Decizia nr. 634/2019 · Eligibility of duplicate technical assistance payments for EU funds following amicable termination of prior tripartite contract

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016, reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala Judeţul Satu Mare, prin reprezentant legal A. - preşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice anularea Deciziei nr. 4 din 8 ianuarie 2016 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Satu Mare împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 6 noiembrie 2015, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x încheiat la data de 6 noiembrie 2015 şi restituirea la bugetul Judeţului Satu Mare a sumei de 114.192 RON, reprezentând creanţa bugetară, cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 151/CA/2016 din şedinţa din 14 iulie 2016 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal pronunţată în Dosar nr. x/2016, a fost respinsă acţiunea ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei de mai sus, a formulat recurs recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Satu Mare, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Instanţa de fond a soluţionat cauza fără a intra în judecarea fondului, hotărârea judecătorească fiind pronunţată în urma unei sumare judecăţi.

În fapt, instanţa de fond a constatat, în mod corect, că a fost încheiat Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006 între Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP) -în calitate de achizitor, Consiliul Judeţean Satu Mare - în calitate de beneficiar şi consorţiul SC B. SRL, în calitate de prestator şi C. - în calitate de prestator partener; de asemenea, instanţa de fond, cu ocazia judecării, a constatat şi existenţa celui de-al doilea contract având ca obiect prestare de servicii de asistenţă tehnică, respectiv Contractul de servicii nr. x din 15 decembrie 2010, încheiat de UAT judeţul Satu Mare cu SC D. SRL.

Raportat la situaţia celor două contracte, s-a arătat că instanţa de fond nu a cercetat o împrejurare de fond care era hotărâtoare în soluţionarea cauzei, respectiv faptul că nu a existat o denunţare unilaterală a contractului de către SC B. SRL De asemenea, instanţa de fond nu a cercetat împrejurarea care a dus la imposibilitatea menţinerii obligaţiilor prestării serviciilor de asistenţă tehnică de către SC B. SRL, împrejurare care împiedica în mod obiectiv beneficiarul de a pretinde executarea acelei obligaţii contractuale.

Recurenta a arătat că relevantă în soluţionarea cauzei era dovada existenţei acordului ministerului în ceea ce priveşte încetarea obligaţiei contractuale constând în prestarea serviciilor de asistenţă tehnică de către SC B. SRL, acord care îl exonera pe acesta de obligaţii contractuale faţă de beneficiar - Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Satu Mare.

Instanţa de fond nu a analizat documentele care probau încetarea amiabilă a Contractului de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006 încheiat cu SC B. SRL şi că în fapt nu a existat o denunţare unilaterală a contractului de către prestator. Mai mult, în urma încetării pe cale amiabilă a Contractului de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006 încheiat cu SC B. SRL, achizitorul - ministerul nu a formulat pretenţii împotriva prestatorului, considerând că şi-a îndeplinit toate obligaţiile contractuale, sens în care a dispus şi restituirea garanţiei de bună execuţie a tuturor prestaţiilor ce decurg din obligaţiile contractuale, pe considerentul că este stinsă orice obligaţie rezultată din contract. În sensul celor de mai sus, garanţia de bună execuţie a fost restituită de către achizitor -Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), la data de 23 iunie 2010, aşa cum rezultă din Procesul-verbal de predare primire încheiat la acea dată.

De la acea dată, serviciile de asistenţă tehnică pentru proiectul pe care îl implementa Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Satu Mare, şi anume "Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare - DJ 109L - Negreşti Oaş - Turţ", nu mai erau asigurate, neexistând un cadru contractual, rezultat din acordul de încetare intervenit între achizitor şi prestator. Astfel, în perioada 23 iunie 2010 - 15 decembrie 2010 (dată la care s-a încheiat contractul cu SC D. SRL), din punct de vedere al asistenţei tehnice, beneficiarul a fost lipsit de aceste servicii, absolut necesare în implementarea proiectului.

Prin urmare, instanţa de fond nu a luat în considerare aceste împrejurări esenţiale care împiedicau recurenta, beneficiarul proiectului, de a pretinde, fără costuri suplimentare prestarea serviciilor de asistenţă tehnică, instanţa mărginindu-se să se raporteze la relevanţa momentului expirării garanţiei de bună execuţie fără a cerceta că decisiv din punct de vedere contractual şi legal era momentul restituirii acesteia şi nu durata valabilităţii ei. Durata valabilităţii garanţiei de bună execuţie nu prezintă relevanţă, deoarece acest element nu conduce la încetarea contractului şi la exonerarea/stingerea obligaţiilor contractuale, în schimb restituirea garanţiei de bună execuţie, are ca efect încetarea contractului şi exonerarea/stingerea obligaţiilor contractuale.

