momentul controlului şi întocmirii procesului-verbal contestat.

- Mai arată recurenta că S.C. B. S.R.L., societate ce susţine că pârâta ar fi creat condiţii artificiale, nu este parte contractantă în nici unul din contractele de finanţare, în speţă contractul fiind încheiat între APDRP, în calitate de autoritate contractantă şi S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, urmare aprobării cererii de finanţare şi selectării proiectului .

S.C. A. S.R.L. a respectat întocmai dispoziţiile contractuale, respectarea acestor dispoziţii fiind verificată de către reprezentanţii APDRP, pe toata durata implementării proiectului.

- Arată recurenta că nu exista nicio interdicţie legală pentru ca societăţile beneficiare ale finanţării FEADR sa aibă acţionari şi/sau administratori care sa facă parte din aceeaşi familie sau între care să existe legături de rudenie, după cum nu este interzis ca societăţile beneficiare şi/sau clienţii sa aibă adrese apropiate ale sediului social.

APDRP avea obligaţia de a verifica acţionariatul societăţilor încă de la depunerea cererilor de finanţare, iar in cazul in care ar fi considerat că una sau mai multe societăţi sunt neeligibile, era obligată să nu admită cererea de finanţare.

- În ceea ce priveşte afirmaţia comisiei de verificare cu privire la susţinerea financiara a reclamantei de către B. S.R.L., acesta din urmă a făcut doar serviciul de a vira în contul reclamantei şi nu în contul furnizorilor de utilaje, contravaloarea serviciilor prestate, conform contractelor de prestări servicii, contracte pe care pârâta le-a cunoscut încă de la data acordării ajutorului, reclamanta arătând chiar în cererea de finanţare potenţialii clienţi ai beneficiarului ajutorului.

Consideră reclamanta-recurentă că a respectat dispoziţiile legale sus menţionate, în sensul că cererea de finanţare pe care a depus-o nu încalcă regula de ajutor de minimis şi nu a creat condiţii artificiale pentru a obţine plata aferentă proiectului, neexistând o coordonare deliberată între cele trei societăţi şi S.C. B. S.R.L., în scopul obţinerii unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor.

Pârâta susţine (susţinere preluată de instanţă de fond), că cele trei societăţi au fost concepute să funcţioneze ca un grup economic şi că cei trei solicitanţi, inclusiv reclamanta, au procedat la fracţionarea artificială a unui proiect de investiţii, încercând astfel a se depăşi plafonul maxim de sprijin financiar, neexistând însă nicio dovada a existenţei unui grup economic format din cele trei entităţi, fiind necesar ca existenţa acestui grup să fie probată sub aspectul desfăşurării unor acţiuni care să realizeze integrarea entităţilor într-un grup economic.

- În acest sens, în hotărârea CJUE se arată că o astfel de împrejurare (prin încheierea unor înţelegeri cu terţi, societatea ar fi procedat la divizarea artificială a unui proiect unic, în trei proiecte de dimensiune mai mică, pentru a eluda limitările referitoare la suma maximă a finanţării, respectiv de 200.000 euro) nu permite în sine excluderea faptului că proiectul de investiţii prezentat de societate va contribui la atingerea obiectivelor prevăzute de Regulamentul nr. 1698/2005.

Instanţa de trimitere trebuie să examineze dacă această intenţie are drept consecinţă faptul că obiectivele prevăzute la art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse.

Or, de remarcat este faptul că aceste obiective au fost atinse prin activităţile desfăşurate de reclamantă, cu ajutorul utilajelor achiziţionate cu sprijin financiar nerambursabil, reclamanta realizând profit şi achitându-şi taxele către bugetul de stat.

- De asemenea, se arată că societăţile au creat şi menţinut un anumit număr de locuri de muncă în spaţiul rural, respectiv: 7 locuri - reclamanta, 7 locuri - F. şi 7 locuri - G..

Pârâta apreciază că obiectivul general al Măsurii 312 nu este îndeplinit deoarece reclamanta are angajat ca şi contabil aceeaşi persoană ca şi alţi beneficiari de finanţare, susţinerea ce nu poate fi reţinută în condiţiile în care reclamanta a creat şi alte locuri de muncă, având şi alţi angajaţi.

Faţă de împrejurarea că au fost realizate obiectivele Măsurii 312, fiind atinsă finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR, se apreciază că lipseşte elementul obiectiv care să justifice aplicarea în speţă a art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

Nici elementul subiectiv nu poate fi reţinut, în sensul că reclamanta nu a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine schemei de ajutor.

- În ceea ce priveşte motivarea instanţei referitoare la respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) lit. b) din O.U.G. nr. 66/2011, consideră recurenta că aceasta nu poate fi primită, întrucât intimata a emise două opinii contradictorii.

- Referitor la cererea de suspendare, considerăm că în mod greşit a reţinut instanţa lipsa condiţiei cazului bine justificat motivată de netemeinicia cererii de chemare în judecată.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosar şi dispoziţiile legale incidente, cerinţa existenţei unui caz bine justificat este îndeplinită în cauză, unele dintre susţinerile reclamantei fiind argumente juridice de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ a cărei suspendare a executării se solicită.

