Admission to the legal profession with exam exemption: statutory document requirements and misapplication of post-filing procedural guides

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 23.04.2015, reclamantul A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 63/18.11.2010 emisă de Baroul Bihor, anularea Deciziei nr. 1075/7.03.2015 emisă de Uniunea Naţională a Barourilor din România, să se constate că îndeplineşte condiţiile legale privind primirea în profesia de avocat cu scutire de examen şi obligarea pârâţilor să emită deciziile de primire a reclamantului în profesia de avocat şi să procedeze la înscrierea în tabloul avocaţilor definitivi.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2. Prin sentinţa nr. 141/CA/2015-PI din 28 septembrie 2015, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Baroul Bihor şi Uniunea Naţională a Barourilor din România şi a respins ca nefondată cererea pârâţilor de acordare a cheltuielilor de judecată.

III Recursul formulat de reclamant

3. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat recurs, cu invocarea motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

4. În motivarea recursului, a arătat că susţinerea instanţei că nu a depus actele solicitate prin adresa nr. x/2010 a Consiliului Baroului Bihor nu poate fi reţinută, în condiţiile în care prin sentinţa nr. 266/CA/2012 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. x s-a reţinut cu autoritate de lucru judecat că adresa nr. x/2010 nu i-a fost comunicată niciodată.

5. În ceea ce priveşte fondul cererii, a depus in susţinerea cererii sale de primire în profesie toate actele prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv diploma de licenţă, certificatul de naştere, adeverinţa medicală, copia cărţii de muncă, cazier judiciar.

6. Prin sentinţa recurată se enumeră o serie de acte care în opinia instanţei ar fi trebuit depuse: certificat de căsătorie, însă la data depunerii cererii nu mai era căsătorit (a se vedea în acest sens sentinţa de divorţ nr. 5211/2009 a Judecătoriei Oradea, anexată recursului); dovada promovării examenului de definitivare în funcţia juridică îndeplinită anterior, prin susţinerea examenului la materii compatibile cu programa de examen pentru admiterea in profesia de avocat, însă îndeplineşte funcţia de procuror încă din anul 1996, potrivit menţiunii de la poziţia 17 din cartea de muncă, iar la data de 20.11.1997 a absolvit examenul de capacitate, care reprezintă examenul de definitivare în funcţia de procuror, ca de altfel a oricărui magistrat, conform art. 60-66 din Legea nr. 92/1992, în vigoare la data promovării examenului de capacitate, iar în cadrul acestui examen probele susţinute au cuprins inclusiv materiile drept civil, penal, procedura civilă şi procedura penală (art. 63 din Legea nr. 92/1992), care se regăsesc în programa de examen pentru admiterea în profesia de avocat, dacă nu ar fi absolvit examenul de capacitate nu ar mai fi putut îndeplini funcţia de procuror; certificat privind starea de sănătate eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărârii UNBR, însă a anexat adeverinţa medicală care atestă starea de sănătate la data depunerii cererii, iar în afară de acest lucru, potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 92/1992, poate fi numit magistrat doar cel care este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei, prin actele depuse a făcut dovada că este apt din punct de vedere medical.

7. A făcut dovada depunerii tuturor actelor prevăzute de lege, însă, atât pârâtele cât şi instanţa de fond au dat dovadă de un formalism exagerat, dispunând respingerea cererii sale pentru nedepunerea unor acte ca certificatul de căsătorie sau fotografii tip legitimaţie.

IV Apărările formulate de intimaţii pârâţi

8. La data de 21 decembrie 2015, Baroul Bihor a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, întrucât, faţă de înscrisurile existente la dosarul cauzei şi în raport cu prevederile legale incidente, hotărârea Curţii de Apel Oradea este pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă a legii, iar motivele de recurs invocate sunt nefondate. În acord cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat, dispoziţiile pct. 1 lit. a), c), g) şi e) din Hotărârea nr. 902/2010, şi văzând şi actele depuse la dosarul cauzei, în mod legal instanţa de fond a constatat că reclamantul nu a respectat aceste prevederi legale.

