Public procurement penalty claim: cassation appeal declared inadmissible due to statutory limitation to single instance of appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible, thereby upholding the final decision of the Court of Appeal, which had previously modified the first-instance judgment to dismiss the claim for late payment penalties while maintaining the obligation to pay the principal debt. The dispute concerned a public procurement contract where the contractor sought recovery of unpaid service fees and statutory late payment penalties from the contracting authority; after the lower court awarded both amounts, the appellate court removed the penalty component, prompting the contractor to file a further appeal. The decisive legal basis was Article 28716(1) of Emergency Government Ordinance No. 34/2006, which expressly limits the right of appeal in public procurement cases to a single instance (appeal only), rendering any subsequent recourse inadmissible under Articles 483(2) and 634(1) of the New Code of Civil Procedure, as the appellate decision was deemed final and not subject to cassation.
Legislator headnote
AI generatedart. 480 alin. (2) C. proc. civ, art. 28716 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) din C. proc. civ, art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006; Public procurement penalty claim: cassation appeal declared inadmissible due to statutory limitation to single instance of appeal: The dispute concerned a public procurement contract where the contractor sought recovery of unpaid service fees and statutory late payment penalties from the contracting authority; after the lower court awarded both amounts, the appellate court removed the penalty component, prompting the contractor to file a further appeal. The decisive legal basis was Article 28716(1) of Emergency Government Ordinance No. 34/2006, which expressly limits the right of appeal in public procurement cases to a single instance (appeal only), rendering any subsequent recourse inadmissible under Articles 483(2) and 634(1) of the New Code of Civil Procedure, as the appellate decision was deemed final and not subject to cassation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as inadmissible.
Procedural provision cited in the dispositive regarding the consequences of the dismissal.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău la data de 09.04.2014 şi înregistrată sub nr. x/2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Buzău, ca prin hotărârea judecătorească ce va fi pronunţată să se dispună obligarea pârâtului la plata debitului de 162.505,97 RON, reprezentând: 101.948,54 RON - valoarea serviciilor prestate de reclamantă conform Contractului nr. x/27.11.2009; 60.558,3 RON - valoarea penalităţilor de întârziere calculate de la 15.08.2012 până la 01.04.2014; obligarea pârâtului la plata în continuare a penalităţilor de întârziere, de la 02.04.2014 până la data achitării integrale a debitului şi cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 671 din 29 iunie 2015, Tribunalul Buzău a admis acţiunea reclamantei S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Buzău şi a dispus obligarea pârâtului să achite reclamantei suma solicitată, precum şi cheltuieli de judecată în cuantum de 34.020,63 RON.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul Consiliul Judeţean Buzău, întemeiat pe dispoziţiile art. 480 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 28716 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.
Prin Decizia nr. 876 din 16 decembrie 2015, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis apelul declarat de pârâtul Consiliul Judeţean Buzău, împotriva sentinţei nr. 671 din data de 29 iunie 2015, pronunţată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta S.C. A. S.R.L., a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a respins capătul de cerere privind obligarea Consiliului Judeţean Buzău la plata penalităţilor de întârziere, a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei, a obligat intimata la plata sumei de 30 RON, cheltuieli de judecată către apelantă.
Împotriva Deciziei nr. 876 din 16 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L., invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 din Noul C. proc. civ.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul Consiliul Judeţean Buzău a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de recurs, raportat la dispoziţiile art. 28716 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, coroborate cu prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., solicitând respingerea recursului, în principal ca inadmisibil, iar, în subsidiar, ca nefondat.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, întocmit în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., completul de filtru învestit cu soluţionarea dosarului de faţă a apreciat că cererea de recurs îndeplineşte atât cerinţele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a şi c) - e) C. proc. civ., cât şi cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., însă calea de atac formulată de recurentă nu este prevăzută de lege, având în vedere dispoziţiile art. 28716 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, coroborate cu prevederile art. 483 alin. (2) şi art. 634 alin. (1) din Noul C. proc. civ.
Prin încheierea din 26 octombrie 2017 completul a dispus comunicarea raportului întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3), raport prin care s-a apreciat ca fiind fundamentată soluţia de respingere a recursului ca inadmisibil, iar intimatul-pârât a depus punct de vedere la raport.
Examinând cererea de recurs prin prisma dispoziţiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.
Astfel cum s-a reţinut şi în raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, calea de atac exercitată nu este prevăzută de lege.
În speţa dedusă judecăţii sunt incidente dispoziţiile art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, potrivit cărora:
"Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante", precum şi dispoziţiile art. 28716 din acelaşi act normativ, potrivit cărora:
"(1) Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată numai cu apel, în termen de 5 zile de la comunicare. Apelul se judecă de curtea de apel".
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ.:
"(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a -j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Conform dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs.
Având în vedere că recursul declarat în prezenta cauză vizează o decizie pronunţată în faza procesuală a apelului, pentru care nu este prevăzută de lege calea de atac a recursului, se constată că împotriva Deciziei nr. 876 din 16 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal nu este deschisă calea de atac a recursului, decizia fiind definitivă de la data pronunţării, conform dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În concluzie, instanţa de control judiciar constată că recurenta nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, pe de o parte pentru că aceasta a fost îndreptată împotriva unei hotărâri definitive, hotărâre care nu face parte din categoria celor supuse recursului, iar, pe de altă parte, deoarece calea de atac formulată de recurentă nu este prevăzută de textul de lege special, respectiv art. 28716 din O.U.G. nr. 34/2006.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantă ca inadmisibil, ţinând seama şi de prevederile art. 499 din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 876 din 16 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 februarie 2018.