Revision contesting res judicata rejected as meritless in disability grading annulment claim.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the revision request as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s decision, which had reversed the initial partial ruling and dismissed the claimant’s action entirely. The claimant had sought annulment of a disability grading certificate and related administrative decision, plus reinstatement of financial benefits and damages. The revision was based on the alleged breach of res judicata, citing prior contradicting decisions from different cases. The court held that the triple identity requirement—same parties, object, and cause—was not met because the earlier decisions involved a different claimant (the revision applicant’s spouse) and distinct challenged acts; the fact that the factual situations and certificates were similar did not establish identity. Consequently, the court dismissed the revision as without merit, with appeal available to a five-judge panel.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 431 din C. proc. civ, art. 1201 C. civ, art. 513 alin. (3) din C. proc. civ; Revision contesting res judicata rejected as meritless in disability grading annulment claim: The claimant had sought annulment of a disability grading certificate and related administrative decision, plus reinstatement of financial benefits and damages. The revision was based on the alleged breach of res judicata, citing prior contradicting decisions from different cases. The court held that the triple identity requirement—same parties, object, and cause—was not met because the earlier decisions involved a different claimant (the revision applicant’s spouse) and distinct challenged acts; the fact that the factual situations and certificates were similar did not establish identity. Consequently, the court dismissed the revision as without merit, with appeal available to a five-judge panel.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for rejecting the revision request as unfounded.
Full text
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului T, sub nr. x/2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, Consiliul Judeţean Timiş - Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş şi Consiliul Judeţean Timiş - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a solicitat anularea Deciziei nr. 182/06.01.2016 emisă de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ca fiind nelegală; anularea Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/29.09.2015, eliberat de Consiliul Judeţean Timiş-Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap; ca urmare a anulării celor două acte administrative, obligarea pârâtei Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap la plata către reclamant a tuturor drepturilor băneşti cuvenite conform certificatului de handicap emis în 11.04.2006, respectiv a indemnizaţiei de însoţitor lunară, cuvenită şi neplătită de la data emiterii certificatului de handicap contestat, la zi; obligarea pârâtelor Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş la plata către reclamant a sumei de 5000 RON cu titlu de daune morale, conform disp. art. 16, alin. (1) din Legea nr. 554/2004; obligarea pârâtelor la plata unor penalităţi de întârziere de 100 RON pentru fiecare zi de întârziere, în situaţia în care nu-şi execută obligaţiile de plată anterior solicitate, în termen de 10 de zile de la data rămânerii definitive a sentinţei ce se va pronunţa; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 2320 din 08 noiembrie 2016 a Tribunalului Timiş, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, Consiliul Judeţean Timiş - Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, Consiliul Judeţean Timiş - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi; s-a dispus anularea Deciziei nr. 182/06.01.2016, emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, precum şi anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/29.09.2015, emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Timiş; au fost obligaţi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş la plata către reclamant a tuturor drepturilor băneşti cuvenite conform certificatului de încadrare în grad de handicap emis la data de 11.04.2006, respectiv, a indemnizaţiei de însoţitor lunară, de la data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/29.09.2015, la zi, precum şi la plata unor penalităţi de întârziere de 100 RON pentru fiecare zi de întârziere în cazul în care nu îşi execută obligaţia de plată în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a sentinţei de faţă; a fost respinsă în rest acţiunea.
Totodată, au fost obligate pârâtele la plata a câte 500 RON către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.
2. Obiectul cererii de revizuire
Prin Decizia nr. 7460 din 26.10.2017 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins excepţia nulităţii recursului formulat de Consiliul Judeţean Timiş - Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş; s-au admis recursurile formulate de recurenţii-pârâţi Consiliul Judeţean Timiş - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Timiş, Consiliul Judeţean Timiş - Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş şi Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dezabilităţi - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2320/08.11.2016, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A., s-a casat sentinţa civilă recurată şi, în rejudecare, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A..
3. Cererea de revizuire
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 28.11.2017, sub nr. x/2017, revizuentul A., în contradictoriu cu intimaţii Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dezabilităţi - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Consiliul Judeţean Timiş, în reprezentarea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Judeţeană Timiş, a solicitat anularea Deciziei nr. 7460 din 26.10.2017 a Curţii de Apel Timişoara, fiind invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a susţinut că Decizia nr. 7460 din 26.10.2017 a Curţii de Apel Timişoara s-a dat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat privitoare la chestiunea litigioasă tranşată în hotărârile pronunţate în dosarele nr. x/2015 şi y/2016, dosare având ca părţi aceiaşi intimaţi şi soţia reclamantului - B., în calitate de reclamantă, obiectul şi cauza fiind aceleaşi.
A arătat revizuentul că a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat dat fiind faptul că certificatele de încadrare în grad de handicap şi deciziile aferente emise de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap pe numele soţiei B. au fost identice din punct de vedere al motivării acestora cu cele emise pe numele revizuentului, în sensul că toate au fost nemotivate.