9. Din motivele de recurs invocate se conturează clar ideea că este de notorietate faptul că recurentul îndeplineşte funcţia de procuror încă din anul 1996, ceea ce ar fi de natură a justifica de ce nu ii revine obligaţia ce incumbă tuturor celorlalţi candidaţi, aceea de a depune înscrisurile cerute de lege, iar Baroul Bihor avea obligaţia de a deduce că, dacă nu ar fi absolvit examenul de capacitate nu ar mai fi putut îndeplini funcţia de procuror, şi ca atare nu se impunea să solicite depunerea dovezii de promovare a examenului de definitivare în funcţia juridică îndeplinită anterior, şi de a deduce că este apt din punct de vedere medical, deoarece a fost apt la data primirii în magistratură, trebuia să cunoască şi faptul că recurentul reclamant nu a depus certificatul de căsătorie deoarece nu mai era căsătorit, aceasta în condiţiile în care sentinţa de divorţ este anexată recursului. Aşadar, a arătat intimatul, în opinia recurentului dispoziţiile legale nu sunt opozabile erga omnes şi trebuia să manifeste un formalism mai puţin exagerat în raport cu persoana recurentului.

10. La data de 24 decembrie 2015, intimata U.N.B.R. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. A arătat că instanţa de fond a reţinut corect că recurentul-reclamant nu a depus toate înscrisurile necesare la cererea de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, astfel cum prevedeau dispoziţiile art. 15 şi art. 16 din Statutul profesiei de avocat, în forma de la data formulării cererii, şi Hotărârea nr. 902/2010 a Consiliului U.N.B.R.

11. Susţinerea recurentului că la data depunerii cererii nu mai era căsătorit pentru că anterior divorţase nu îl scutea pe acesta să depună hotărârea de divorţ pentru a face o astfel de dovadă; recurentul a prezentat un certificat medical eliberat de altă instituţie medicală şi nu a înţeles să depună cele două fotografii tip legitimaţie; susţinerea că nu i s-a comunicat adresa nr. x prin care i se solicita să completeze dosarul de primire în profesia de avocat şi cu alte înscrisuri nu prezintă relevanţă, pentru că atât pe site-ul baroului, la avizierul baroului, cât şi în Statutul profesiei de avocat şi Hotărârea nr. 902/2010 a Consiliului U.N.B.R., se arătau condiţiile de primire în profesia de avocat cu scutire de examen şi înscrisurile ce trebuie să fie ataşate cererii.

12. Cererea recurentului de primire în profesia de avocat cu scutire de examen a fost respinsă prin Hotărârea nr. 63 din 18 noiembrie 2010 a Consiliului Baroului Bihor pentru că petentul nu a completat dosarul şi cererea de înscriere cu toate înscrisurile necesare şi pentru că nu a înţeles să achite suma de 200 de RON reprezentând taxa de participare la testul de verificare a cunoştinţelor privind legislaţia specifică profesiei de avocat, iar în Decizia nr. 1075 din 7 martie 2015 a Consiliului U.N.B.R. s-a reţinut că recurentul trebuia să depună înscrisurile prevăzute de art. 15 şi art. 16 din Statutul profesiei de avocat, că primirea în profesie cu scutire de examen era numai o posibilitate, nu o obligaţie pentru barou, că solicitanţii puteau fi verificaţi asupra cunoştinţelor referitoare la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi că baroul are posibilitatea de a solicita plata unei taxe pentru procesarea şi verificarea dosarului, conform art. 315 alin. (1) lit. i) din Statutul profesiei de avocat.

13. Prezintă relevanţă şi dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, care prevăd că profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile legii şi ale statutului profesiei; ca atare, modul de organizare şi de funcţionare a acestei profesii este reglementat atât de Legea nr. 51/1995 cât şi de Statutul profesiei de avocat şi este de reţinut şi împrejurarea că recurentul nu a vrut să se prezinte la testul de verificare a cunoştinţelor privitoare la legislaţia specifică profesiei de avocat, aşa cum i s-a solicitat şi cum se stabilise de Consiliul U.N.B.R. în cazul solicitanţilor de primire în profesia de avocat cu scutire de examen; contrar susţinerilor recurentului, practica instanţei supreme a fost în sensul că barourile aveau dreptul să verifice candidaţii care solicitau primirea în profesia de avocat cu scutire de examen, fără ca verificarea să îmbrace forma unui examen, cu barem şi punctaj minim de promovare, însă recurentul a refuzat să se prezinte la verificare şi din acest motiv nici nu a vrut să achite taxa de 200 RON.