În contextul în care, instanţa de fond ar fi analizat sub toate aspectele sale esenţiale Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006 încheiat cu SC B. SRL, în mod indubitabil ar fi ajuns la concluzia că doar achizitorul - Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), avea un mijloc de constrângere financiară împotriva prestatorului, respectiv ridicarea unor pretenţii privind garanţia de bună execuţie în caz de neexecutare a obligaţiilor contractuale, astfel încât orice prejudicii rezultate din neexecutarea parţială a contractului, inclusiv costuri suplimentare, să fie suportate din valoarea garanţiei de bună execuţie nerestituită.

În drept, au fost invocate prev. art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Cererea de recurs a fost scutită de plata taxei de recurs în temeiul prevederilor art. 28 şi 30 din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

4. Întâmpinarea

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

4.1. Cu privire la excepţia nulităţii recursului

Criticile prezentate de către recurenta-reclamantă reprezintă în fapt simple reiterări parţiale ale argumentelor prezentate în cererea de chemare în judecată şi nemulţumirea sa cu privirea la soluţia la care a ajuns instanţa de fond.

Faptul că recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotărârii atacate rezultă şi din structura art. 488 din C. proc. civ. care prevede, în mod expres şi limitativ, motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanţei de recurs reanalizarea probelor şi reevaluarea situaţiei de fapt.

În ceea ce priveşte nemotivarea recursului, art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. este elocvent, reglementând în mod imperativ faptul că "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)".

Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol 489, aceeaşi sancţiune a nulităţii recursului intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se pot încadra în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.. Această dispoziţie introdusă în C. proc. civ. vine să consacre o practică îndelungată şi stabilită de instanţele judecătoreşti în context, confruntate cu unele cereri de recurs nestructurate, conţinând critici de netemeinicie sau simple nemulţumiri ale recurenţilor faţă de modul în care e decurs judecata în fazele procesuale anterioare, instanţele constatau că asemenea critici nu constituie motive de recurs şi echivalau imposibilitatea încadrării acestora în dispoziţiile art. 304 din vechiul C. proc. civ. cu nemotivarea recursului, constatând nulitatea acestora.

Intimata a arătat că motivele invocate de către recurenta-reclamantă nu pot fi încadrate în vreunul dintre cazurile limitativ prevăzute la art. 488 din C. proc. civ., întrucât acestea sunt practic o reiterare parţială a argumentelor prezentate în fondul cauzei, iar simpla nemulţumire a UAT Judeţul Satu Mare faţă de soluţia instanţei de fond, fără a indica o critică anume, nu poate fi asimilată unei reale motivări a recursului.

4.2. Pe fondul recursului

În situaţia respingerii excepţiei, se arată că argumentele prezentate de către recurentă prin prezentul recurs nu pot fi reţinute, prin raportare la aspectele expuse de intimată la fondul cauzei, dar şi la considerentele instanţei de fond din sentinţa recurată.

în fapt, intimata a procedat la efectuarea unei verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli ce a vizat aspectele menţionate în sesizarea Unităţi Gestionare Nereguli Fonduri Europene nr. 67461 din 10 august 2015 conţinând constatări cu implicaţii financiare cu privire la încălcarea prevederilor legale în materie de achiziţie publică a Contractului nr. x din 15 decembrie 2010, respectiv dublă finanţare a serviciilor de asistenţă tehnică. Suspiciunea de neregulă a fost semnalată cu ocazia efectuării misiunii de audit de sistem pentru POR al Autorităţii de Audit nr. 61367/AP din 23 iulie 2015, înregistrat la MDRAP cu nr. 63443 din 28 iulie 2015 - Centralizatorul constatărilor şi recomandărilor formulate Autorităţii de Management POR şi Organismului Intermediar POR Nord Vest.

Recomandarea Autorităţii de Audit a fost acceptată şi implementată în conformitate cu prevederile art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publici naţionale aferente acestora. Procedura aleasă de UAT Judeţul Satu Mare pentru atribuirea contractului de achiziţii a fost cererea de ofertă, iar criteriul de atribuire a fost preţul cel mai scăzut.

Potrivit Raportului procedurii de atribuire nr. x din 11 noiembrie 2010, a fost depusă o singur ofertă, a operatorului economic SC D. SRL în valoare de 104.000 RON. Comisia de evaluare a decis în unanimitate că oferta SC D. SRL est admisibilă, fiind declarată câştigătoare. Ca urmare, UAT Judeţul Satu Mare a încheiat cu SC D. SRL Contractul de prestări servicii nr. x din 15 decembrie 2010, în valoare de 104.000 RON, având ca obiect principal prestarea de servicii de asistenţă tehnică la obiectivul de investiţii.

