Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 725/2018 AI generated

Securitate worker status: scope of rights violation under Emergency Government Ordinance No. 24/2008

Case Number Decizia nr. 725/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s judgment that affirmed the defendant’s status as a former Securitate worker. The dispute involved a request by the National Council for the Study of the Securitate Archives to verify the defendant’s role in the surveillance of a private individual, specifically challenging whether the defendant’s actions constituted a violation of fundamental rights under the law. The court held that the defendant, a former police adjutant, actively coordinated information-gathering operations regarding the target’s private life and religious beliefs without national security justification, thereby breaching the right to private life and freedom of conscience. Citing Article 2(a) of Emergency Government Ordinance No. 24/2008, the court ruled that such participation in the suppression of fundamental rights, regardless of the degree of contribution, automatically confers the legal status of a former Securitate worker.

Legislator headnote

AI generated

art. 483 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (7) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008; Securitate worker status: scope of rights violation under Emergency Government Ordinance No. 24/2008: The dispute involved a request by the National Council for the Study of the Securitate Archives to verify the defendant’s role in the surveillance of a private individual, specifically challenging whether the defendant’s actions constituted a violation of fundamental rights under the law. The court held that the defendant, a former police adjutant, actively coordinated information-gathering operations regarding the target’s private life and religious beliefs without national security justification, thereby breaching the right to private life and freedom of conscience. Citing Article 2(a) of Emergency Government Ordinance No. 24/2008, the court ruled that such participation in the suppression of fundamental rights, regardless of the degree of contribution, automatically confers the legal status of a former Securitate worker.

Keywords

AI generated
freedom of information fundamental rights legal status emergency government ordinance right to life Securitate collaborator status

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive for the dismissal of the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 17.12.2014 sub nr. de dosar x/2014, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) a solicitat instanţei să aprecieze asupra calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..

Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 2385 din 29.09.2015, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea şi a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.

Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., a declarat recurs pârâtul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând în principal admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, iar în subsidiar modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acţiunii reclamantului CNSAS.

Susţine recurentul că indicarea generică a unor fapte care ar fi putut doar să producă un impact negativ asupra drepturilor subiective ale persoanei nu poate atrage incidenţa dispoziţiilor legale prevăzute de art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008.

În opinia recurentului, toate documentele prezentate de reclamantul CNSAS drept probe în susţinerea calităţii acestuia de lucrător al securităţii sunt fie documente cu caracter general care reiau directive oficiale ale regimului, fie documente care nu dovedesc vreo vătămare efectivă a dreptului sau libertăţilor fundamentale ale vreunei persoane.

Apărările intimatului-reclamant

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 8 iunie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 26 octombrie 2017, Completul de filtru a constatat, în funcţie de conţinutul Raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte cerinţele de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată.

Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Nu se impune casarea hotărârii recurate prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Verificarea recurentului-reclamant A. a avut ca temei legal cererea nr. x adresată CNSAS de către B., care şi-a exercitat dreptul legal şi legitim de acces la propriul dosar, prevăzut de art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. Petiţionarul a solicitat verificarea posibilei calităţi de lucrător al Securităţii, în sensul legii, cu privire la toţi ofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului identificat în arhiva C.N.S.A.S. pe numele său.

Documentele semnate olograf în dosarul nr. x (titular B.) atestă fără dubiu faptul că recurentul-reclamant A., în calitate de angajat al fostului Minister de Interne, având gradul de plutonier adjutant la Postul de Miliţie Creaca din cadrul IJ Sălaj a contribuit în mod direct la instrumentarea acţiunii de urmărire informativă desfăşurată de organele de Securitate asupra lui B..

Recurentul-reclamant a participat la acţiunea de verificare derulată asupra unui student la Facultatea de Mine Petroşani, devenit ulterior pastor al Bisericii Baptiste din Zalău, urmărit ca membru al acestui cult, precum şi pentru "legături de corespondenţă" cu cetăţeni străini.

Conform art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, calitatea de lucrător al fostei Securităţi există în persoana tuturor celor care au participat la suprimarea/îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului, indiferent de gradul de contribuţie mai mare sau mai mic avut la realizarea acţiunilor interzise. Calitatea de lucrător al fostei Securităţi se dobândeşte în persoana fiecărui participant care contribuie la producerea rezultatului vătămător, circumscris consecinţelor decurgând din încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Recurentul a încălcat mai multe drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului în principal dreptul la viaţa privată şi dreptul la libertatea conştiinţei şi a religiei, drepturi încălcate odată ce, prin intermediul acţiunilor informative coordonate de recurent, se obţineau date referitoare la preocupările, viaţa de zi cu zi precum şi la convingerile religioase ale persoanei urmărite.

Înalta Curte constată că recurentul adopta o poziţie activă în raport cu informatării săi, care erau instruiţi de recurent cu privire la persoana despre care ar fi trebuit să furnizeze informaţii, la categoriile de informaţii care interesau Securitatea, precum şi cu privire la modalitatea de obţinere a informaţiilor.

Simpla obţinere a unor informaţii cu caracter personal referitoare la o persoană urmărită de Securitate fără acordul acesteia şi pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naţionale, constituia o îngrădire a dreptului la viaţă privată.

Curtea de Apel Bucureşti a arătat care au fost argumentele care au creat convingerea instanţei, în sensul că recurentul a încălcat drepturi fundamentale ale omului.

Prin urmare, în mod corect, prima instanţă a observat întrunirea, în speţă, a celor două condiţii necesare, potrivit art. 2 lit. a din O.U.G, nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, pentru constatarea calităţii de lucrător al Securităţii: recurentul-pârât este fost subofiţer al Miliţiei şi, în această calitate, a încălcat drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Soluţia instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, neexistând motive de casare a hotărârii recurate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinţei nr. 2385 din 29 septembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 februarie 2018.