3. Apărările formulate în cauză
Intimatul Judeţul Timiş, prin Consiliul Judeţean Timiş, în reprezentarea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Timiş a solicitat, prin întâmpinare, respingerea cererii de revizuire, având în vedere că cererea nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire formulată în cauză
Examinând cauza şi cererea de revizuire formulată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte o va respinge pentru considerentele în continuare arătate.
Revizuentul a invocat în susţinerea cererii sale motivul de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 509 pct. (8) din C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Motivul de revizuire de la punctul 8, invocat ca temei legal al prezentei cereri, este incident atunci când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, făcându-se astfel imposibilă executarea simultană a două hotărâri. Reglementând acest motiv de revizuire, legiuitorul a sancţionat nelegalitatea celei de-a doua hotărâri, precum şi imposibilitatea executării.
Deşi în actualul text nu se mai prevede condiţia triplei identităţi de cauză, de obiect şi de părţi, acesta consacră vechea jurisprudenţă, în sensul că este mai clar reglementată necesitatea ca prin cea de a doua hotărâre pronunţată să se încalce autoritatea de lucru judecat, astfel cum aceasta este reglementată de dispoziţiile art. 430 şi art. 431 din C. proc. civ., potrivit cărora "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".
Soluţiile jurisprudenţiale generate sub imperiul vechii reglementări îşi păstrează valabilitatea în sensul că trebuie ca hotărârile potrivnice să întrunească cerinţa triplei identităţi, de cauză, de obiect şi de părţi, cu menţiunea că hotărârile trebuie pronunţate în dosare separate, şi nu pe parcursul ciclurilor procesuale ale aceleiaşi pricini.
Aşadar, pentru a putea fi incidentă teza din art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., este necesar să fie vorba despre hotărâri definitive ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii, hotărârile să nu fi fost pronunţate în acelaşi dosar, ci în dosare diferite şi în cea de-a doua cauză să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de instanţă.
Principiul autorităţii de lucru judecat, ce rezultă din dispoziţiile art. 1201 C. civ., este un principiu de interes general, care corespunde necesităţii de stabilitate juridică, potrivit căruia ceea ce s-a hotărât într-un act de jurisdicţie se consideră că exprimă adevărul şi judecata nu mai poate fi reluată, fiind un principiu diriguitor deopotrivă, pentru părţile litigante şi judecătorii care au decis prin hotărârea lor, în mod definitiv, asupra unui litigiu.
Autoritatea de lucru judecat pune capăt, irevocabil, oricărui litigiu în care părţile au uzat deja de toate căile de atac deschise şi puse la dispoziţia lor de către lege.
Excepţia autorităţii de lucru judecat are la bază regula că o acţiune nu poate fi judecată decât o singură dată (non bis in idem) şi impune condiţia identităţii de acţiuni care, potrivit legii, reclamă acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.
În prezenta cauză, se constată că nu este îndeplinită condiţia triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, pentru a se pretinde de către revizuent o încălcare a principiului autorităţii de lucru judecat, în condiţiile în care hotărârile invocate sunt pronunţate în cauze diferite, între părţi diferite, având obiecte diferite.
Astfel, din examinarea hotărârilor pretins potrivnice, respectiv decizia civilă nr. 7460/26.10.2017, a cărui anulare se solicită, şi deciziile civile nr. 1337/19.04.2016 şi nr. 4535/29.11.2016, se observă că nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de dispoziţiile legale invocate.
Cauza soluţionată definitiv prin decizia civilă nr. 1337 din 19.04.2016 de către Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x priveşte pe reclamanta B. şi are ca obiect anularea deciziei nr. 9775/02.07.2015 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi a certificatului de încadrare în grad de handicap din 27.03.2015.
De asemenea, în litigiul soluţionat definitiv prin decizia nr. 4535 din 29.11.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x, reclamanta B. a solicitat anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3636 din 29.09.2015 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Timiş.
Pe de altă parte, decizia atacată cu prezenta cerere de revizuire îl priveşte pe soţul reclamantei din dosarele de mai sus şi un certificat de încadrare în grad de handicap emis pe numele acestuia (certificatul de încadrare în grad de handicap nr. x/29.09.2015).
Astfel, nu există identitatea de părţi între decizia suspusă revizuirii şi celelalte două decizii invocate, existenţa unor situaţii de fapt similare şi a unor certificate de handicap cu menţiuni similare nefiind de natură să suplinească lipsa identităţii de părţi.
În aceste circumstanţe, nu poate fi reţinută îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., simpla referire la o situaţie de fapt presupus identică neputând constitui premisa admiterii unei cererii de revizuire.
Pe de altă parte, se constată că revizuentul tinde în realitate să obţină o rejudecare a cauzei, ceea ce este incompatibil cu caracterul de strictă interpretare şi aplicare al revizuirii, ca şi cale de atac de retractare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge prezenta cerere de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 7460 din 26 octombrie 2017 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x, ca nefondată.
Cu recurs la Completul de 5 judecători.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2018.