Mootness of tax appeal after post-judgment cancellation of fiscal obligations under Law 209/2015
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the tax authorities' appeal for lack of interest, leaving the Court of Appeal's 2017 partial judgment in force which had obligated the defendants to calculate and cancel specific fiscal liabilities arising from a 2011 tax inspection. The dispute centered on whether the taxpayer, a shareholder liable for a corporate tax debt, met the conditions to have certain payroll-related social and health insurance contributions, income taxes, and late penalties waived under the 2015 Law on the Cancellation of Fiscal Obligations. The appellate court had admitted the action regarding liabilities stemming from undeclared employee delegations exceeding 60 days but dismissed it for a minor supplementary obligation. The High Court determined that the appeal was moot because the authorities had already implemented the requested cancellation of the relevant obligations in March 2017, satisfying the interest requirement under Article 32 and 33 of the Civil Procedure Code; consequently, based on Article 496 of the Civil Procedure Code, the court rejected the appeal as it no longer served a practical purpose.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 din Legea nr. 209/2015, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 209/2015, art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 496 din C. proc. civ; Mootness of tax appeal after post-judgment cancellation of fiscal obligations under Law 209/2015: The dispute centered on whether the taxpayer, a shareholder liable for a corporate tax debt, met the conditions to have certain payroll-related social and health insurance contributions, income taxes, and late penalties waived under the 2015 Law on the Cancellation of Fiscal Obligations. The appellate court had admitted the action regarding liabilities stemming from undeclared employee delegations exceeding 60 days but dismissed it for a minor supplementary obligation. The High Court determined that the appeal was moot because the authorities had already implemented the requested cancellation of the relevant obligations in March 2017, satisfying the interest requirement under Article 32 and 33 of the Civil Procedure Code; consequently, based on Article 496 of the Civil Procedure Code, the court rejected the appeal as it no longer served a practical purpose.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedArticle 496 of the Code of Civil Procedure was the main ground cited to dismiss the appeal for lack of interest.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, Serviciul Fiscal Orăşenesc Beclean prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, obligarea acestora, în baza Legii nr. 209/20.07.2015 privind anularea unor obligaţii fiscale şi a Ordinului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.202/19.08.2015 pentru aprobarea procedurilor de anulare a obligaţiilor fiscale ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 209/2015, să procedeze la întocmirea şi transmiterea de către structura de inspecţie fiscală a listei cu obligaţiile fiscale ce pot face obiectul anulării prevăzute de Legea nr. 209/2015 raportat la Decizia de impunere emisă de pârâtă cu privire la reclamantă, nr. 11/14.02.2011, în baza Raportului de inspecţie fiscală nr. x/14.02.2011.
Totodată, a solicitat, în baza art. 5 din Legea nr. 209/2015, să emită decizia de anulare a obligaţiilor fiscale din cuprinsul Deciziei de impunere nr. x/14.02.2011 ce cad sub incidenţa Legii nr. 209/2015 şi să îi comunice această decizie.
2. Hotărârea primei instanţe
Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 54 din 10 februarie 2017, a respinge ca nefondate excepţiile invocate în cauză.
Totodată, a admis, în parte, acţiunea formulată şi extinsă de reclamant şi a obligat pârâţii să procedeze la întocmirea şi transmiterea către structura de inspecţie fiscală a listei cu obligaţiile fiscale din cuprinsul deciziei de impunere emisă de pârâtă cu privire la SC B. SRL sub nr. x/14.02.2011, în baza raportului de inspecţie fiscală nr. x/14.02.2011, care intră sub incidenţa Legii nr. 209/2015, menţionate în alineatul următor.
