Emergency aid claim: extraordinary appeal perimmed due to one-year dormancy without procedural interruption.

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la data de 01.02.2013 sub nr. x/2013 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii şi B., acordarea ajutorului de urgenţă prevăzut de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 461/2001.

Prin sentinţa nr. 1007 din 14 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a respins ca prescrisă acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Persoanelor Vârstnice şi B..

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul A. nu a depus la dosar cererea de acordare a ajutorului de urgenţă, purtând viza de primire din care să rezulte data înregistrării, susţinând că existenţa unei astfel de cereri este netăgăduită de părţi şi rezultă implicit din celelalte adrese depuse la dosar, emise de Direcţia de Muncă şi Incluziune Socială Ilfov şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Direcţia Generală Asistenţă Socială.

Totodată, prima instanţă a reţinut că din adresa nr. x/2009 emisă de Direcţia de Muncă şi Incluziune Socială Ilfov rezultă că aceasta a fost formulată anterior datei de 22.12.2008, moment la care s-a adresat cu o petiţie, prin care se solicitau informaţii cu privire la modalitatea de soluţionare a cererii de acordare a ajutorului de urgenţă.

S-a mai arătat în considerentele sentinţei atacate că, deşi nu se poate stabili cu exactitate data la care reclamantul a formulat cererea de acordare a ajutorului de urgenţă reglementat de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 416/2001, aceasta nu ar fi putut fi formulată ulterior datei de 22.12.2008, moment la care a formulat o cerere de furnizare informaţii cu privire la modalitate de soluţionare a acestei cereri.

Prin urmare, curtea de apel a constatat că cererea de acordare a ajutorului de urgenţă prevăzut de Legea nr. 416/2001 trebuia soluţionată cel mai târziu la data de 22.01.2009, moment de la care începe să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. c) în care putea fi formulată cererea de chemare în judecată, care s-a împlinit la data de 22.07.2009.

Prin decizia nr. 268 din data de 23 ianuarie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţei a admis recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 1007 din 14 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe .

La Curtea de Apel Bucureşti dosarul a fost reînregistrat sub nr. x*, iar prin sentinţa nr. 2362 din 12 septembrie 2014 instanţa a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii B., Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Guvernul României.

2. Hotărârea instanţei de recurs

Prin decizia nr. 2593 din 23 iunie 2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a anulat recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 2362 din 12 septembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar a constatat că dovada achitării taxei judiciare de timbru nu a fost ataşată cererii de recurs, iar recurentul nu a îndeplinit această obligaţie legală nici ulterior, devenind aplicabile dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995.

3. Contestaţia în anulare exercitată în cauză şi procedura derulată

Împotriva deciziei nr. 2593 din 23 iunie 2015 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat contestaţie în anulare, calea de atac extraordinară nefiind motivată în fapt şi în drept.

Prin încheierea din data de 22 ianuarie 2016 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a suspendat judecata contestaţiei în anulare în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Pe baza referatului întocmit de grefierul de şedinţă, la data de 30 ianuarie 2017, în temeiul art. 252 C. proc. civ., instanţa a fixat termen în vederea verificării incidenţei dispoziţiilor art. 248 din acelaşi cod.

La data de 23.02.2017, contestatorul A. a depus cerere de repunere pe rol a cauzei, solicitând continuarea judecăţii.

În conformitate cu dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an, iar potrivit art. 249 C. proc. civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.

În privinţa cererii de repunere pe rol a cauzei, se constată că aceasta a fost depusă de contestator la data de 23.02.2017, după expirarea termenului de un an reglementat de dispoziţiile sus-citate, după fixarea, din oficiu, a termenului de judecată şi nu se poate aprecia că reprezintă un act de procedură de natură a întrerupe sau de a suspenda cursul perimării, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 249-251 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, constatând că în cauza de faţă nu s-a îndeplinit niciun act de procedură în vederea judecării pricinii, Înalta Curte va respinge cererea de repunere pe rol şi, aplicând dispoziţiile art. 252 C. proc. civ., va constata perimată contestaţia în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de contestatorul A..

Constată perimată contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 2593 din 23 iunie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2017.