Appeal annulled as un-stamped: failure to pay judicial stamp tax on appeal to Supreme Court

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti şi declinată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României reprezentat de Primul Ministru, obligarea acestuia la formularea şi transmiterea unui răspuns la solicitările scrise ale reclamantului, înregistrate sub numerele x/04.11.2014 şi x/09.06.2015 şi amendarea reprezentantului Guvernului României conform prevederilor Legii nr. 554/2004 pentru ignoranţa de a nu răspunde în termenul legal de 30 de zile.

1.2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 409 din 10 februarie 2016, a respins excepţiile invocate de pârât prin întâmpinare şi a respins acţiunea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca neîntemeiată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 409 din 10 februarie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, fără a invoca în drept, vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat.

În susţinerea cererii de recurs, recurentul-reclamant arată că prin soluţia pronunţată i-a fost ştirbită demnitatea, prin nesancţionarea abuzului în serviciu săvârşit de Guvernul României prin faptul că nu i-a răspuns petiţiei sale, fiindu-i încălcate drepturile prevăzute de Constituţia României, Convenţia Europeană de Drepturilor Omului şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

3. Dispoziţii legale aplicabile şi acte îndeplinite în dosar în temeiul acestora

3.1. Dispoziţii legale

C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicată:

Art. 486 - "(2) La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi împuternicirea avocaţială sau, după caz, delegaţia consilierului juridic".

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Art. 33 alin. (1):"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege".

3.2. Acte îndeplinite în dosar

- Prin Adresa emisă de grefa Înaltei Curţi la data de 05 august 2016, în temeiul Rezoluţiei Completului de filtru, şi comunicată recurentului-reclamant A. la data de 10 august 2016, i s-a adus la cunoştinţă obligaţia de a timbra cererea de recurs cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în termenul legal, de 10 zile de la comunicare.

- Prin Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, însuşit de Completul de filtru prin încheierea camerei de consiliu de la 21 noiembrie 2017 şi comunicat recurentului-pârât la data de 20 decembrie 2017, s-a constatat că recursul nu este legal timbrat, dându-i-se posibilitatea recurentului să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, până la momentul examinării recursului sub aspectul admisibilităţii acestuia, sub sancţiunea anulării cererii.

- Recurentul nu s-a conformat dispoziţiilor legale privind obligaţia de timbrare a cererii de recurs, comunicată prin adresa din 10 august 2016, în termenul prevăzut de lege şi nici până la examinarea recursului în completul de filtru, astfel cum i se pusese în vedere prin Raportul întocmit asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac exercitate.

4. Hotărârea instanţei de recurs

4.1. Verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate

În raport cu dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu şi-a îndeplinit obligaţia de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, astfel cum i s-a pus în vedere prin actele procedurale menţionate la punctul 3.2. al prezentei hotărâri

Faţă de dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., raportate la prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte reţine că recursul nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate în principiu, având în vedere că recurentul-pârât nu s-a conformat obligaţiei legale de timbrare a recursului, nici la momentul formulării cererii de recurs, nici la solicitarea instanţei făcută în acest sens.

4.2. Concluzii

Luând în considerare aspectele prezentate, ce rezultă din actele dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu îndeplineşte cerinţa de formă a timbrării acestuia, prevăzută de art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., lipsa acesteia fiind sancţionată cu nulitatea, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., împrejurare care atrage aplicarea prevederilor art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A., împotriva sentinţei civile nr. 409 din 10 februarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 februarie 2018.