Neregula a fost semnalată cu ocazia efectuării misiunii de audit a Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi în Raportul de audit de operaţiuni pentru POR al Autorităţii de Audit nr. 61367/AP din 23 iulie 2015, înregistrat la MDRAP cu nr. 63443 din 28 iulie 2015 - Centralizatorul constatărilor şi recomandărilor formulate Autorităţii de Management POR şi Organismului Intermediar POR Nord Vest.

Astfel, s-a constatat dubla finanţare a serviciilor de asistenţă tehnică din partea proiectantului serviciile fiind plătite atât către SC B. SRL, cât şi către SC D. SRL, prin încheierea contractului de prestări servicii nr. x/15 decembrie 2010 între UAT Judeţul Satu Mare şi SC D. SRL.

Astfel, proiectul tehnic aferent obiectivului de investiţie "Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu - Mare - DJ 109L Negreşti Oaş - Turţ" a fost realizat SC B. SRL, în baza Contractului tripartit nr. 41773 din 21 noiembrie 2006, închei între Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), în calitate de achizitor, Consiliul Judeţean Satu Mare, în calitate de beneficiar şi SC B. SRL, în calitate lider al asocierii care urma să presteze serviciile consultanţă şi proiectare. Potrivit prevederilor art. 4 "obiectul şi preţul contractului", din contractul anterior menţionat, prestatorul s-a obligat şi la "asigurarea prevederilor Legii nr. 10/1995 şi a serviciilor de asistenţă tehnică necesară beneficiarului proiectului/constructorului pe perioada implementării proiectului".

În aceste condiţii, prestarea serviciilor de asistenţă tehnică incumba proiectantului iniţial, iar preţul acestora este cuprins în preţul contractului de proiectare. Cu toate acestea, UAT Judeţul Satu Mare a mai încheiat cu SC D. în Contractul de prestări servicii nr. x din 15 decembrie 2010, în valoare de 104.000 RON. În consecinţă, plata suplimentară a serviciilor de asistenţă tehnică din partea reclamantei către un alt prestator, respectiv către SC D. SRL, reprezintă o dublă finanţare a acestor servicii.

Iniţial, AM POR a declarat neeligibile sumele decontate în baza acestui contract din cauza dublei finanţări a serviciului, informaţie care rezultă din Notificarea aferentă CR 7 nr. 51371 din 30 august 2012. Ulterior, ca urmare a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 87487 din 18 noiembrie 2013, s-au restituit sumele reţinute din CR 7. În vederea clarificării deficienţei, a fost solicitat punctul de vedere al reclamantei, prin Adresa nr. x din 10 martie 2015.

În răspunsul consemnat în Adresa nr. x din 16 martie 2015, reclamanta a menţionat că Judeţul Satu Mare, în calitate de beneficiar al Contractului nr. x din 21 noiembrie 2006, nu deţine documente privind plăţile efectuate care au fost/ar fi fost făcute de către MIE (actual MDRAP), în calitate de achizitor. Eventuala plată de către achizitor a serviciului de asistenţă tehnică din partea proiectantului nu putea fi făcută decât în baza unor acte doveditoare privind prestarea serviciului. UAT Judeţul Satu Mare, în calitate de beneficiar, nu a emis astfel de documente, ca urmare plata nu putea fi efectuată. Consideră intimata că autoritatea de management a proiectului este responsabilă de plăţile făcute, atât cele directe (în baza Contractului nr. x din 21 noiembrie 2006,) cât şi a celor efectuate în baza Cererilor de plată la rambursare înaintate de către Judeţul Satu Mare.

Pentru a-şi argumenta punctul de vedere referitor la culpa exclusivă a MIE care ar fi făcut plata unui serviciu care nu a fost prestat, UAT Judeţul Satu Mare a solicitat MDRAP prezentarea propriilor argumente. Astfel, în Adresa MDRAP nr. x din 6 aprilie 2015, ministerul a confirmat efectuarea plăţilor integral către SC B. SRL şi a motivat decizia de a reveni asupra concluziei iniţiale potrivit căreia plata către SC D. SRL reprezintă o dublă finanţare, prin faptul că proiectul tehnic iniţial a fost revizuit cu avizul MIE nr. 123945 din 13 noiembrie 2008. În aceste condiţii, ministerul consideră că SC B. SRL nu a mai avut obligaţia acordării asistenţei tehnice pe perioada execuţiei lucrărilor.

Motivul invocat de MDRAP este irelevant în raport cu prevederile art. 4.2 lit. I) din Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006, conform căruia "Prestatorul va avea obligaţia de a răspunde tuturor solicitărilor făcute în baza Legii nr. 10/1995 pe o durată de 5 ani de la data terminării contractului fără a pretinde costuri suplimentare".