Chiar autoritatea pârâtă este cea care a aprobat finanţarea proiectului, în urma analizării documentaţiei aferente din prisma îndeplinirii condiţiilor legale, şi a încheiat contractul de finanţare în baza căruia a efectuat ulterior plăţile către reclamantă (ultima plată a fost efectuată la data de 15.09.2011).

Pârâta a reţinut în cuprinsul procesului-verbal că a fost încălcată regula de minimis, potrivit căreia cumulul ajutorului public nerambursabil acordat unui beneficiar nu va trebui să depăşească 200.000 euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali, fără a stabili în cazul căruia finanţarea proiectului conducea la depăşirea regulii de minimis.

În ceea ce priveşte noţiunea de "condiţii artificiale", actele europene care fac trimitere la aceasta, şi anume Regulamentele UE nr. 2988/1995, nr. 1975/2006 şi nr. 65/2011, nu cuprind o definiţie a acesteia, fiind lăsată în sarcina statelor membre.

II. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele următoare:

- În ceea ce priveşte preluarea de către instanţa de fond a argumentelor pârâtei intimate

Instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt din procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, preluând menţiunile echipei de control ex-post şi apoi a făcut o analiză proprie la fiecare argument adus de reclamanţi, cu îndeplinirea condiţiile prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din Noul C. proc. civ., a arătat motivele pentru care s-au admis şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

- Referitor la condiţiile artificiale şi la incidenţa prevăzută de art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011

În ceea ce priveşte noţiunea de condiţii artificiale, relevantă este Hotărârea pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-343/12 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Administrativen sad Sofia-grad (Bulgaria), prin Decizia din 14 septembrie 2012.

"Art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a eco-condiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

Art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare.

În ceea ce priveşte elementele obiective, faptele din acest caz trebuie analizate pentru a se putea evalua dacă obiectivele finanţării FEADR nu pot fi îndeplinite.

În cazul măsurii 312 aceste obiective sunt acelea de a sprijini crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor în vederea promovării spiritului întreprinzător şi consolidării structurii economice (Art. 52 (a) (ii) R1698/2005).

Aceste obiective ar putea fi puse sub semul întrebării dacă o companie nou creată contribuie exclusiv la operaţiunile economice ale altei companii fără a căuta să obţină poftit propriu. În acest caz compania nouă este mai degrabă o firmă fantomă decât o entitate de sine stătătoare.

Pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal şi real al cererii de finanţare. Adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condiţiilor create în vederea obţinerii de finanţare FEADR, sunt legăturile juridice, economice şi/sau personale între persoanele implicate în investiţia respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna şi situaţia în care mai mulţi investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice şi prezintă legături geografice, economice, funcţionale, legale sau legături de ordin personal.

Curtea a subliniat faptul că evaluarea per ansamblu trebuie făcută ţinându-se cont de toate realităţile cazului respectiv. În principal trebuie stabilit pe baza tuturor elementelor obiective că principalul scop al proiectului de investiţie este obţinerea finanţării FEADR, până la excluderea celorlalte justificări legate de obiectivele schemei. Aşadar, Articolul 4(8) din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 65/2011 nu se poate aplica luându-se în calcul ca motiv unic faptul că un proiect de investiţii nu este independent din punct de vedere funcţional sau faptul că exista o legătură de ordin juridic între solicitanţii acestui tip de sprijin, fără să se ia în considerare şi celelalte elemente reale existente în cazul respectiv.

Urmând acest raţionament, elementele de fapt, legale, economice, funcţionale şi personale ale cazului trebuie cercetate foarte serios, luate în calcul şi analizate înainte de a concluziona că există condiţii artificiale".

- Apărarea recurentei în sensul că membrii societăţilor beneficiare ale finanţării FEADR nu sunt parte din aceeaşi familie sau cu legături de rudenie este superfluă (inutilă) din moment ce la data încheierii procesului-verbal de constatare a neregulilor, aceasta a recunoscut că societăţile comerciale analizate de echipa de control sunt administrate de membrii aceleiaşi familii .

Este adevărat că această situaţie nu reprezintă în sine o neregulă dar a fost un indiciu pentru o suspiciune de neregulă.

- De asemenea, nici amplasamentul apropiat al sediilor societăţilor, nici faptul că angajatul responsabil cu contabilitatea şi care figura la mai multe societăţi ori că marea majoritate a salariaţilor din cadrul societăţilor S.C. G. S.R.L., S.C. A. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., au fost angajaţi anterior la S.C. B. S.R.L. (care nu a fost în anul 2008 selectată pentru măsura 121 Program FEADR - modernizarea exploataţiilor agricole pentru realizarea investiţiei Achiziţionare de utilaje agricole şi mijloc de transport specializat pentru cereale), nu sunt încălcări exprese ale unor dispoziţii legale sau Regulamente, dar au conotaţie în contextul analizării elementului obiectiv al noţiuni de condiţii artificiale.

Este vorba despre finalitatea urmărită de schema de ajutor social respectiv despre obţinerea unui avantaj care contravine schemei menţionate.

