Serial litigant's further challenge to prior final rulings inadmissible; expenses awarded to state.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, Panel of 5 Judges, dismissed as inadmissible the appellant's challenge against its own Decision no. 138 of 24 September 2018 (which had already dismissed an earlier challenge as inadmissible), and ordered the appellant to pay 100 RON in judicial expenses to the state; the decision is final. The case concerned a serial litigant's successive challenges against prior definitive decisions of the same panel in a criminal procedural matter, each prior ruling having already rejected an appeal as inadmissible because it targeted final judgments not subject to further recourse. The Court held that under Article 129 of the Romanian Constitution and Article 425¹ of the Criminal Procedure Code, appeals are available only where expressly provided by law and only against non-final judgments; recognizing a remedy beyond statutory grounds violates the principle of legality of appeals and the principle of uniqueness of remedies, which are extinguished once exercised, making the challenge inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 4251 C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen, Art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen; Serial litigant's further challenge to prior final rulings inadmissible; expenses awarded to state: 138 of 24 September 2018 (which had already dismissed an earlier challenge as inadmissible), and ordered the appellant to pay 100 RON in judicial expenses to the state; the decision is final. The case concerned a serial litigant's successive challenges against prior definitive decisions of the same panel in a criminal procedural matter, each prior ruling having already rejected an appeal as inadmissible because it targeted final judgments not subject to further recourse. The Court held that under Article 129 of the Romanian Constitution and Article 425¹ of the Criminal Procedure Code, appeals are available only where expressly provided by law and only against non-final judgments; recognizing a remedy beyond statutory grounds violates the principle of legality of appeals and the principle of uniqueness of remedies, which are extinguished once exercised, making the challenge inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe court relied on this provision to dismiss the appeal as inadmissible, noting the contested decision was not subject to any further appeal.
Imposed court costs on the appellant for the inadmissible appeal.
Full text
Asupra contestaţiei de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 87 din data de 21 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de A. împotriva Deciziei penale nr. 62 din data de 26 martie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, apreciindu-se că A. a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei decizii definitive (nr. 62 din 26 martie 2018 a Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărâre nesusceptibilă de a face obiectul unei noi căi de atac ordinare sau extraordinare) prin care s-a respins ca inadmisibilă contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 31 din data de 12 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017.
Împotriva acestei decizii, contestatoarea A. a formulat, la data de 4 iunie 2018 contestaţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, sub nr. x/2018.
Prin Decizia penală nr. 138 din data de 24 septembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 87 din data de 21 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.
Instanţa a reţinut, în esenţă, că în cauză, contestatoarea a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca principiul unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi dispoziţiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Împotriva Deciziei penale nr. 138 din data de 24 septembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018 a formulat contestaţie A., cauza fiind înregistrată sub nr. x/2018.
Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de contestatoare, constată că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 129 din Constituţia României "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
Aşadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătoreşti este statuată prin însăşi legea fundamentală.
Din economia textului menţionat rezultă însă că hotărârile judecătoreşti, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.
Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiţiei, pronunţarea de hotărâri judecătoreşti care să corespundă legii şi adevărului şi care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părţilor din proces.
Potrivit dispoziţiilor art. 4251 C. proc. pen. calea de atac a contestaţiei se exercită numai atunci când legea o prevede expres şi numai împotriva hotărârilor nedefinitive.
Limitând căile de atac prevăzute de lege, C. proc. pen. a stabilit principiul unicităţii acestora, faţă de care, posibilitatea legală a declarării mai multor căi de atac având acelaşi obiect este exclusă, dreptul la această cale procesuală stingându-se prin exercitare.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Verificând actele şi lucrările dosarului se constată că soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, este întemeiată pe dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., nefiind, aşadar, supusă niciunei căi de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 138 din data de 24 septembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă contestatoarea la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 februarie 2019.
Procesat de GGC - GV