Suspendation of forestry certificate withdrawal for insufficient motivation and missed deadline compliance

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea introductivă, reclamanta S.C. A. S.R.L. Târgu Neamţ a chemat în judecată pârâţii Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor şi Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră, solicitând suspendarea executării actului administrativ nr. x/29.072016 până la soluţionarea pe fond a acţiunii privind anularea acestuia.

Cererea de suspendare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Pârâtele au formulat întâmpinare, invocând excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră şi pe fond, respingerea cererii ca fiind inadmisibilă.

În susţinerea excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a Comisiei de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră au fost invocate prevederile art. 13 alin. (4) din H.G. nr. 38/2015, art. 62 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 şi Ordinul nr. 1330/2015, cu privire la personalitatea juridică a acestei pârâte, activitatea comisiei desfăşurându-se sub autoritatea M.M.A.P., în calitate de autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură şi funcţionând în cadrul Asociaţiei patronale a forestierilor din România, comisia neavând personalitate juridică proprie, distinctă de cea a Ministerului Mediului.

În privinţa inadmisibilităţii, a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 7/2017 din 13 ianuarie 2017, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile inadmisibilităţii şi a lipsei calităţii procesuale pasive; a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Târgu Neamţ în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor Bucureşti şi Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră şi a dispus suspendarea executării actului administrativ nr. 458/29.07.2016 emis de Comisia de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestieră, până la pronunţarea instanţei de fond.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 7/2017 din 13 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs Ministerul Mediului (ulterior Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi actualmente Ministerul Apelor şi Pădurilor), întemeiat în drept pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, rejudecând cauza, respingerea acţiunii intimatului-reclamant, ca inadmisibilă şi netemeinică.

În motivarea recursului se arată că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin actul atacat, Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră a decis retragerea Certificatului de Atestare seria x nr. x/30.04.2015, deţinut de S.C. A. S.R.L, conform prevederilor art. 19 alin. (1) lit. d) din Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comisiei de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră, precum şi criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră, aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 1330/01.09.2015.

Recurentul-pârât arată că decizia Comisiei privind retragerea Certificatului de Atestare deţinut de reclamant a fost motivată legal, având în vedere că acesta nu mai îndeplinea condiţiile prevăzute de lege privind asigurarea cu personal de specialitate, angajat pe toată durata de valabilitate a certificatului de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră, astfel cum prevede Anexa 4 la Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 1330/2015, iar neîndeplinirea acestei condiţii atrage, conform art. 19 alin. (1) lit. h) din Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 1330/2015, retragerea certificatelor de atestare.

Prin Decizia nr. 68/02.12.2015, reclamanta-intimată S.C. A. S.R.L. a înştiinţat Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Explotare Forestieră despre modificarea condiţiilor în baza cărora a fost atestat pentru a desfăşura activitate de exploatare forestieră, respectiv încetarea relaţiei contractuale cu domnul B., în calitate de personal silvic de specialitate, angajat în vederea desfăşurării activităţii de exploatare forestieră.

Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Explotare Forestieră, prin adresa nr. x/2016 a solicitat reclamantei repunerea în situaţia de legalitate, în termen de 10 zile lucrătoare, comunicându-i reclamantei că nedepunerea documentelor doveditoare implică retragerea Certificatul de atestare seria x nr. x/30.04.2015.

Se mai arată că intimata-reclamantă a primit adresa nr. x/2016 în data de 14.07.2016, având termen de depunere a documentelor solicitate până la data de 28.07.2016 şi cum operatorul economic nu a depus aceste documente, în cadrul şedinţei din data de 28.07.2016, Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Explotare Forestieră a hotărât retragerea certificatului de atestare seria x nr. x/30.04.2015 deţinut de S.C. A. S.R.L.. Hotărârea de retragere a certificatului a fost comunicată către S.C. A. S.R.L. prin adresa nr. x/2016.

Recurentul-pârât precizează că documentele clarificatoare solicitate prin adresa nr. x/2016 au fost depuse la sediul Comisiei de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Explotare Forestieră, după termenul limită de depunere (28.07.2016), respectiv la data de 01.08.2016.