Măsura 312 se încadrează în Axa III:

"Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale" şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

În speţă, dezvoltarea afacerii privind achiziţionarea de utilaje agricole a avut loc într-un mod limitat, S.C. B. S.R.L. fiind client preponderent al celor trei firme beneficiare, angajaţii sunt schimbaţi de la o societate la alta, prestările de servicii către alte societăţi (S.C. H. S.R.L., S.C. I. SRL) fiind nesemnificative, reprezintă indicii pentru a se constata îndepărtarea de la obiectivul măsurii 312 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale.

Aceste împrejurări constituie cu evidenţă elementul obiectiv al noţiunii de condiţii artificiale, în sensul art. 4 alin. (8) din Regulamentul UR nr. 65/2011, în special şi pentru faptul că plătitorul utilajelor şi echipamentelor achiziţionate prin Programul FEADR este S.C. B. S.R.L. prin alimentarea conturilor celor 3 societăţi cu sumele necesare.

Aceste plăţi, contractele de servicii prestate în favoarea S.C. B. S.R.L. în procent considerabil, faptul că prin necrearea unor locuri de luncă (angajaţi comuni), prin controlul conturilor, influenţa dominantă asupra celorlalte societăţi care au primit finanţare sunt un element obiectiv, deoarece achiziţionarea tuturor utilajelor agricole în final deservesc un singur grup.

Nu se poate reţine, aşa cum pretinde reclamanta-recurentă că societăţile au creat şi menţinut un anumit număr de locuri de muncă în spaţiul rural, că obiectivele finanţării au fost atinse, reclamanta realizând profit şi achitând taxe către bugetul de stat.

Aşa cum s-a arătat mai sus a rezultat că înregistrarea celor 3 societăţi cu administratori angajaţi ai aceleaşi familii numiţi formal, iar singurul beneficiar al proiectelor a fost S.C. B. care a achitat utilajele şi a alimentat conturile acestora .

- În ceea ce priveşte elementul subiectiv al noţiunii de condiţii artificiale

Se constată că prin activitatea celor 3 societăţi controlate de S.C. B. S.R.L., relaţiile comerciale şi segmentul vizat de finanţare nu au putut fi dezvoltate pe un segment de piaţă mai larg, practic societăţile în analiză au controlat activitatea, neputându-se crea o reală concurenţă în comuna Călugăreni, judeţul Giurgiu, cele trei societăţi nu reprezintă microîntreprinderi de sine stătătoare cu spirit întreprinzător de competiţie din moment ce facturile erau plătite de S.C. B. S.R.L., iar în comisiile de evaluare în procedurile de achiziţii publice au fost aproximativ aceleaşi persoane.

Prin această coordonare între cele 3 societăţi, în mod corect intimata-pârâtă a concluzionat că S.C. B. a fost beneficiarul real al celor trei cereri de finanţare, fiind evident că aceste societăţi pot funcţiona eficient numai ca o singură entitate (cea care alimentează conturile). Au fost corecte astfel constatările privind condiţiile artificiale de eligibilitate (formale) care au condus la depăşirea plafonului maxim al ajutorului de minimis de 200.000 euro, cele 3 societăţi fiind beneficiare în total de o sumă de 486.716,48 euro.

- Referitor la motivul de recurs precum că în baza aceloraşi documente, pârâta a emis două opinii contradictorii şi că la controalele anterioare nu au existat obiecţii (art. 20 alin. (3) lit. b) din O.U.G. nr. 66/2011).

Înalta Curte constată că datorită condiţiilor formale privind obiectivele finanţării derulate cu acordul celor 3 societăţi, emiterea procesului-verbal de constatare nereguli nu poate fi imputată pârâtei câtă vreme, cele 3 societăţi au avut cunoştinţă de ghidul solicitantului la momentul depunerii cererii de finanţare .

De asemenea, având în vedere prevederilor Contractului de finanţare X/15.07.2010, încheiat între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi beneficiarul S.C. A. S.R.L., respectiv:

"11(3) în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolvenţei/falimentului, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti.

În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreuna cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 - Nereguli, sume necuvenite şi restituirea finanţării, din prezenta Anexă.

Art. 17 - Nereguli, sume necuvenite şi restituirea finanţării:

17(1) Prin neregulă în accepţiunea prezentului contract, se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare, reglementarilor în vigoare privind asistenta financiara nerambursabila acordata României de Comunitatea Europeana, precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional.

17(3) Dacă Autoritatea Contractanta stabileşte ca actele/faptele Beneficiarului au drept scop obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin aplicabile în situaţia în cauză, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea avantajului, va proceda în consecinţă, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie la retragerea acestuia".

Cererea de suspendare a actului administrativ

În mod corect instanţa de fond a reţinut că nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Nici previzibilitatea conduitei administrative, nici pretinsele nereguli în emiterea proceselor-verbale pentru fiecare din cei trei beneficiari, nici prevederile privind depăşirea regulii de minimis nu se constituie în evidente indicii de nelegalitate, câtă vreme s-au analizat pe fond motivele şi s-a constatat că actul administrativ e legal şi temeinic.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Faţă de cele arătate mai sus, în raport de art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 379 din 12 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2018.