Rejection of civil restitution action for expropriated property based on general civil code provisions due to precedence of special reparation law and statutory notification procedures.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal, upholding the lower courts' rulings that the claim is inadmissible, thereby leaving the respondent municipality’s position intact. The dispute involved a former property owner or heir seeking restitution of a 998 m² expropriated apartment based on general civil property rights, after the municipality failed to respond to a notification issued under a specific reparation law. The court held that the specific reparation law applicable at the time of filing took precedence over general civil code provisions for restitution, rendering the direct civil action inadmissible; specifically, the court ruled that the municipality's silence in response to the statutory notification and the plaintiff’s uncertainty regarding alternative land laws did not justify bypassing the strict procedural requirements of the special law.
Legislator headnote
AI generatedart. 11 pct. 3 din Legea nr. 10/2001, art. 480 C. civ, art. 6 din Legea nr. 213/1998, art. 304 pct. 10 C. proc. civ, art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998; Rejection of civil restitution action for expropriated property based on general civil code provisions due to precedence of special reparation law and statutory notification procedures: The dispute involved a former property owner or heir seeking restitution of a 998 m² expropriated apartment based on general civil property rights, after the municipality failed to respond to a notification issued under a specific reparation law. The court held that the specific reparation law applicable at the time of filing took precedence over general civil code provisions for restitution, rendering the direct civil action inadmissible; specifically, the court ruled that the municipality's silence in response to the statutory notification and the plaintiff’s uncertainty regarding alternative land laws did not justify bypassing the strict procedural requirements of the special law.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited by the appellant in the statement of appeal, which the court addressed in dismissing the recourse as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin cererea înregistrată la data de 19 februarie 2002 reclamanta C.P. a chemat în judecată Primăria Municipiului București solicitând restituirea imobilului în suprafață de 998 mp situat în București.
În motivare a arătat că a moștenit imobilul ca urmare a decesului mamei sale, dar a fost expropriat în baza Decretului nr. 304/1973 fără să primească vreo despăgubire. S-a adresat Primăriei Municipiului București, cu notificare în baza Legii nr. 10/2001, dar nu a primit nici un răspuns.
În drept a invocat dispozițiile art. 11 pct. 3 din Legea nr. 10/2001, art. 111 și art. 480 C. civ.
Prin sentința civilă nr. 855 F din 3 iunie 2002 Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a hotări astfel instanța a reținut că Legea nr. 10/2001 este o lege specială și nu sunt aplicabile dispozițiile art. 480 C. civ., iar conform art. 6 din Legea nr. 213/1998 bunurile pot fi revendicate dacă nu fac obiectul de reglementare a unor legi speciale.
Împotriva acestei hotărâri reclamanta a formulat apel, criticând-o pentru greșita soluționare a pricinii pe excepția de inadmisibilitate.
Prin decizia civilă nr. 404 din 29 octombrie 2002 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut în esență că sunt incidente dispozițiile Legii nr. 10/2001, iar refuzul pârâtei de a-i răspunde la notificare nu o îndreptățește să promoveze acțiune directă în restituirea bunului.
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ. precizând că nu a dorit evitarea sau simplificarea procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 10/2001 ci lămurirea cadrului juridic care trebuie urmat, deoarece s-a emis titlu de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 pentru un teren alăturat, iar pentru reclamantă s-a răspuns negativ că terenul nu face obiectul Legii nr. 18/1991 iar la notificarea făcută în baza Legii nr. 10/2001 nu s-a răspuns.
Recursul nu este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 bunurile preluate de stat fără titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului pot fi revendicate de foștii proprietari sau succesorii acestora dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație.
Or, situația imobilului în litigiu cade sub incidența dispozițiilor Legii nr. 10/2001 în vigoare la data introducerii acțiunii ceea ce face inadmisibilă acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ.
Este adevărat că în conținutul său Legea nr. 10/2001 prevede proceduri stricte de adresabilitate la instanță, dar acestea sunt de strictă interpretare.
Nici refuzul primăriei de a răspunde la notificarea făcută în baza Legii nr. 10/2001 nici incertitudinea reclamantei legată de aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 18/1991 nu justifică promovarea acțiunii, considerente pentru care recursul este nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta C.P. împotriva deciziei nr. 404 din 29 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2003.