Susţine că suspendarea executării actului administrativ este o situaţie de excepţie condiţionată de existenţa unor cazuri bine justificate şi în prevenirea unei pagube iminente.

În ceea ce priveşte cazul bine justificat, arată că intimata-reclamantă nu a dovedit lipsa de legalitate a actului administrativ atacat, actul respectiv fiind emis în aplicarea Ordinului nr. 1330/1 septembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comisiei de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră, precum şi criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră.

Referitor la paguba iminentă, consideră că susţinerile intimatei-reclamante nu au temei legal, fiind invocate aspecte subiective, nerelevante în ceea ce priveşte suspendarea actului administrativ, contestarea legalităţii actului atacat fiind făcută doar la nivel declarativ, fără a aduce argumente concrete, bazate pe aspecte legale, care să justifice suspendarea acestuia.

4. Apărările intimatei-reclamante

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. Târgu Neamţ a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esenţă, că în cauză sunt îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru a opera suspendarea actului administrativ, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă.

De asemenea, intimata-reclamantă susţine că măsura dispusă prin actul administrativ atacat nu este motivată.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 16 noiembrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 01 februarie 2018 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat Ministerul Mediului (ulterior Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi actualmente Ministerul Apelor şi Pădurilor), ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că este nefondat recursul declarat în cauză.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Reclamanta S.C. A. S.R.L. Târgu Neamţ a învestit instanţa cu o acţiune prin care a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ nr. x/29.072016, prin care i-a fost retras reclamantei certificatul de atestare seria x nr. x/30.04.2015, până la soluţionarea pe fond a acţiunii privind anularea acestuia.

Ca urmare a admiterii acţiunii de către instanţa de fond, pârâtul a formulat recurs prin care, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., critică hotărârea recurată pentru aplicarea greşită a normelor de drept material. Criticile invocate prin cererea de recurs sunt structurate pe următoarele aspecte: decizia Comisiei privind retragerea Certificatului de Atestare deţinut de reclamant a fost motivată legal, Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Explotare Forestieră, prin adresa nr. x/2016 a solicitat reclamantei repunerea în situaţia de legalitate, în termen de 10 zile lucrătoare, dar aceasta nu s-a conformat termenului impus; nu sunt îndeplinite condiţiile pentru suspendarea actului administrativ în ceea ce priveşte cazul bine justificat şi paguba iminentă.

Înalta Curte constată că, întotdeauna, suspendarea executării actului administrativ se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor particularilor până la momentul la care instanţa competentă va cenzura legalitatea actului, consacrată prin mai multe instrumente juridice internaţionale, atât în sistemul Consiliului Europei, cât şi în ordinea juridică a Uniunii Europene.

Din acest punct de vedere, sunt respectate recomandările Comitetului de Miniştri din cadrul Consiliului Europei, pentru că se prevede atribuţia instanţei de contencios administrativ de a ordona măsuri provizorii de protecţie a drepturilor şi intereselor particularilor, atunci când acestea sunt supuse unui risc iminent de vătămare, pentru a se evita exercitarea abuzivă a prerogativelor de care dispun autorităţile publice.

Îndeplinirea celor două condiţii, respectiv cazul bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube, este lăsată la aprecierea judecătorului, fiind verificată, în funcţie de circumstanţele cauzei, printr-o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza argumentelor de fapt şi de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii suficiente pentru răsturnarea prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ şi să facă verosimilă iminenţa producerii unei pagube greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza în care actul contestat ar fi, în final, anulat de instanţă.

Înalta Curte constată că, prin sentinţa atacată, instanţa de fond a făcut o apreciere corectă a existenţei cazului bine justificat în privinţa legalităţii actului administrativ atacat, atrasă atât din perspectiva lipsei motivării în fapt a măsurii luate de către organul de control, cât şi din perspectiva transmiterii în termenul legal de către societatea reclamantă a documentelor clarificatoare solicitate, în data de 14.07.2016, în condiţiile în care termenul de depunere a acestora era 28.07.2016.