Conform acestei prevederi contractuale, singura condiţionare cu privire la obligaţia prestatorului de a asigura asistenţa tehnică din partea proiectantului este legată de încadrarea în termenul de 5 ani. Or, la data încheierii contractului cu SC D. SRL, respectiv 15 decembrie 2010, termenul de 5 ani nu expirase, întrucât contactul cu SC B. SRL s-a finalizat în noiembrie 2007.

În concluzie, în mod corect, s-a apreciat faptul că valoarea Contractului de prestări servicii nr. x din 15 decembrie 2010 încheiat de reclamantă cu SC D. SRL nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate pentru a fi finanţată din Programul Operaţional Regional.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 coroborate cu prevederile art. 490 din C. proc. civ.

5. Răspunsul la întâmpinare

Recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Satu Mare a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii recursului, ca neîntemeiată, iar pe fond, a apărărilor aduse de intimată.

În motivarea răspunsului la întâmpinare, s-au arătat următoarele:

Motivul invocat în recurs, şi anume lipsa judecării fondului, este reglementat de normele procesuale generale şi speciale, fiind considerat de legiuitor un motiv de nelegalitate care are drept consecinţă admiterea recursului. Prin urmare, normele de drept comun din C. proc. civ. nu contravin ci se armonizează cu cele speciale din Legea nr. 554/2004.

Pe fond, s-a arătat că iniţiativa încetării obligaţiilor contractuale a aparţinut prestatorului SC B. SRL, care prin Adresa nr. x din 23 noiembrie 2009, a comunicat achizitorului - ministerul că nu mai prelungeşte garanţia de bună execuţie a contractului, element esenţial în continuarea executării contractului: "având în vedere că proiectul a fost refăcut de beneficiar cu o altă firmă de proiectare (...), considerăm că obligaţiile noastre contractual stipulate la art. 14.2, alin. f)-l) nu îşi mai au obiectul şi ca urmare prelungirea valabilităţii scrisorii de garanţie bancară nr. GI/10813 nu mai este obligaţia societăţii noastre."

Fără nicio rezervă, ministerul, prin Adresa nr. x din 26 noiembrie 2009, a comunicat SC B. SRL acceptul că în sarcina sa nu mai există obligaţia prelungirii scrisorii de garanţie; în consecinţă, ministerul a restituit SC B. SRL scrisoarea de garanţie de bună execuţie nr. GI/10813, pentru contractul x din 21 noiembrie 2006, conform Procesului-verbal de predare primire încheiat la data de 23 iunie 2010. Drept urmare, garanţia executării obligaţiei contractuale prevăzută la art. 4.2 litera 1 din Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006, privind acordarea asistenţei tehnice, a fost eliminată din culpa ministerului. Mai mult, achizitorul a fost de acord ca prestatorul nici măcar să nu îşi execute celelalte obligaţii contractuale.

În condiţiile în care achizitorul - ministerul a fost de acord ca toate obligaţiile contractuale ale prestatorului să fie stinse, beneficiarul - Consiliul Judeţean Satu Mare a fost pus în situaţia de a-şi asigura în continuare, prin proiect, serviciile de asistenţă tehnică, în nume propriu, asumându-şi astfel calitatea de achizitor.

Cererea de finanţare pentru proiectul "Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare - DJ 109L - Negreşti Oaş - Turţ", depusă pe Programul Operaţional Regional (POR) 2007 - 2013, spre a fi finanţată din fonduri nerambursabile europene, a fost evaluată în primul rând din punct de vedere al eliminării suspiciunii de încălcare a principiului dublei finanţări. Cererea de finanţare a fost evaluată sub toate aspectele, activitatea de achiziţionare a serviciilor de asistenţă tehnică fiind inclusă în calendarul achiziţiilor şi bugetată ca atare, tocmai pentru că obligaţiile contractuale ale prestatorului SC B. SRL se stinseseră, nemaiexistând cadru contractual pentru prestarea obligaţiei de la art. 4.2 litera 1 din Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006, privind acordarea asistenţei tehnice. Această cerere de finanţare a devenit anexă a Contractului de finanţare nr. x din 11 aprilie 2009, proiect cod SM1S 1415, cu denumirea "Modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare - DJ 109L Negreşti Oaş - Turţ" şi în acest fel o obligaţie de îndeplinit pentru beneficiar - UAT Judeţul Satu Mare.

În temeiul şi cu respectarea prevederilor Contractului de finanţare, Anexa V - Bugetul proiectului, în care la capitolul bugetar 3, linia 3.5, punctual 3.5.1 a fost prevăzută suma de 212.357 RON (fără TVA) ca şi cheltuială eligibilă, UAT Judeţul Satu Marc a iniţiat procedura de achiziţie publică a serviciilor de asistenţă tehnică pe parcursul execuţiei lucrărilor, achiziţie în urma căreia s-a încheiat Contractul de servicii nr. x din 15 decembrie 2010 cu SC D. SRL, în valoare de 104.000 RON (fără TVA).

