Judicial disciplinary annulment barred for failure to raise panel composition objection in prior instance

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

1. Hotărârea atacată

Prin Decizia nr. 174 din 3 octombrie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a admis recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 29J din 4 octombrie 2017 pronunţate de secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în Dosarul nr. x/2016, a casat hotărârea atacată şi, rejudecând, a admis în parte acţiunile disciplinare conexe exercitate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei A., judecător în cadrul Judecătoriei Panciu, în temeiul art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004 a aplicat pârâtei A., judecător în cadrul Judecătoriei Panciu, sancţiunea disciplinară constând în "diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni" pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a doua din aceeaşi lege şi a respins, ca neîntemeiate, acţiunile disciplinare conexe exercitate de Inspecţia Judiciară împotriva aceleiaşi pârâte pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), lit. c) şi lit. m) teza a doua din Legea nr. 303/2004.

2. Contestaţia în anulare formulată de A.

Împotriva Deciziei nr. 174 din 3 octombrie 2018, pârâta A. a formulat contestaţie în anulare, solicitând admiterea acesteia, desfiinţarea hotărârii atacate şi, rejudecând cauza pe fond, respingerea recursului declarat de Inspecţia Judiciară, iar, în baza art. 507 din C. proc. civ., suspendarea executării deciziei atacate şi repunerea părţii în situaţia anterioară, respectiv repunerea în funcţia de Preşedinte al Judecătoriei Panciu, cu plata unei cauţiuni.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 503, art. 504, art. 505, art. 506 şi art. 507 din C. proc. civ., Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale.

În susţinerea acesteia, s-a arătat că alcătuirea completului de judecată s-a realizat într-o modalitate care contravine prevederilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, modificată prin Legea nr. 207/2018, nelegala alcătuire vizând însăşi instanţa de recurs care a pronunţat hotărârea atacată, prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 Curtea Constituţională constatând că toate hotărârile judecătoreşti pronunţate de Completele de 5 judecători în materie penală şi extrapenală ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie începând cu 1 februarie 2014 şi până în prezent sunt lovite de nulitate condiţionată.

Prin completările la contestaţia în anulare înregistrate sub nr. x din 6 februarie 2019 contestatoarea a arătat că, prin aceeaşi decizie a Curţii Constituţionale, s-a identificat sancţiunea care intervine în aceste situaţii, respectiv nulitatea absolută a deciziei atacate, cu recunoaşterea dreptului persoanei aflate în termenul de exercitare a căilor de atac la rejudecarea cauzei sale de către un complet legal constituit.

Cu privire la capătul de cerere privind repunerea contestatoarei în situaţia anterioară deciziei civile atacate, contestatoarea, prin completări la contestaţia în anulare înregistrate sub nr. x din 6 februarie 2019, a solicitat obligarea Ministerului Justiţiei şi a Tribunalului Vrancea la plata diferenţelor salariale pe care le-ar fi încasat în funcţia de Preşedinte al Judecătoriei Panciu, începând cu 3 octombrie 2018 (data revocării) şi până la data repunerii în funcţie, precum şi plata drepturilor salariale reprezentând diferenţa de 20% reţinută din indemnizaţia lunară, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare, începând cu 3 octombrie 2018 (data revocării) şi până la data încasării integrale a indemnizaţiei lunare cuvenite potrivit ordinului de salarizare, fără diminuarea de 20% reţinută ca urmare a sancţiunii disciplinare aplicate.

3. Apărările intimatei Inspecţia Judiciară

Prin întâmpinarea depusă, s-a solicitat respingerea contestaţiei în anulare, arătându-se că excepţia referitoare la alcătuirea instanţei de judecată nu a fost invocată în faţa instanţei de recurs, cele două condiţii prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 1 teza a II-a din C. proc. civ. trebuind să fie îndeplinite cumulativ.

4. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 503 din C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 503 din C. proc. civ., "(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;

2. când dezlegarea dată este rezultatul unei erori materiale;

3. când instanţa de recurs respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4. când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs".

În motivarea contestaţiei în anulare, se susţine faptul că decizia atacată a fost pronunţată de un complet alcătuit într-o modalitate care contravine prevederilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată; potrivit art. 503 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., pot fi atacate cu contestaţie în anulare acele hotărâri pronunţate de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia necorespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia.

