Annulment plea against filter panel appeal decision declared inadmissible due to statutory prohibition on further appeal

Asupra contestaţiei în anulare de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea atacată:

Prin Decizia civilă nr. 57 din şedinţa completului de filtru de la 25 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-au respins, ca inadmisibile, recursurile declarate de A. - preşedintele B. - Filiala Argeş, în nume propriu şi în calitate de reprezentant pentru C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., şi de B. împotriva Deciziei civile nr. 146 din şedinţa completului de filtru de la 25 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în cauză, decizia atacată cu recurs a fost pronunţată de Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în procedura de filtrare a recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., conform cărora:

"În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor."

Prin urmare, s-a reţinut că dispoziţiile legale citate prevăd expres că decizia pronunţată în ipotezele reglementate de textul de lege nu este supusă niciunei căi de atac, astfel că nu face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. ori art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează competenţa Completului de 5 judecători.

Contestaţia în anulare:

Împotriva deciziei menţionate a formulat contestaţie în anulare A. - preşedintele B. - Filiala Argeş, în nume propriu şi în calitate de reprezentant pentru C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi ale art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecăţii în speţă.

Astfel, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 129 din Constituţia României, "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".

Conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În raport cu principiile statuate prin textele menţionate, admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.

Întrucât, în cauză, contestaţia în anulare vizează o decizie prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători s-a pronunţat asupra unui recurs, în procedura de filtru, şi, având în vedere dispoziţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., potrivit cărora, hotărârea astfel pronunţată nu este supusă niciunei căi de atac, aceste condiţii nu sunt îndeplinite.

Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii, consacrat expres de dispoziţiile art. 7 din C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de A. - preşedintele B. - Filiala Argeş, în nume propriu şi în calitate de reprezentant pentru C., D., E., F., G., H., I., J. şi K.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de A. - preşedintele B. - Filiala Argeş, în nume propriu şi în calitate de reprezentant pentru C., D., E., F., G., H., I., J. şi K. împotriva Deciziei civile nr. 57 din 25 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2019.

Procesat de GGC - NN