Tax debt prescription challenge; nullity of first-instance judgment due to unsigned hearing minute

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Societatea A. S.R.L. a solicitat instanţei să dispună constatarea intervenirii prescripţiei creanţei în cuantum de 976.871 RON, aferentă Raportului de inspecţie fiscală nr. x/10.08.2004 şi a dobânzilor şi penalităţilor aferente acestei creanţe, în cuantum de 5.466.788 RON.

Reclamanta a contestat adresa nr. x/2015, respectiv răspunsul emis de ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor - Serviciul Fiscal Orăşenesc Beiuş, prin care s-a menţionat că nu s-a prescris creanţa în cuantum de 976.871 RON, aferentă RIF nr. x/10.08.2004 şi dobânzile şi penalităţile aferente acestei creanţe, în cuantum de 5.466.788 RON.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii dintr-o triplă perspectivă.

Ulterior, prin cererea completatoare formulată, reclamanta a solicitat instanţei, ca urmare a constatării intervenirii prescripţiei, să anuleze actul administrativ fiscal nr. x/29.10.2015, emis de ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor - Serviciul Fiscal Orăşenesc Beiuş şi să oblige organul fiscal să emită actele administrativ-fiscale aferente, potrivit prevederilor art. 130.1 din Normele de aplicare ale Codului de procedură fiscală (O.G. nr. 92/2003), în vederea scăderii din evidenţa analitică pe plătitor a creanţelor fiscale pentru care s-a împlinit termenul de prescripţie.

Prin notele de şedinţă depuse, pârâta D.G.R.F.P. Cluj-Napoca prin A.J.F.P. Bihor, a solicitat respingerea, în principal ca inadmisibilă, a cererii completatoare pentru neîndeplinirea procedurii prealabile conform dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 282/2016-P.I. din 22 decembrie 2016, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisilităţii invocată de pârâtă în ceea ce priveşte al doilea capăt de cerere şi, în consecinţă, a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. Cluj-Napoca prin A.J.F.P. Bihor, privind anularea adresei nr. x/2015 emisă de pârâtă, a respins restul excepţiilor invocate de pârâtă, a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta DGRFP Cluj-Napoca prin AJFP Bihor în ceea ce priveşte primul capăt de cerere şi, în consecinţă, a constatat intervenită prescripţia executării silite a creanţei în cuantum de 977.841 RON, stabilită prin Decizia de impunere nr. x/12.08.2004 emisă de pârâtă, precum şi a dobânzilor şi penalităţilor aferente în cuantum de 5.466.788 RON.

3. Cererea de recurs dedusă judecăţii

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta ANAF - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj Napoca reprezentată prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de fond, iar, în cazul rejudecării cauzei, solicită respingerea în totalitate a acţiunii ca netemeinică şi nelegală.

4. Apărările intimatei-reclamante

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind temeinică şi legală.

Intimata-reclamantă invocă nulitatea recursului raportat la prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că aspectele criticate nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., acestea fiind invocate doar formal.

Pe fond, consideră că sentinţa pronunţată este temeinică şi legală şi că prin motivele de recurs, recurenta-pârâtă a invocat alte aspecte decât cele invocate la momentul judecării fondului, depunând în probaţiune înscrisuri noi ce au făcut obiectul dosarului nr. x/2004 al Judecătoriei Beiuş.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 19 octombrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 14 decembrie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Cu privire la fondul recursului

2.1 Aspecte preliminare

La termenul de astăzi s-a pus în discuţia părţilor motivul de recurs de ordine publică referitor la nesemnarea minutei prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din noul C. proc. civ.

Cu privire la acest motiv, recurenta a formulat concluzii scrise, solicitând constatarea nulităţii sentinţei atacate, conform prevederilor art. 401 alin. (2) noul C. proc. civ.

Prin concluziile scrise formulate, intimata reclamantă a invocat, cu privire la motivul de ordine publică invocat din oficiu, excepţia tardivităţii/inadmisibilităţii, precum şi excepţia autorităţii de lucru judecat, susţinând totodată inexistenţa unei vătămări.