În acest sens, cheltuiala privind asistenţa tehnică a fost una eligibilă şi în urma încheierii Contractului de servicii nr. x din 15 decembrie 2010 cu SC D. SRL. având ca obiect asistenţă tehnică şi a prestării serviciilor de către acesta în mod corespunzător, AM POR (Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional) a decontat cheltuiala ca pe o cheltuială eligibilă.

MDRAP a confirmat, prin Adresa nr. x din 6 aprilie 2015 că SC B. SRL nu a mai avut obligaţia de a acorda asistenţă tehnică pe perioada efectuării lucrărilor, raportat şi la conţinutul diferit al documentaţiilor tehnice, cu toate că nu acesta era motivul relevant ci cel al stingerii tuturor obligaţiilor contractuale odată cu acordul său de stingere a obligaţiei contractuale prevăzută la art. 4.2 litera 1 şi eliberarea garanţiei de bună execuţie.

Astfel, doar achizitorul - Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), având un mijloc de constrângere financiară împotriva prestatorului şi anume ridicarea unor pretenţii privind garanţia de bună execuţie în caz de neexecutare a obligaţiilor contractuale, astfel încât orice prejudicii rezultate din neexecutarea parţială a contractului, inclusiv costuri suplimentare, să fie suportate din valoarea garanţiei de bună execuţie nerestituită, în condiţiile în care noua achiziţie era susceptibilă de a fi considerată dublă finanţare.

6. Procedura de soluţionare a recursului

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, a fost fixat termen pentru soluţionarea recursului de faţă.

7. Analiza motivelor de casare invocate de recurenta-pârâtă

7.1. Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă

La data de 21 noiembrie 2006, s-a încheiat între Ministerul Integrării Europene (actualul MDRAP) în calitate de achizitor, Consiliul Judeţean Satu Mare - în calitate de beneficiar şi consorţiul SC B. SRL în calitate de prestator şi C. - în calitate de prestator partener, contractul nr. x/2006.

Conform art. 4 din acest contract, obiectul contractului l-au constituit următoarele:

"4.1- faza I - revizuirea/actualizarea studiului de fezabilitate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu obligaţiile asumate prin contract; 4.2 - faza II- elaborarea/dezvoltarea Proiectului Tehnic, inclusiv detaliile de execuţie (DDE) în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu obligaţiile asumate prin contract; asigurarea prevederilor Legii nr. 10/1995 şi a serviciilor de asistenţă tehnică necesară beneficiarului proiectului/constructorului pe perioada implementării proiectului."

La data de 3 noiembrie 2008, Consiliul Judeţean Satu Mare a transmis Ministerului Lucrărilor Publice şi Locuinţelor - Direcţia Generala AM POR Adresa nr. x din 3 noiembrie 2008 prin care a solicitat acestuia, în calitate de achizitor sa ii acorde dreptul de a utiliza documentaţia privind etapa de proiectare realizată în baza Contractului de servicii x din 21 noiembrie 2006 de către SC B. SRL, pentru revizuirea acesteia de către un alt proiectant.

Prin Adresa nr. x din 13 noiembrie 2008, Direcţia Generală Autoritatea pentru Programul Operaţional Regional a acceptat ca beneficiarul Consiliul Judeţean Satu Mare să folosească/să modifice documentaţia tehnică realizată în cadrul contractului mai sus menţionat şi sub prevederile H.G. nr. 811/2006, în scopul întocmirii unor noi documentaţii tehnice finanţabile prin Programul Operaţional Regional.

Prin urmare, la data de 7 noiembrie 2008, s-a încheiat contractul de servicii nr. x între Judeţul Satu Mare în calitate de autoritate contractanta şi SC A. SRL în calitate de prestator având ca obiect actualizarea proiectului tehnic, detaliilor de execuţie şi proiectului pentru obţinerea autorizaţiei de construire pentru obiectivul de investiţie modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene.

Aşa cum rezulta din conţinutul Adresei nr. x din 3 octombrie 2010 emisă de Consiliul Judeţean Satu Mare, SC A. SRL a avut calitatea de subcontractant al firmei SC B. SRL în elaborarea documentaţiei tehnice aferente Contractului de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006.

După semnarea contractului de lucrări aferente execuţiei lucrărilor de la obiectivul de investiţie menţionat anterior, Consiliul Judeţean Satu Mare a lansat procedura de achiziţie publica în vederea încheierii unui contract de prestări servicii de asistenta tehnica din partea proiectantului pe perioada execuţiei lucrărilor, procedura finalizata prin încheierea Contractului de servicii nr. x din 15 decembrie 2010 între Consiliul Judeţean SM şi SC D. SRL.