V Procedura de filtrare a recursului

14. Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întruneşte cerinţele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 27.11.2017, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea actului către părţi, conform alin. (4) al aceluiaşi articol.

15. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 05.02.2018, completul de filtru a admis recursul în principiu şi a fixat termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

VI Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

16. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare invocat prin cererea de recurs, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, Înalta Curte constată următoarele:

17. Reclamantul a formulat cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, înregistrată la Baroul Bihor la nr. 344 din data de 21.06.2010.

18. Prin adresa nr. x/2010, Baroul Bihor a solicitat reclamantului să se prezinte la secretariat, până la data de 2 noiembrie, pentru a preciza dacă îşi menţine sau nu cererea şi, totodată, să completeze dosarul conform prevederilor Hotărârii Consiliului UNBR nr. 902/11.09.2010 şi să achite taxa de 200 RON.

19. Prin Hotărârea nr. 563/18.11.2010, Baroul Bihor a respins cererea, cu motivarea că reclamantul nu a dat curs solicitării Baroului Bihor nr. 563/27.10.2010 de completa dosarul şi cererea conform art. 15 şi 16 din Statutul profesiei de avocat şi Hotărârii Consiliului UNBR NR. 902/11.09.2010, şi nu a achitat taxa de 200 RON reprezentând taxă de participare la testul de verificare a cunoştinţelor privind legislaţia specifică profesiei de avocat.

20. Prin decizia nr. 396/31.03.2012, Uniunea Naţională a Barourilor DIN România a respins contestaţia formulată de reclamant ca tardivă.

21. Prin sentinţa nr. 266/CA/2012 din data de 10 septembrie 2012, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ a admis acţiunea formulată de reclamant, a anulat decizia nr. 396/31.03.2012 emisă de pârâta U.N.B.R. şi a repus reclamantul în termenul de contestaţie a hotărârii nr. 63/18.11.2010 emisă de pârâtul Baroul Bihor. S-a constatat că reclamantul nu a intrat în posesia adresei nr. x/2010, deoarece recomandata cu nr. 13150 a fost înapoiată expeditorului, cu menţiunea "avizat, lipsă domiciliu", iar hotărârea nr. 63/18.11.2010 expediată reclamantului cu recomandata nr. 146113, la aceeaşi adresă, s-a înapoiat cu aceeaşi menţiune, respectiv "lipsă domiciliu". Prin decizia nr. 846/20 februarie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a anulat recursul declarat de Baroul Bihor împotriva sentinţei nr. 266/CA/2012 ca netimbrat şi a respins recursul declarat de Uniunea Naţională a Barourilor din România.

22. Prin decizia nr. 1075/7.03.2015, pârâtul U.N.B.R. a respins contestaţia formulată de reclamant împotriva Hotărârii Baroului Bihor nr. 63/18.11.2010.

23. S-a reţinut că prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 stipulează clar că persoana care îndeplineşte condiţiile legale de primire în profesie cu scutire de examen poate fi primită în profesie; formularea textului nu reprezintă, deci, o condiţie imperativă, ci o posibilitate pe care legea o recunoaşte acestor persoane, astfel că, pe baza acestei formulări a textului legal, în Statutul profesiei s-a inserat posibilitatea verificării de către consiliul baroului a cunoştinţelor solicitantului cu privire la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, întrucât textul din statut nu interzice verificarea scrisă a candidatului, iar Hotărârea Consiliului UNBR nr. 902/2010 prevede această posibilitate, cuprinzând inclusiv documentele ce trebuie depuse de solicitant; prevederile art. 15 din Statutul profesiei de avocat, la care face referire petentul, se aplică în cazul cererilor de primire în profesie cu examen, conform art. 16 alin. (1) din lege, în redactarea valabilă la data depunerii cererii, şi nu în cazul celor cu scutire de examen (art. 16 alin. (2) din Lege); baroul are posibilitatea de a solicita plata unei taxe pentru procesarea şi verificarea dosarului, conform art. 315 alin. (1) lit. i) din Statutul profesiei, în redactarea de la data depunerii cererii (art. 337 în prezent).