În ceea ce priveşte nemotivarea actului administrativ nr. x/29.072016 emis de către pârâta Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Exploatare Forestieră, Înalta Curte constată că în recurs, recurentul-pârât nu aduce critici aspectului referitor la nemotivarea actului, reţinut de către instanţa de fond, ci doar susţine că decizia Comisiei privind retragerea Certificatului de Atestare deţinut de reclamantă a fost motivată legal, astfel că nu aduce niciun argument de natură a conduce la reformarea hotărârii recurate sub acest aspect.

Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut în mod corect că motivarea deciziei administrative trebuie să conţină elemente de fapt şi de drept care să permită destinatarilor să cunoască şi să evalueze temeiurile şi efectele deciziei, iar pe de altă parte să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.

Simpla menţiune din cuprinsul actului administrativ atacat privind retragerea certificatului de atestare deţinut de reclamantă şi trimiterea la prevederile legale, fără nicio referire la existenţa şi natura situaţiei de fapt ce a justificat luarea unei asemenea măsuri, nu poate acoperi cerinţa motivării actului administrativ, nefiind suficientă pentru respectarea exigenţelor impuse de către legiuitor în această privinţă.

În ceea ce priveşte aspectul privind termenul în care au fost depuse documentele solicitate reclamantei-intimate de către Comisia de Atestare a Operatorilor Economici pentru Activitatea de Explotare Forestieră, prin adresa nr. x/2016, se constată că termenul de 10 zile lucrătoare de depunere a documentelor solicitate se împlinea la data de 28.07.2016, iar la dosarul de primă instanţă se regăseşte adresa nr. x/2016, cu care documentele solicitate au fost înaintate, acestea fiind expediate la data de 21.07.2016 prin curier rapid, conform dovezii anexate notelor de şedinţă depuse în primă instanţa pentru termenul din 13.01.2017, care se regăsesc la dosar fond.

Referitor la noţiunea de caz bine justificat, aceasta a fost definită la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Prin urmare, instanţa de control judiciar apreciază că, în cauză, este îndeplinită condiţia cazului bine justificat în ceea ce priveşte măsura dispusă prin decizia recurentului-pârât, pentru a opera suspendarea actului administrativ atacat.

În ceea ce priveşte ceea de a doua condiţie prevăzută de lege, din dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, se observă că noţiunea de pagubă iminentă are în vedere prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Înalta Curte reţine că, în speţă, este întrunită şi condiţia pagubei iminente, sub ambele ipostaze prin care aceasta este definită de prevederile art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, având în vedere că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, reiese că retragerea certificatului de atestare pune societatea în imposibilitatea desfăşurării unei părţi însemnate din obiectul principal de activitate al societăţii, în ceea ce priveşte participarea la licitaţii, respectarea derulării contractelor încheiate, cu reflectare directă în veniturile societăţii.

Celelalte argumente invocate de către recurentul-pârât prin recursul de faţă vizează aspecte de temeinicie, care exced analizei instanţei de recurs, în condiţiile în care în această cale de atac se realizează doar o analiză a motivelor de nelegalitate circumscrise dispoziţiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, din perspectiva obiectului acţiunii - suspendare act administrativ, care nu permite decât o analiză superficială a cadrului factual şi legal aferent cauzei, modul de interpretare a probelor şi stabilire a stării de fapt şi încadrarea acestora în cadrul dispoziţiilor legale urmând a face obiectul analizei în acţiunea în anulare, ce face obiectul dosarului nr. x/2017

Prin urmare, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2004 pentru admiterea măsurii provizorii solicitate de reclamantă, iar criticile formulate de către recurentul-pârât pe calea recursului nu sunt apte să determine adoptarea unei alte soluţii.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Mediului (actualmente Ministerul Apelor şi Pădurilor) împotriva sentinţei civile nr. 7/2017 din 13 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Mediului (actualmente Ministerul Apelor şi Pădurilor) împotriva sentinţei civile nr. 7/2017 din 13 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 martie 2018.