Din analiza motivelor prezentate de contestatoare se observă că se invocă teza a II-a a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ. referitoare la alcătuirea completului de judecată.

Prin raportare la textul de lege incident, se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile referitoare la invocarea excepţiei în cursul judecării recursului, pe de-o parte şi omisiunea instanţei de a se pronunţa cu privire la aceasta, pe de altă parte.

În situaţia în care se invocă încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei, contestaţia în anulare este inadmisibilă dacă partea interesată nu a invocat acest aspect în recurs, condiţia de admisibilitate neputând fi înlăturată de susţinerea că nu a fost cunoscută compunerea completului de judecata anterior sau la momentul pronunţării hotărârii.

Astfel, în cauză, se observă că dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 27 decembrie 2017, completul desemnat aleatoriu fiind Completul civil 2 (dosar recurs).

Potrivit art. 194 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârile Colegiului de conducere al instanţei privind stabilirea compunerii completurilor de judecată se publică pe pagina de internet a instanţei.

La 30 octombrie 2017, pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost publicat "Comunicatul de presă privind alegerea membrilor Completelor de 5 judecători pentru anul 2018", în cuprinsul acestuia menţionându-se numele şi calitatea membrilor completului de judecată ce a soluţionat recursul contestatoarei.

Ca urmare, chiar de la 27 decembrie 2017, dar cel mai târziu la 3 octombrie 2018, contestatoarea putea cunoaşte completul căruia i-a fost repartizată cauza şi alcătuirea acestuia, la data soluţionării cauzei compunerea completului nefiind modificată.

Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale invocată de contestatoare a constatat existenţa unui conflict de natură constituţională între Parlament, pe de o parte şi Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, pe de altă parte, la parag. 161 al acesteia reţinându-se că "în privinţa Completurilor de 5 judecători extrapenale, neexistând vreun aspect care să vizeze procesele în curs, nu se poate invoca faptul că Hotărârea Colegiului de conducere nr. 89/2018 ar fi fost justificată/întemeiată pe dispoziţiile art. 25 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora Procesele în curs de judecată (...) începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. Curtea reţine că nelegala compunere a instanţei reprezintă o nulitate necondiţionată de existenţa unei vătămări, ceea ce, în esenţă, exprimă nulitatea absolută a actelor efectuate de un astfel de complet, din moment ce s-a încălcat o normă care ocroteşte un interes public [a se vedea art. 174 alin. (2) şi art. 176 pct. 4 din C. proc. civ.]. De asemenea, Curtea reţine că nelegala alcătuire a instanţei constituie motiv de casare; în acest sens, art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevede: Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale. Mai mult, hotărârea dată în recurs este supusă contestaţiei în anulare, dacă a fost pronunţată cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei, în condiţiile în care se invocase excepţia corespunzătoare, iar instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia [art. 503 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ.]. Se mai reţine că o asemenea normă este de ordine publică şi nu poate fi, astfel, acceptată în niciun fel încălcarea normelor legale referitoare compunerea instanţei".

Raportat la această decizie, pârâta avea deschisă calea contestaţiei în anulare doar în situaţia în care ar fi invocat în cursul judecăţii recursului în faţa Completului de 5 judecători al instanţei supreme că acesta a fost constituit cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei, aspect care nu s-a realizat.

Ceea ce a vrut legiuitorul să sancţioneze este însăşi inacţiunea părţii, pasivitatea acesteia, neputându-se susţine că prin pronunţarea Deciziei nr. 685/2018 a Curţii Constituţionale nu mai trebuie dovedite ca fiind îndeplinite condiţiile instituite de art. 503 alin. (2) pct. 1 teza a II-a din C. proc. civ., din moment ce Curtea Constituţională le-a reţinut expres în considerentele deciziei.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 508 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei civile nr. 174 din 3 octombrie 2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării deciziei contestate, Înalta Curte va dispune respingerea acesteia, întrucât demersul juridic iniţiat a rămas fără finalitate practică ca urmare a soluţionării contestaţiei în anulare la acest termen de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei civile nr. 174 din 3 octombrie 2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017.

Respinge cererea de suspendare a executării deciziei contestate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 martie 2019.

Procesat de GGC - GV