2.2. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Recursul este fondat, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Astfel, Înalta Curte apreciază drept întemeiat motivul de ordine publică referitor la nesemnarea minutei, în condiţiile în care acest act procedural nu poartă semnătura judecătorului care a soluţionat cauza.

Înalta Curte are în vedere că potrivit art. 401 alin. (2) noul C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii hotărârii, minuta trebuie semnată de judecător, iar conform art. 175 alin. (1), (2) din acelaşi act normativ, actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia; în cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată,

Chiar dacă potrivit alin. (2) al art. 175 noul C. proc. civ., în cazul nulităţilor exprese, se poate face dovada inexistenţei vătămării, Înalta Curte apreciază că, în speţă, existenţa vătămării pârâtei este incontestabilă, în condiţiile în care soluţia defavorabilă acesteia a fost consemnată într-o minută ce nu poartă semnătura judecătorului care a luat hotărârea, ceea ce înseamnă că nu se poate cunoaşte cu certitudine dacă soluţia consemnată în minută reprezintă rezultatul deliberării.

Totodată, Înalta Curte reţine că vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin constatarea nulităţii hotărârii atacate, fiind de principiu că nesemnarea minutei nu poate fi acoperită prin semnarea ulterioară, întrucât s-ar pune la îndoială însuşi rezultatul şi conţinutul deliberării. Ca urmare, această vătămare nu poate fi înlăturată nici prin semnarea dispozitivului hotărării atacate. De asemenea, Înalta Curte apreciază că, în speţă, nu poate fi susţinută inexistenţa vătămării atâta timp cât partea care a pierdut procesul solicită constatarea nulităţii sentinţei atacate (conform concluziilor scrise).

Nu este întemeiată excepţia tardivităţii/nulităţii invocării motivului de recurs de ordine publică (invocată prin concluziile scrise depuse de intimata-reclamantă), dat fiind că acest motiv a fost invocat în şedinţă publică, astfel cum prevăd în mod expres dispoziţiile art. 489 alin. (3) noul C. proc. civ., conform cărora "dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică".

Înalta Curte constată că aceste dispoziţii nu disting în funcţie de poziţia instanţei de recurs în ierarhia instanţelor judecătoreşti, astfel că nu există niciun motiv temeinic pentru care instanţa supremă să nu poată invoca direct în şedinţă publică un motiv de recurs de ordine publică.

Totodată, Înalta Curte apreciază că motivul de recurs de ordine publică poate fi invocat şi ulterior repunerii pe rol a cauzei, atâta timp cât, potrivit art. 400 noul C. proc. civ., cauza poate fi repusă pe rol şi pentru "lămuriri noi", dispoziţiile art. 489 alin. (3) noul C. proc. civ. nu stabilesc un termen limită pentru invocarea motivului de ordine publică iar punerea în discuţie a acestuia se face în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Nu este întemeiată nici excepţia autorităţii de lucru judecat (invocată de intimată prin aceleaşi concluzii scrise) dat fiind că raportul nu este o hotărâre judecătorească, astfel că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 430 noul C. proc. civ. Pe de altă parte, prin încheierea din data de 14.12.2017, dată în procedura de filtru, s-a admis în principiu recursul, apreciindu-se că cererea de exercitare a căii de atac îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, fără a se tranşa chestiunea existenţei unor motive de recurs de ordine publică.

2.3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Faţă de considerentele mai sus expuse şi apreciind că atâta timp cât nu se poate cunoaşte cu certitudine dacă soluţia consemnată în minută reprezintă rezultatul deliberării, nu a existat o judecată, deci nu se poate susţine că ar fi fost judecat fondul, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 497 noul C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată ]şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta ANAF - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj Napoca reprezentată prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, împotriva sentinţei nr. 282/2016-P.I. din 22 decembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2018.