Appeal allowed; suspension of rural investment recovery order quashed for lack of well-justified case and imminent damage
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal filed by the Agency for Rural Investment Financing, quashed the lower court's order, and rejected the individual enterprise's request to suspend the execution of the administrative acts, ordering the return of the deposited guarantee. The dispute concerned a challenge under Law No. 554/2004 seeking the suspension of a verification report and a decision establishing a budgetary claim for the recovery of non-reimbursable EU funds (FEADR), which were issued after inspectors found that construction works had been performed without a required building permit and that original justificatory documents were missing during the on-site visit. The court held that the statutory conditions for suspension were not met because the appellant failed to demonstrate a "well-justified case" involving serious doubt regarding the legality of the acts, as the lack of a building permit constituted a clear legal violation rather than a mere procedural error, and no imminent damage was proven; consequently, the appellate court's prior grant of suspension based on proportionality arguments was deemed an improper pre-judgment of the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 14 din Legea nr. 554/2004; Appeal allowed; suspension of rural investment recovery order quashed for lack of well-justified case and imminent damage: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 12 octombrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/07.10.2014, reclamanta Întreprindere Individuală A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 7 Centru Alba Iulia, în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării deciziei nr. 28441/19.08.2014 şi a procesului-verbal de constatare nr. x/26.06.2014 emise de pârâte, până la soluţionarea definitivă a acţiunii de anulare a actelor de mai sus.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin încheierea nr. 138 din 27 noiembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea formulată de reclamant şi a fost dispusă suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.06.2014 şi a deciziei nr. 28441/19.08.2014, emise de pârâtă, până la soluţionarea definitivă a cauzei care are ca obiect anularea actelor de mai sus.
3. Recursul
Împotriva acestei încheieri pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală.
S-a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea sentinţei atacate, cu consecinţa admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.
S-a apreciat de către recurentă că hotărârea instanţei de fond este dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în ceea ce priveşte existenţa cazului bine justificat şi a pagubei iminente în prezenta cauză, precum şi a dispoziţiilor legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR.
În contextul prezentării situaţiei de fapt a cauzei s-a concluzionat că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru suspendarea actelor administrative atacate, întrucât nu suntem în prezenţa unui caz bine justificat şi nici nu rezultă din actele existente la dosar pericolul producerii unei pagube iminente de natură să justifice suspendarea actului administrativ.
Astfel, s-a arătat că prima instanţă nu a precizat care sunt elementele care indică o îndoială serioasă asupra actelor administrative.
A susţinut recurenta că, în ceea ce priveşte împrejurarea că nu ar fi fost luate în considerare înscrisurile în original depuse de reclamantă ulterior, motivarea judecătorului fondului este eronată, întrucât în Anexa IV la contractul de finanţare sunt prevăzute documentele care trebuie să justifice cheltuielile efectuate, printre care şi Procesul-verbal de recepţie finală (bunuri/lucrări) şi alte documente justificative.
Totodată, s-a arătat că instanţa de fond a ignorat faptul că pentru orice tip de lucrare, chiar doar modernizarea unei contrucţii, legislaţia naţională impune obligaţia de a obţine autorizaţia de construcţie, demers pe care reclamanta nu l-a iniţiat.
A arătat recurenta că există neconcodanţe grave intre angajamentele asumate prin cererea de finanţare şi situaţia de fapt.
În raport de aceste argumente s-a considerat că şi aprecierea privind încălcarea principiului proporţionalităţii este nejustificată.
În drept, cererea de recurs s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.
4. Apărările intimatei
Prin întâmpinarea depusă la dosar de intimata-reclamantă Întreprinderea Individuală A. s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond, ca legală şi temeinică, apreciind, în esenţă, că motivele prezentate în cererea de recurs antamează fondul cauzei, aspect care nu poate fi soluţionat decât în cadrul acţiunii privind anularea actelor administrative.
5. Procedura în faţa instanţei de recurs
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 12 octombrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 22 februarie 2017 s-a admis în principiu recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva încheierii nr. 138 din 27 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
6. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea intimatei-reclamante la motivele de recurs şi raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum şi în conformitate cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele în continuare arătate.
6.1 Argumente de fapt şi de drept relevante
În fapt, reclamanta Întreprindere Individuală A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 7 Centru Alba Iulia, în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării deciziei nr. 28441/19.08.2014 şi a procesului-verbal de constatare nr. x/26.06.2014 emise de pârâte, până la soluţionarea definitivă a acţiunii de anulare a actelor menţionate.