De asemenea, a obligat pârâţii să emită decizia de anulare a obligaţiilor fiscale din cuprinsul Deciziei de impunere nr. x/14.02.2011 care au fost stabilite ca urmare a constatării că B. SRL nu a calculat contribuţia datorată pentru veniturile realizate de angajaţii la care perioada de delegare a depăşit 60 de zile şi de la care nu a fost solicitat acordul scris în vederea prelungirii perioadei de delegare şi a majorărilor de întârziere aferente, respectiv a următoarelor obligaţii: CAS datorat de angajator - 669.986 RON, majorări de întârziere şi penalităţi aferente - 561.100 RON; CAS datorat de angajaţi - 310.636 RON, majorări de întârziere şi penalităţi aferente - 261.670 RON; contribuţii asigurări şomaj angajator - 30.336 RON, majorări de întârziere şi penalităţi aferente - 27.620 RON; contribuţii asigurări şomaj angajaţi - 18.271 RON, majorări de întârziere şi penalităţi aferente - 15.873 RON; contribuţii la asigurări de sănătate/angajator - 182.903 RON, majorări de întârziere şi penalităţi aferente - 155.027 RON; contribuţii la asigurări de sănătate/angajaţi - 194.908 RON, majorări de întârziere şi penalităţi aferente - 166.231 RON; impozit pe venituri din salarii - 494.451 RON, majorări de întârziere şi penalităţi aferente - 416.598 RON; contribuţii concedii şi indemnizaţii - 28.809 RON, majorări de întârziere şi penalităţi aferente - 24.230 RON; contribuţii la fondul de garantare a oblig. salariale - 7.747 RON, majorări de întârziere şi penalităţi aferente - 7.009 RON; contribuţii accidente şi boli profesionale/angajator - 34.774 RON, majorări de întârziere şi penalităţi aferente -29.044 RON.
Prin aceeaşi sentinţă, a respins ca nefondată acţiunea în privinţa obligaţiei suplimentare de plată de 2.109 RON şi a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente în cuantum de 1.958 RON.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud în nume propriu şi în numele pârâţilor Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj şi Serviciul Fiscal Orăşenesc Beclean, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenţii au reluat pe larg situaţia de fapt, susţinând, în esenţă, că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Recurenţii au apreciat că în mod greşit au fost respinse excepţiile privind lipsa calităţii procesuale active şi lipsa de interes în privinţa reclamantului, excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratei Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca.
Pe fondul cauzei au susţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 209/20.07.2015 privind anularea unor obligaţii fiscale, aşa încât acţiunea apare ca neîntemeiată.
În concluzie, au solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.
4. Apărarea intimatului-reclamant
Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate, fiind temeinică şi legală.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului Înalta Curte constată că recursul este lipsit de interes.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Intimatul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând obligarea pârâţilor să procedeze la întocmirea şi transmiterea de către structura de inspecţie fiscală a listei cu obligaţiile fiscale ce pot face obiectul anulării prevăzute de Legea nr. 209/2015 raportat la Decizia de impunere emisă de pârâtă cu privire la reclamantă, nr. 11/14.02.2011, în baza Raportului de inspecţie fiscală nr. x/14.02.2011.
Totodată, a solicitat, în baza art. 5 din Legea nr. 209/2015, obligarea pârâţilor să emită decizia de anulare a obligaţiilor fiscale din cuprinsul Deciziei de impunere nr. x/14.02.2011 ce cad sub incidenţa Legii nr. 209/2015 şi să îi comunice această decizie.
Curtea de apel a respins excepţiile invocate şi a admis, în parte, acţiunea formulată şi extinsă de reclamant.
La data de 8 mai 2019, intimatul-reclamant a depus la dosar, prin poştă electronică, Adresa nr. x/28.03.2017 emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud - Serviciul Fiscal Orăşenesc Beclean, prin care a fost notificat că din soldul de plată în sumă de 4.581.401 RON, reprezentând pasivul societăţii B. SRL înregistrat în sarcina acestuia în baza Sentinţei nr. 346/2015, au fost anulate obligaţii în sumă de 3.641.350 RON, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 209/2015, figurând în evidenţe cu sold de plată în sumă de 940.051 RON.
Aşa fiind, în cauză se pune problema subzistenţei interesului în promovarea căii de atac exercitate.
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.
Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia.
Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că, în speţă, recurenta nu mai justifică un interes în soluţionarea prezentei căi de atac, în condiţiile în care au anulat obligaţiile fiscale stabilite în sarcina intimatului-reclamant, astfel cum s-a dispus prin sentinţa recurată.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat, ca lipsit de interes, ţinând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud în nume propriu şi în numele pârâţilor Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj şi Serviciul Fiscal Orăşenesc Beclean împotriva Sentinţei nr. 54 din 10 februarie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 mai 2019.
Procesat de GGC - GV