Inadmissibility of appeal against non-appealable revision decision lacking statutory basis for five-judge panel review
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, sitting as a panel of five judges, dismissed the appeal of the petitioner as inadmissible, thereby leaving the prior decision of September 24, 2018, in force. The dispute concerned the admissibility of an appeal filed against a decision from the same panel that had previously rejected a revision request, which itself was a subsequent attempt to challenge earlier rulings based on Article 21 of Law No. 554/2004 rather than the specific ground of contradictory judgments defined in Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code. The Court held that the statutory conditions for appealing to the five-judge panel under Article 513(6) of the Civil Procedure Code were not met because the underlying decision was issued in a revision proceeding not grounded in contradictory judgments, and since the impugned decision was not subject to any ordinary appeal, it could not be reformed via this extra-ordinary route. Relying on the principles of legality and public order regarding court jurisdiction and the exhaustion of legal remedies under Article 493(5) of the Civil Procedure Code, the Court ruled that no further means of challenge are available against its own decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 5 din C. civ, art. 509 alin. (1) C. proc. civ, art. 513 alin. (6) din C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against non-appealable revision decision lacking statutory basis for five-judge panel review: The dispute concerned the admissibility of an appeal filed against a decision from the same panel that had previously rejected a revision request, which itself was a subsequent attempt to challenge earlier rulings based on Article 21 of Law No. 554/2004 rather than the specific ground of contradictory judgments defined in Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code. The Court held that the statutory conditions for appealing to the five-judge panel under Article 513(6) of the Civil Procedure Code were not met because the underlying decision was issued in a revision proceeding not grounded in contradictory judgments, and since the impugned decision was not subject to any ordinary appeal, it could not be reformed via this extra-ordinary route. Relying on the principles of legality and public order regarding court jurisdiction and the exhaustion of legal remedies under Article 493(5) of the Civil Procedure Code, the Court ruled that no further means of challenge are available against its own decision.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural basis cited in the final order for dismissing the appeal as inadmissible and for establishing that no further means of challenge is available.
Full text
Asupra admisibilităţii în principiu a recursului;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea ce formează obiectul recursului
Prin Decizia nr. 170 din 24 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 112 din 21 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2018, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 48 din 12 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2017.
2. Recursul declarat în cauză
Împotriva hotărârii menţionate la pct. 1, a declarat recurs revizuentul A., în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători.
3. Procedura de filtrare a recursului
Recursul, fiind de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost urmată procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 C. proc. civ.
Intimata a depus întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 25 ianuarie 2019, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport de prevederile art. 513 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., precum şi excepţia nulităţii căii de atac, motivat de faptul că, în speţă, criticile din recurs nu se încadrează în prevederile art. 488 C. proc. civ.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul este inadmisibil, întrucât vizează vizează o decizie pronunţată de către secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-o cerere de revizuire a unei decizii date într-o altă cerere de revizuire, hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, nemaiputând fi supusă, astfel, reformării.
Prin încheierea din camera de consiliu de la 4 martie 2019, completul de filtru a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Raportul a fost comunicat părţilor la data de 12 martie 2019.
Recurentul A. a depus punct de vedere la raport prin care a reluat istoricul cauzei, susţinând apărări pe fondul cauzei.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în condiţiile art. 493 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., Completul de filtru constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele arătate în continuare.
Completul de 5 Judecători a fost sesizat cu recursul declarat împotriva deciziei prin care secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra unei cereri de revizuire formulate de revizuentul A., acesta invocând ca temei de drept al cererii de revizuire, în principal, art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, introdus prin art. I pct. 30 din Legea nr. 262/2007, art. 5 din C. civ. şi art. 4 şi art. 509 alin. (1) C. proc. civ., iar, în subsidiar, dispoziţii din tratate internaţionale şi directive ale Uniunii Europene.
În atare situaţie, dispoziţiile care reglementează expres şi limitativ admisibilitatea recursului la Completul de 5 judecători, cuprinse în art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., invocate de recurent, nu sunt incidente, deoarece acestea sunt aplicabile doar dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Astfel, în speţă, recursul vizează o decizie pronunţată de către Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-o cerere de revizuire, întemeiată, în principal, pe art. 21 din Legea nr. 554/2004, formulată în cadrul unei succesiuni de căi de atac vădit inadmisibile în privinţa unor hotărâri judecătoreşti - care nu sunt supuse niciunei căi de atac, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. - prin care au fost respinse, ca inadmisibile, căile de atac exercitate de A.
În raport cu dispoziţiile art. 129 din Constituţie şi ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii. Pentru a da eficienţă acestor reglementări legale, instanţa este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală şi să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.
Se constată, aşadar, că recursul declarat nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condiţiei prevăzute de art. 483 din C. proc. civ., cu referire la existenţa unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, determinată ca atare de lege.
Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii, consacrat expres de dispoziţiile art. (7) din C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.
Aşadar, în raport cu dispoziţiile legale mai sus citate, cu referire la existenţa unei hotărâri determinate de legea procesuală ca fiind susceptibilă de a fi supusă controlului judiciar prin exercitarea acestei căi de atac, recursul declarat de A. nu poate fi primit.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei civile nr. 170 din 24 septembrie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2018.
Fără cale de atac, potrivit art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 mai 2019.
Procesat de GGC - NN