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 6 noiembrie 2015 emis de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, s-a reţinut dubla finanţare a serviciilor de asistenţă tehnică din partea proiectantului, aceste servicii fiind plătite atât către SC B. SRL, cât şi de SC D. SRL.

Astfel, proiectul tehnic a fost întocmit de SC SC B. SRL conform Contractului nr. x din 21 noiembrie 2006, care urma să presteze serviciile de consultanţă şi proiectare, conform art. 4 din contract. În aceste condiţii, prestarea serviciilor de asistenţă tehnică incumbă proiectantului iniţial, iar preţul acestora este cuprins în preţul contractului de proiectare. Cu toate acestea, beneficiarul a mai încheiat cu SC D. SRL contractul de prestări servicii nr. x/15 decembrie 2010, în valoare de 104.000 RON, iar plata suplimentară a serviciilor de asistenţă tehnică din partea proiectantului către un alt prestator reprezintă o dublă finanţare a acestor servicii.

Iniţial, AMPOR a declarat neeligibile sumele decontate în baza acestui contract din cauza dublei finanţări a serviciului, informaţie care rezultă din Notificarea aferentă CR7 nr. 51371 din 30 august 2012. Ulterior, ca urmare a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 87487 din 18 noiembrie 2013, s-au restituit sumele reţinute din CR 7.

În vederea clarificării deficienţei, a fost solicitat punctul de vedere al beneficiarului, care prin răspunsul nr. x din 16 martie 2015 a arătat că documentele de plată nu provin de la el, ci de la achizitor, autoritatea de management fiind responsabilă de plăţile făcute. În Adresa MDRAP nr. x din 6 aprilie 2015, ministerul a confirmat efectuarea plăţilor integrale către SC B. SRL şi a motivat decizia de a reveni asupra concluziei iniţiale potrivit căreia plata către SC D. reprezintă o dublă finanţare, prin faptul că proiectul tehnic iniţial a fost revizuit cu Avizul MIE nr. 123945 din 13 noiembrie 2008. În aceste condiţii, Ministerul a considerat că SC B. SRL nu a mai avut obligaţia acordării asistenţei tehnice pe perioada execuţiei lucrărilor.

Organul de control a reţinut că motivul invocat de MDRAP este irelevant în raport cu prevederile art. 4.2. din contract, singura condiţionare cu privire la obligaţia prestatorului de a asigura asistenţa tehnică din partea proiectantului este legată de încadrarea în termenul de 5 ani, termen care nu expirase la data încheierii contractului cu SC D. SRL.

7.2. Cu privire la excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât

Deşi prin cererea de recurs, recurentul nu a încadrat memoriul său de recurs în mod explicit în motivele de casare prevăzute limitativ de disp. art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. permite evitarea sancţiunii nulităţii recursului, în cazul în care motivele invocate se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

Or, din lecturarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că toate criticile pot fi subsumate motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material").

Cât priveşte susţinerea intimatei, în sensul că recurenta nu aduce critici de nelegalitate concrete cu privire la sentinţa recurată, ci acestea sunt practic o reiterare parţială a argumentelor prezentate în fondul cauzei, iar simpla nemulţumire a UAT Judeţul Satu Mare faţă de soluţia instanţei de fond, fără a indica o critică anume, nu poate fi asimilată unei reale motivări a recursului, acest aspect urmează a fi evaluat pe fondul recursului; atâta timp cât există şi critici privind nelegalitatea sentinţei, formularea şi a unor referiri privind netemeinicia hotărârii nu poate duce la anularea recursului.

Ca urmare, se va respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă, ca nefondată.

7.3. Analiza motivelor de casare invocate de recurenta-pârâtă

Deşi recurenta nu a indicat în mod expres, motivele sale de recurs pot fi încadrate în prev. art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., problema de drept dedusă judecăţii prin prezentul recurs fiind reprezentată de modul de interpretare a prev. art. 4 şi 5 din Contractul nr. x din 21 noiembrie 2006.

Conform acestor prevederi contractuale:

"4. Obiectul şi preţul contractului

4.1. - Faza I - Revizuirea/actualizarea Studiului de Fezabilitate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu obligaţiile asumate prin contract.

4.2. - Faza II - Elaborarea/dezvoltarea Proiectului Tehnic, inclusiv detaliile de execuţie (DDE) în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu obligaţiile asumate prin contract; asigurarea prevederilor Legii nr. 10/1995 şi a serviciilor de asistenta tehnica necesara beneficiarului proiectului/constructorului pe perioada implementării proiectului.