24. Raportat la cele arătate, în ceea ce priveşte motivele respingerii cererii de către Baroul Bihor, Înalta Curte constată că, prin sentinţa recurată, instanţa de fond a reţinut, iar pârâţii nu au formulat recurs, că în mod greşit s-a reţinut culpa reclamantului în ceea ce priveşte neplata taxei de 200 RON, reprezentând taxa de participare la testul de verificare a cunoştinţelor, întrucât reclamantul a solicitat primirea în profesia de avocat cu scutire de examen, în temeiul art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995.

25. Instanţa de fond a constatat, însă, că în mod întemeiat a fost respinsă cererea raportat la necompletarea dosarului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat şi ale Hotărârii 902/11.09.2010 a Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, cu înscrisurile prevăzute la art. 15 din Statutul profesiei de avocat şi la punctul 1 lit. a-i) din Hotărârea nr. 902/2010, respectiv certificatul de căsătorie, dovada promovării examenului de definitivare în funcţia juridică îndeplinită anterior, prin susţinerea examenului la materii compatibile cu programa de examen pentru admiterea în profesia de avocat, certificat privind starea de sănătate eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărârii UNBR, două fotografii tip legitimaţie, acte prevăzute de pct. 1 lit. a),c,e şi g din Hotărârea nr. 902/2010 şi de art. 15 alin. (2) din Statut, nefiind respectată nici cerinţa depunerii unui exemplar din înscrisurile anexate cererii în copie legalizată.

26. Înalta Curte constată că instanţa de fond a aplicat în mod greşit dispoziţiile legale incidente, în vigoare la data depunerii cererii de către reclamant.

27. Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în vigoare la data formulării cererii, 21.06.2010, "la cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen: (...); b) cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani şi dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat".

28. Potrivit Statutului profesiei de avocat, adoptat de Consiliul U.N.B.R. din 25 septembrie 2004, în vigoare la aceeaşi dată, art. 15, " (1) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie pe bază de examen, conform art. 16 alin. (1) din Lege, se depune în două exemplare şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;b) locul şi data naşterii;c) elementele actului de identitate şi organul emitent;d) indicarea diplomei de licenţă eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată în condiţiile legii care atestă calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept;e) declaraţia că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 13 din Lege;f) declaraţia solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 14 din Lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancţiunea prevăzută la art. 24 alin. (2) din Lege;g) angajamentul de a realiza formarea profesională iniţială în profesia de avocat, pe perioada stagiului în condiţiile prevăzute de Lege şi de statutul profesiei;h) declaraţia expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii. (2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:a) copie de pe actul de identitate şi de pe actele de stare civilă;b) copie de pe diploma de licenţă. În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din altă ţară se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii;c) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calităţii de avocat;f) două fotografii tip legitimaţie.".

29. Potrivit art. 16 alin. (1) şi (3) din Statutul menţionat, "(1)Cererea formulată de persoana care doreşte primirea în profesie cu scutire de examen în condiţiile art. 16 alin. (2) din Lege, pe lângă menţiunile de la art. 15 din prezentul statut, trebuie să cuprindă menţionarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie cu scutire de examen. (...) (3) Persoana prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege care a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificată de pe carnetul de muncă sau o adeverinţă echivalentă eliberată de Camera Notarilor Publici.".

30. Hotărârea nr. 902/2010 privind adoptarea "Ghidului de bună practică privind procedura soluţionării transparente a cererilor de primire în profesia de avocat cu scutire de examen", invocată de către pârâţi, a fost emisă de Consiliul UNBR ulterior depunerii cererii de către reclamant, la data de 11.09.2010.