Potrivit procesului-verbal nr. x/26.06.2014, la vizita în teren din data de 24.03.2014, reclamantei i s-a imputat că a realizat lucrări de construcţii prezentate în cererea de plată tranşa II ilegal, fără autorizaţie de construire şi că nu a prezentat în original anumite documente enumerate expres în textul acestuia, motiv pentru care inspectorii nu au procedat la aplicarea ştampilei personalizate pe înscrisurile anexate cererii privind plata tranşei a II-a de finanţare. Pentru aceste motive, la data de 08.04.2014 s-a emis Notificarea beneficiarului nr. x cu privire la refuzul tranşei a II-a de finanţare. Totodată, la data de 26.06.2014 se emite Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.06.2014 prin care se dispune stabilirea şi recuperarea unei creanţe bugetare în sarcina reclamantei în cuantum egal cu valoarea tranşei I de finanţare, adică 63.930 RON.
Împotriva procesului-verbal, reclamanta a formulat contestaţie care a fost respinsă prin Decizia nr. 28441/19.08.2014.
In drept, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
Cu privire la prima condiţie legală - existenţa unui caz bine justificat - constată Înalta Curte, că in cauză nu a fost probată existenţa unei "îndoieli serioase în privinţa legalităţii actului administrativ".
Astfel, neregulile constatate de echipa de control care au determinat adoptarea acestor măsuri au fost identificate cu ocazia verificării dosarului cererii de plata transa II, constatându-se lipsa autorizaţiei de construire pentru lucrările de modernizare a construcţiilor în care se desfăşoară activitatea pentru care s-a solicitat finanţarea, ceea ce duce la concluzia că, construcţia s-a realizat ilegal; lipsa documentelor în original la vizita pe teren; neprezentarea tuturor documentelor solicitate prin scrisoarea de solicitare a informaţiilor suplimentare (autorizaţia de construire, Program de control vizat de ISC, Procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor fără viza Primăriei în raza căreia este amplasată construcţia).
În jurisprudenţa sa constantă, secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi a reţinut că pentru conturarea cazului temeinic justificat, care să impună suspendarea unui act administrativ, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ.
Nu pot fi subsumate condiţiei cazului bine justificat aprecierile referitoare la nelegalitatea unui act administrativ, a cărui suspendare se cere, întrucât acceptarea unui asemenea raţionament ar echivala cu o prejudecare a fondului litigiului, care priveşte examinarea legalităţii.
Din această perspectivă, aprecierea primei instanţe cu privire la încălcarea principiului proporţionalităţii în aplicarea sancţiunii depăşeşte limitele unei acţiuni întemeiate pe dispoziţiile art. 15 cu raportare la art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Celelalte aspecte care au format convingerea instanţei de fond în ceea ce priveşte întrunirea condiţiei "cazului bine justificat", vizează nerespectarea termenului legal de notificare de 5 zile lucrătoare anterior verificării şi neluarea în considerare a înscrisurilor originale depuse ulterior verificării.
Din aceasta perspectivă, se constată, la o simplă analiză a naturii acestui termen prevăzut de 21 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, că nu este un termen imperativ a cărui nerespectare să poată atrage o sancţiune.
Totodată, obligaţia depunerii înscrisurilor este prevăzută de Anexa IV la contractul de finanţare, care impune beneficarului să depună, în cadrul cererii de plată pentru decontarea tranşei a II-a, documentaţia completă care să justifice cheltuielile efectuate.
Legat de această obligaţie, se observă că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra lipsei autorizaţiei de construcţie, deşi unul din obiectivele Planului de afaceri care a stat la baza aprobării cererii de finanţare nerambursabile a fost modernizarea şi extinderea halelor şi a depozitelor,
De altfel, reclamanta nu critică situaţia de fapt reţinută de organul de control, susţinută şi de adresa emisă de Primăria Daneş potrivit căreia nu există înregistrată vreo cerere pentru autorizaţie de construire pe numele II A., ci afirmă că nu ar avea o asemenea obligaţie, deşi această izvorăşte atât din lege cât şi din contract, respectiv, respectarea normelor legale, obţinerea avizelor şi autorizaţiilor pentru lucrările efectuate.
În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, constată Înalta Curte că nici reclamanta şi nici instanţa fondului nu au arătat în concret în ce măsura este întrunită în speţă, însă având în vedere că cele două trebuie indeplinite cumulativ, nu se va mai opri asupra acestei analize în cadrul prezentului recurs.
Având în vedere şi dispoziţiile art. 1064 alin. (4) din C. proc. civ. care prevăd că "dacă cererea pentru care s-a depus cauţiunea a fost respinsă, instanţa va dispune din oficiu şi restituirea cauţiunii."
6.2 Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
În conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa încheierea atacată şi rejudecând, va respinge cererea de suspendare a procesului-verbal de constatare nr. x/26.06.2014; va dispune restituirea cauţiunii in cuantum de 5.317 RON consemnată la B. cu recipisa x din 24.11.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva încheierii nr. 138 din 27 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează încheierea atacată şi rejudecând, respinge cererea de suspendare a procesului-verbal de constatare nr. x/26.06.2014.
Dispune restituirea cauţiunii in cuantum de 5.317 RON consemnată la B. cu recipisa x din 24.11.2014.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 martie 2017.