4.3. Achizitorul se obligă să plătească Prestatorului preţul convenit pentru îndeplinirea contractului."

"5. Durata contractului

5.1. - Faza I - Prestatorul se obligă să elaboreze Studiul de Fezabilitate în termen de 45 de zile de la începerea prestării serviciilor.

5.2. - Faza II - Prestatorul se obligă să elaboreze Proiectul Tehnic şi Detaliile de execuţie (DDE) în termen de 4 luni de la elaborarea Studiului de Fezabilitate.

Prestatorul se obligă să asigure asistenţă tehnică beneficiarului proiectului/constructorului, din momentul începerii lucrărilor de construcţie şi până la recepţia acestora."

În esenţă, recurenta-reclamantă a invocat faptul că operase o încetare amiabilă a contractului, ca urmare a căreia garanţia de bună execuţie fusese restituită de către achizitor - Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), la data de 23 iunie 2010, aşa cum rezultă din Procesul-verbal de predare primire încheiat la acea dată.

Din cercetarea înscrisurilor aflate la dosar, se constată că iniţiativa încetării obligaţiilor contractuale a aparţinut prestatorului SC B. SRL, care, prin Adresa nr. x din 23 noiembrie 2009, a comunicat achizitorului - ministerul că nu mai prelungeşte garanţia de bună execuţie a contractului, element esenţial în continuarea executării contractului: "având în vedere că proiectul a fost refăcut de beneficiar cu o altă firmă de proiectare (...), considerăm că obligaţiile noastre contractuale stipulate la art. 14.2, alin. f)-l) nu îşi mai au obiectul şi ca urmare prelungirea valabilităţii scrisorii de garanţie bancară nr. GI/10813 nu mai este obligaţia societăţii noastre."

Ministerul, prin Adresa nr. x din 26 noiembrie 2009, a comunicat SC B. SRL acceptul că în sarcina sa nu mai există obligaţia prelungirii scrisorii de garanţie; în consecinţă, ministerul a restituit SC B. SRL scrisoarea de garanţie de bună execuţie nr. GI/10813, pentru Contractul x din 21 noiembrie 2006, conform Procesului-verbal de predare primire încheiat la data de 23 iunie 2010.

Implicit, prin restituirea garanţiei de bună execuţie, achizitorul a fost de acord ca prestatorul să nu îşi mai execute celelalte obligaţii contractuale, în speţă interesând obligaţia de a asigura asistenţă tehnică.

Conform teoriei generale a obligaţiilor şi principiului "mutus consensus, mutus dissensus", contractul ia naştere prin voinţa liber exprimată a părţilor şi poate înceta în mod similar, ca urmare a acordului părţilor. Or, se constată că fiecare dintre cele trei părţi ale Contractului nr. x din 21 noiembrie 2006 şi-a exprimat voinţa în sensul încetării acestuia:

- prin Adresa x din 3 noiembrie 2008, recurenta-reclamantă a solicitat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor - Direcţia Generală AMPOR dreptul de a utiliza documentaţia pentru revizuirea acesteia de către un alt proiectant;

- prin Adresa nr. x din 13 noiembrie 2008, AMPOR a comunicat recurentei că documentaţia tehnică realizată în cadrul Contractului de servicii nr. x din 21 noiembrie 2008 este proprietatea MDLPL, iar MDLPL acceptă ca beneficiarul să folosească/să modifice documentaţia tehnică realizată în cadrul contractului menţionat şi sub prevederile H.G. nr. 811/2006, în scopul întocmirii unor noi documentaţii tehnice finanţabile prin Programul Operaţional Regional;

- prin Adresa nr. x din 19 noiembrie 2009, SC B. SRL a arătat că, întrucât recurenta, ulterior elaborării documentaţiei tehnice, a angajat un contract de servicii cu altă societate în scopul actualizării acesteia, nu îşi mai menţine obligaţia de a acorda asistenţă tehnică, conform Legii nr. 10/1995 pe perioada efectuării lucrărilor de construcţii conform celor prevăzute în Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006.

Faptul că toate cele trei părţi ale Contractului nr. x din 21 noiembrie 2006 au înţeles să constate încetarea acestuia rezultă şi din cuprinsul Adresei nr. x din 6 aprilie 2015 emisă de MDRAP - Direcţia Generală Programe Europene, prin care s-a reţinut că documentaţia iniţială întocmită de SC B. SRL a fost revizuită de către un alt proiectant, în baza acceptului scris al MDRAP, astfel că SC B. SRL nu a mai avut obligaţia de a acorda asistenţă tehnică din partea proiectantului pe perioada efectuării lucrărilor. Această situaţie a fost determinată de faptul că, între data elaborării documentaţiei tehnice şi depunerea cererii de finanţare în cadrul POR 2007 - 2013, au avut loc modificări/intervenţii pe traseul structurii rutiere, ceea ce a impus revizuirea proiectului tehnic cu scopul de a reflecta situaţia reală din teren, precum şi de a estima corect costurile pentru realizarea investiţiei. Astfel, pentru respectarea normativelor tehnice în vigoare, inclusiv Legea nr. 10/1995, a fost încheiat Contractul de servicii nr. x din 15 decembrie 2010 cu SC D. SRL, pentru care AMPOR a rambursat recurentei suma de 53.799,03 RON şi TVA aferent.