31. Potrivit înscrisurilor aflate la dosar, cererea depusă la data de 21.06.2010 de reclamant fost formulată în conformitate cu art. 16 alin. (1), raportat la art. 15, şi art. 16 alin. (3) din Statutul profesiei de avocat, în vigoare la acea dată, cu menţiunile de la art. 15 (şi anume numele, prenumele şi domiciliul solicitantului, locul şi data naşterii, elementele actului de identitate şi organul emitent, indicarea diplomei de licenţă, declaraţia că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 13 din Lege, declaraţia că se află în unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 14 din Lege, fiind procuror, dar va soluţiona starea de incompatibilitate în cel mult două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancţiunea prevăzută la art. 24 alin. (2) din Lege, declaraţia expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România), menţionarea temeiului pe baza căruia se cere primirea în profesie cu scutire de examen, art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, depunerea unei copii certificate de pe carnetul de muncă; reclamantul a anexat, de altfel, şi copia cărţii de identitate, a diplomei de licenţei, cazier judiciar şi adeverinţă medicală.

31. Având în vedere că cererea depusă la data de 21.06.2010 de reclamant, care îndeplinea funcţia de procuror, de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, a fost formulată în baza şi în conformitate cu dispoziţiilor art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 (care au prevăzut că poate fi primit în profesie, la cerere, cu scutire de examen, cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani şi dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat) şi dispoziţiile art. 16 alin. (1), raportat la art. 15, şi art. 16 alin. (3) din Statutul profesiei de avocat, în vigoare la acea dată, care au prevăzut că, pe lângă menţiunile de la art. 15 (arătate în cerere), cererea trebuia să prevadă menţionarea temeiului pe baza căruia se cere primirea în profesie cu scutire de examen (temei indicat în cerere), cu depunerea unei copii certificate de pe carnetul de muncă (copie anexată cererii, împreună cu alte înscrisuri, reţinute anterior), Înalta Curte constată că instanţa de fond a aplicat în mod greşit aceste dispoziţii legale, motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

32. Cererea de primire în profesie cu scutire de examen a fost formulată de reclamant, care îndeplinea funcţia de procuror, în conformitate cu dispoziţiile legale incidente în vigoare la data depunerii acesteia, art. 16 alin. (1) şi (3) din Statutul profesiei de avocat, în vigoare la acea dată, cu indicarea menţiunilor de la art. 15, menţionarea temeiului în baza căruia a cerut primirea cu scutire de examen şi depunerea copiei certificate de pe carnetul de muncă, în mod greşit fiind respinsă de către Baroul Bihor pentru nerespectarea condiţiilor de formă.

33. Pentru aceste motive, în ceea ce priveşte cererea de anulare a hotărârii emisă de Baroul Bihor şi deciziei emisă de Uniunea Naţională a Barourilor din România, acţiunea formulată de reclamant este întemeiată, însă, raportat la împrejurarea că cererea a fost respinsă în mod greşit pentru condiţii de formă, şi nu a fost examinată în ceea ce priveşte fondul acesteia, respectiv incidenţa dispoziţiilor legale care reglementau primirea în profesia de avocat cu scutire de examen şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de acestea, se impune ca pârâtul Baroul Bihor să reexamineze cererea reclamantului privind primirea în profesia de avocat cu scutire de examen.

VII Soluţia instanţei de recurs

34. Pentru aceste considerente, fiind incident motivul de casare invocat de recurentul reclamant, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată pronunţată de Curtea de Apel Oradea şi, în rejudecare, va admite în parte acţiunea, va anula hotărârea nr. 63 din 18.11.2010 emisă de Baroul Bihor şi decizia nr. 1075 din 07.03.2015 emisă de Uniunea Naţională a Barourilor din România şi va obliga pârâtul Baroul Bihor să reexamineze cererea reclamantului privind primirea în profesia de avocat cu scutire de examen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 141/CA/2015-P.I. din 28 septembrie 2015 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează hotărârea recurată, şi în rejudecare:

Admite în parte acţiunea.

Anulează hotărârea nr. 63 din 18.11.2010 emisă de Baroul Bihor şi decizia nr. 1075 din 07.03.2015 emisă de Uniunea Naţională a Barourilor din România. Obligă pârâtul Baroul Bihor să reexamineze cererea reclamantului privind primirea în profesia de avocat cu scutire de examen.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2018.