Late-payment penalties claim assigned to Iași Tribunal as competent court in jurisdictional dispute

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, ca urmare a declinării de competenţă de către Judecătoria Iaşi, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat instanţei ca, în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (fostă CNADNR) - prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, să dispună obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 26.206,16 RON, stabilite potrivit contractului subsecvent de lucrări nr. x/09.09.2013, încheiat între părţi, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 787/CA din 23 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Iaşi, invocată de pârâtă, şi a fost declinata cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că între părţi s-a încheiat Contractul nr. x/09.09.2013, care reprezintă o componentă a acordului cadru nr. x/29.07.2013 încheiat de CNAIR (fostă CNADNR), ambele acte juridice fiind încheiate de CNAIR şi nu de subdiviziunea acesteia DRDP Iaşi, iar potrivit art. 286 din O.G. nr. 34/2006, competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată revine instanţei de contencios administrativ în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea contractantă, pârâta CNAIR având sediul în circumscripţia administrativă a Tribunalului Bucureşti.

2.2. Prin sentinţa nr. 5223 din 20 septembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetentei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Iaşi.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru pronunţarea acestei soluţii, instanţa, în contextul enunţării dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, a reţinut că, din ultima pagina a contractului de achiziţie publica nr. 109/09.09.2013 aflat în dosarul Judecătoriei Iaşi, rezultă că acesta este semnat de către directorii Sucursalei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi şi poarta ştampila Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Iaşi, autoritatea contractanta fiind astfel Sucursala Regionala Drumuri şi Poduri Iaşi, aceasta semnând contractul de achiziţie publică menţionat, neavând relevanţă în stabilirea instanţei competente instituţia centrală din cadrul căreia face parte această sucursală, astfel că Tribunalul Iaşi este instanţa în a cărei rază teritorială se afla sediul autorităţii contractante.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Înalta Curte constată că obiectul acţiunii îl constituie obligarea pârâtei Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, în sumă de 26206,16 RON, reprezentând penalităţi de întârziere datorate pentru achitarea cu întârziere a facturii emise în baza contractului încheiat de reclamanta S.C. A. S.R.L., în calitate de Executant, cu pârâta, în calitate de Achizitor.

Înalta Curte constată că pretenţiile solicitate de către reclamantă sunt fundamentate pe dispoziţiile contractului de lucrări nr. x din data de 09.09.2013, încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, şi învestesc instanţa de judecată cu analiza unor aspecte legate de executarea de către pârâtă a obligaţiilor contractuale de natură financiară.

Potrivit art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006:

"(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante."

În ceea ce priveşte procedura de soluţionare a litigiilor privind achiziţiile publice, a fost adoptată Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Referitor la competenţa instanţelor de judecată, prevederile Legii nr. 101/2016 au preluat conţinutul art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, stabilind în cuprinsul art. 53 alin. (1) că:

"(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice."

Analizând contractul în discuţie indicat, Înalta Curte constată că autoritatea contractantă este Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi, iar contractul este semnat de reprezentanţii legali ai Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi.

Prin urmare, în raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, sediul autorităţii contractante este, în acest caz, sediul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, respectiv, Iaşi, str. x, nr. 19, judeţul Iaşi, motiv pentru care va stabili competenţa de soluţionare a prezentului litigiu în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Iaşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenta soluţionării cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi în favoarea Tribunalului Iaşi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2018.