Ca urmare a încetării contractului, au fost stinse toate obligaţiile ce decurgeau din acesta, inclusiv orice fel de obligaţii ale prestatorului care ar fi rămas neexecutate. Că aşa au înţeles să procedeze toate cele trei părţi, dar mai ales achizitorul, rezultă din împrejurarea restituirii garanţiei de bună execuţie, care, conform prev. art. 11 alin. (4) din contract, putea fi eliberată în termen de maxim 15 zile de la finalizarea şi recepţia lucrărilor, pe baza solicitării prestatorului. Încetarea contractului duce la stingerea inclusiv a obligaţiei de a menţine constituită garanţia de bună execuţie.

Astfel, în mod corect susţine recurenta-reclamantă că, în urma încetării pe cale amiabilă a Contractului de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006 încheiat cu SC B. SRL, achizitorul - ministerul nu a formulat pretenţii împotriva prestatorului, considerând că şi-a îndeplinit toate obligaţiile contractuale, sens în care a dispus şi restituirea garanţiei de bună execuţie a tuturor prestaţiilor ce decurg din obligaţiile contractuale, pe considerentul că este stinsă orice obligaţie rezultată din contract.

Înalta Curte mai are în vedere împrejurarea că încheierea contractului de asistenţă tehnică cu SC D. SRL fusese aprobată de către achizitor, beneficiarul acţionând după consultarea acestuia, fără a i se putea reţine în vreun fel reaua credinţă.

Este corect, de asemenea, argumentul recurentei în sensul că doar achizitorul - Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), avea un mijloc de constrângere financiară împotriva prestatorului, respectiv ridicarea unor pretenţii privind garanţia de bună execuţie în caz de neexecutare a obligaţiilor contractuale, astfel încât orice prejudicii rezultate din neexecutarea parţială a contractului, inclusiv costuri suplimentare, să fie suportate din valoarea garanţiei de bună execuţie nerestituită.

Independent dacă asistenţa tehnică decurgând din primul contract a fost sau nu plătită fără a exista o contraprestaţie, această împrejurare nu poate afecta caracterul legal al plăţii efectuate în contul celui de-al doilea contract de asistenţă tehnică, mai ales că obligaţia decurgând din acesta a fost efectiv prestată.

În concluzie, cheltuiala privind asistenţa tehnică a fost una eligibilă şi în urma încheierii Contractului de servicii nr. x din 15 decembrie 2010 cu SC D. SRL, având ca obiect asistenţă tehnică şi a prestării serviciilor de către acesta în mod corespunzător, AM POR (Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional) a decontat cheltuiala ca pe o cheltuială eligibilă. MDRAP a confirmat, prin Adresa nr. x din 6 aprilie 2015 că SC B. SRL nu a mai avut obligaţia de a acorda asistenţă tehnică pe perioada efectuării lucrărilor, raportat şi la conţinutul diferit al documentaţiilor tehnice, cu toate că nu acesta era motivul relevant ci cel al stingerii tuturor obligaţiilor contractuale odată cu acordul său de stingere a obligaţiei contractuale prevăzută la art. 4.2 litera 1 şi eliberarea garanţiei de bună execuţie. Nu se poate susţine subzistenţa obligaţiei de a asigura asistenţă tehnică în condiţiile încetării contractului.

Ca urmare, recursul formulat de recurenta-reclamantă şi întemeiat pe motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este fondat.

7.3. Temeiul procesual al soluţiei date recursului

În temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul; va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va admite acţiunea; va anula Decizia nr. 4 din 8 ianuarie 2016 privind soluţionarea contestaţiei şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 6 noiembrie 2015, emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi va dispune restituirea sumei de 114.192 RON, reprezentând creanţă bugetară.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca nefondată.

Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Satu Mare împotriva Sentinţei civile nr. 151/CA/2016 din 14 iulie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Admite acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Satu Mare.

Anulează Decizia nr. 4 din 8 ianuarie 2016 privind soluţionarea contestaţiei şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 6 noiembrie 2015, emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Dispune restituirea sumei de 114.192 RON, reprezentând creanţă bugetară.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 februarie 2019.

Procesat de GGC - LM