Annulment of presidential decrees: third-party standing and individual nature of unilateral administrative acts

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a Contencios Admistrativ şi Fiscal sub nr. x/2016 reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Preşedintele României, Administraţia Prezidenţială, Guvernul României, Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor, Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 şi B., în calitate de consilier de stat, solicitând instanţei să constate că reclamantul a fost prejudiciat prin publicarea în Monitorul Oficial a decretelor Preşedintelui României nr. 719/2015; nr. 215/2016 şi nr. 286/2016;

- să anuleze decretele Preşedintelui României nr. 719/2015; nr. 215/2016 şi nr. 268/2016;

- să pună în vedere pârâţilor să depună la dosarul cauzei întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii decretelor contestate;

- să oblige pârâţii la plata daunelor morale.

Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 3133 din 19 octombrie 2016 a respins excepţia necompetenţei materiale a instanţei, a respins ca inadmisibilă acţiunea în ceea ce priveşte cererea de anulare a decretelor nr. 719/2015; nr. 215/2016; nr. 286/2016, a respins în rest acţiunea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâţii PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂ prin Preşedintele României, B., GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE, MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, şi SECRETARIATUL DE STAT PENTRU RECUNOAŞTEREA MERITELOR LUPTĂTORILOR ÎMPOTRIVA REGIMULUI COMUNIST INSTAURAT ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1945-1989, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe reclamantul A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. - când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti - şi pct. 5 C. proc. civ. - când prin hotărârea data, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Recurentul a invocat şi motivul prevăzut de la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în dezvoltarea căruia invocă inexistenţa unor acte normative. În continuare, susţine că instanţa de fond i-a pus în vedere să precizeze dacă înţelege să cheme în judecată şi beneficiarii decretelor Preşedintelui României a căror anulare se solicită, fapt pe care îl critică, arătând, printre altele că " nu a contestat cine sunt beneficiarii decretelor şi calitatea lor, ci încălcarea dreptului său de a fi corect informat, conform art. 31 din Constituţie."

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 26 octombrie 2017 potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 14 decembrie 2017.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analiza motivelor de casare

Recurentul-reclamant invocă motivul prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 4 - "când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti", coroborat cu pct. 5 - când prin hotărârea data, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Această critică nu poate fi reţinută. Prin sentinţa nr. 3133/2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă acţiunea promovată de reclamantul A., prin care acesta solicita instanţei anularea Decretelor Preşedintelui României nr. 719/2015, 215/2016 şi 286/2016.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul că recurentul-reclamant,,(...)nu a înţeles să-şi modifice cererea introductivă de instanţă, în sensul introducerii în cauză şi a beneficiarilor actelor administrative contestate." Totodată, instanţa de fond a reţinut în sentinţă că "(...) decretele Preşedintelui României prin care se acordă sau se conferă diferite calităţi sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual, astfel că în litigiile având ca obiect anularea acestora, promovate de un terţ, se impune introducerea în cauza a beneficiarului/beneficiarilor acestor acte, din moment ce se tinde la deşfiinţatea unui drept conferit acestor persoane prin actele în discuţie."

Din cuprinsul cererii de recurs reiese că recurentul-reclamant nu a înţeles că, pentru a fi parte într-un proces, este necesar să fie întrunite nu numai condiţiile privind capacitatea şi calitatea procesuală, ci şi aceea a existenţei unui interes legitim, născut, actual, personal şi direct.

Din analiza Decretelor nr. 719/2015, nr. 215/2016 şi nr. 268/2016, a căror anulare a fost solicitată de care recurentul-reclamant, se poate observa că niciunul dintre acestea nu îl vizează, respectiv recurentul-reclamant nu se regăseşte în niciuna din listele anexate şi care fac obiectul acestor decrete.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., nu poate fi reţinut, deoarece recurentul-reclamant în dezvoltarea acestuia, face vorbire de faptul că Administraţia Prezidenţială nu ar fi depus întâmpinare, însă acest aspect nu are nicio relevanţă cu privire la soluţia pronunţată de instanţa de fond.

Din cuprinsul sentinţei recurate, rezultă că instanţa a ridicat din oficiu excepţia inadmisibilităţii, a pus-o în dezbaterea părţilor legal citate, ulterior admiţând-o; recurentul-reclamant nu şi-a expus punctul de vedere cu privire la excepţia inadmisibilitătii acţiunii invocată de instanţă, lipsind de la termenul de judecată fixat pentru soluţionarea cauzei.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul-reclamant invocă inexistenţa unor acte normative care, în realitate, există şi sunt deja publicate în Monitorul Oficial, producând efecte.

În ceea ce priveşte criticile aduse Sentinţei recurate, acestea sunt neîntemeiate, hotărârea nefiind dată cu încălcarea/aplicarea greşită a normelor de drept material, care, de altfel, nici nu au fost precizate cu claritate în cererea de recurs de către recurentul-reclamant.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinţei nr. 3133 din 19 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 februarie 2018.