Detainee’s damages suit against prison over supervised release ruling sent to Tribunal on jurisdictional challenge.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Disputes Section) admitted the exception of its own material incompetence and declined jurisdiction over the action to the Dâmbovița Tribunal, which thus prevails as the competent first-instance court; the disputed decision remains in force pending the new proceedings. The case concerned a detainee's administrative-law challenge against a 2017 ruling of the jail's judge supervising deprivation of liberty, seeking annulment of that ruling and €40,000 in material and moral damages from the prison and its medical staff. The Court held that, under Article 97 of the Civil Procedure Code, it does not generally hear civil cases at first instance, and, per Article 10(1) of Law No. 554/2004 on administrative litigation, disputes over administrative acts issued by local public authorities (the prison here) fall within the jurisdiction of the appellate administrative courts' sections; Article 10(3) made the Dâmbovița Tribunal territorially competent because the defendants are located in Dâmbovița County.
Legislator headnote
AI generatedart. 132 alin. (1) din C. proc. civ, art. 97 din C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ; Detainee’s damages suit against prison over supervised release ruling sent to Tribunal on jurisdictional challenge: The case concerned a detainee's administrative-law challenge against a 2017 ruling of the jail's judge supervising deprivation of liberty, seeking annulment of that ruling and €40,000 in material and moral damages from the prison and its medical staff. The Court held that, under Article 97 of the Civil Procedure Code, it does not generally hear civil cases at first instance, and, per Article 10(1) of Law No. 554/2004 on administrative litigation, disputes over administrative acts issued by local public authorities (the prison here) fall within the jurisdiction of the appellate administrative courts' sections; Article 10(3) made the Dâmbovița Tribunal territorially competent because the defendants are located in Dâmbovița County.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to decline the case to the competent court based on lack of material jurisdiction.
Full text
Asupra acţiunii de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 7.12.2017, astfel cum a fost precizată la data 21.12.2017, reclamantul A., aflat în stare de detenţie, a formulat, în contradictoriu cu pârâţii Penitenciarul Găeşti, Medicul Şef din cadrul Penitenciarului Găeşti şi Medicul Stomatolog din cadrul Penitenciarului Găeşti, contestaţie împotriva încheierii nr. 32 din 15 martie 2017, pronunţată de Judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Găeşti, în Dosarul nr. x/2017.
Totodată a solicitat acordarea de despăgubiri în cuantum de 40.000 Euro, reprezentând daune materiale şi morale în sume egale.
Pârâţii Penitenciarul Găeşti şi B. - medic şef din cadrul Penitenciarului Găeşti au formulat întâmpinări, prin care au invocat, excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea cauzei.
Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, raportat la dispoziţiile procedurale incidente, apreciază că este întemeiată şi o va admite pentru argumentele expuse în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 97 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:
1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;
2. recursurile în interesul legii;
3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa.
Prin urmare, Înalta Curte, ca regulă, nu are competenţă materială în soluţionarea cauzelor civile în primă instanţă.
Analizând demersul judiciar al reclamantului, Înalta Curte constată că acesta urmăreşte prin intermediul acţiunii în contencios administrativ reglementată de Legea nr. 554/2004, desfiinţarea unui act de procedură penală, respectiv încheierea nr. 32 din 15 martie 2017, pronunţată de Judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Găeşti, în Dosarul nr. x/2017 şi obligarea pârâţilor la plata unor despăgubiri în cuantum de 40.000 de Euro.
Pe de altă parte, reclamantul a înţeles să invoce ca temei de drept al acţiunii prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, aspect care atrage incidenţa dispoziţiilor speciale în ceea ce priveşte stabilirea competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti în materia contenciosului administrativ. În acest sens, prevederile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată prin Legea nr. 262/2008, au stabilit că " (…) litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţi publice centrale (…) se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel".
Dând eficienţă principiului disponibilităţii părţii în procesul civil şi aplicând, coroborat, dispoziţiile procedurale privind competenţa materială a instanţelor judecătoreşti, la obiectul cererii de chemare în judecată, la calitatea pârâtului Penitenciarul Găeşti de autoritate publică locală, precum şi la temeiul juridic principal invocat de reclamant, respectiv dispoziţiile Legii contenciosului administrativ, care se completează cu cele ale C. proc. civ., rezultă cu evidenţă că instanţa supremă nu are competenţă materială de a soluţiona prezenta cauză în primă instanţă, instanţa competentă fiind Tribunalul Dâmboviţa.
Tribunalul Dâmboviţa este competent şi din punct de vedere teritorial potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată, pârâţii, având sediul, respectiv domiciliul pe raza Judeţului Dâmboviţa.
Pentru considerentele expuse mai sus, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., republicat şi va constata că pricina este de competenţa unei instanţe de alt grad şi, în consecinţă, va declina cauza la Tribunalul Dâmboviţa, spre competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de A. împotriva încheierii nr. 32 din 15 martie 2017, pronunţată Judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Găeşti, în dosarul nr. x/2017, în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 februarie 2018.