Suspension of tax inspection orders: failure to establish well-justified case despite interim merits ruling

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi Ministerul Finanţelor Publice - Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor:

(i) suspendarea executării Deciziei nr. 59/P din 31 iulie 2017 emisă de Ministerul Finanţelor Publice, Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor, prin care s-a soluţionat plângerea prealabilă formulată de SC A. SA împotriva dispoziţiei obligatorii nr. x din 24 mai 2017 emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca;

(ii) suspendarea executării dispoziţiei obligatorii nr. x din 24 mai 2017, respectiv a pct. nr. 4, 5, 6, 7, 8 şi 9, din aceasta, ce a fost emisă de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice - Cluj-Napoca, Serviciul de Inspecţie Economico-Financiară, Biroul de inspecţie Economico-Financiară Bihor, Sălaj, Satu Mare, Compartimentul de Inspecţie Economico-Financiară Satu Mare, până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2017 al Curţii de Apel Oradea.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 169/CA/, pronunţată în şedinţa publică de la 11 decembrie 2017, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată cererea de suspendare formulată de reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, şi Ministerul Finanţelor Publice - Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei civile nr. 169/CA, pronunţată în şedinţa publică de la 11 decembrie 2017, a formulat recurs reclamanta SC A. SA, solicitând casarea acesteia, iar în urma rejudecării litigiului admiterea cererii de suspendare a Deciziei nr. 59/P din 31 iulie 2017 emisă de Ministerul Finanţelor Publice, Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor şi a dispoziţiei obligatorii nr. x din 24 mai 2017, respectiv a pct. nr. 4, 5, 6, 7, 8 şi 9, emisă de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice - Cluj-Napoca, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.

În motivarea cererii, recurenta a evocat circumstanţele emiterii actului a cărui suspendare o solicită şi a argumentat că instanţa de fond a respins acţiunea în urma aplicării greşite a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu reţinerea unei stări de fapt eronate şi neluarea în considerare a probelor administrate în cauză.

A susţinut că organul constatator a făcut un abuz, considerând că nu este important că acordarea premiilor s-a făcut numai după parcurgerea unor etape prealabile legale, respectiv că s-a folosit bugetul în scopul pentru care s-a previzionat şi având la bază o serie de documente justificative, prezentate şi cu ocazia controlului.

Organul de control nu a analizat efectiv punctul de vedere al recurentei, acesta fiind solicitat pur formal, nerespectând, astfel, dreptul recurentei la apărare.

În ceea ce priveşte condiţia prevenirii pagubei iminente, recurenta a arătat că are calitatea de operator regional ce asigură serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, colectare şi epurare a apelor uzate pe teritoriul judeţului Satu Mare, astfel că o perturbare a activităţii ar duce la crearea unui prejudiciu greu sau imposibil de reparat.

Punerea în executare a măsurii dispuse, de a recupera de la cei 428 de angajaţi primele acordate cu un an şi jumătate în urmă, necesită acţiuni în instanţă şi este de natură a perturba activitatea recurentei, în condiţiile în care angajaţii nu sunt de acord cu restituirea primelor şi ameninţă cu intrarea în grevă.

1.4. Apărările intimaţilor

1.4.1. Legal citat, intimatul Ministerul Finanţelor Publice a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea hotărârii pronunţate de instanţa de fond, argumentând, în esenţă, că recurenta-reclamantă nu a probat îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat şi nici a pagubei iminente, pentru a opera suspendarea executării actelor administrative până la pronunţarea unei soluţii pe fondul cauzei.

Recurenta nu aduce argumente pertinente pentru a combate cele reţinute de instanţa de fond, limitându-se la a reitera, în altă formă, susţinerile făcute în cuprinsul cererii de chemare în judecată. Susţinerile acesteia nu reprezintă împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care să aibă capacitatea de a produce o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actele administrative. De asemenea, prin criticile aduse, aceasta relevă aspecte ce ţin de legalitatea actelor administrative şi nu pot fi analizate de instanţa învestită cu soluţionarea cererii de suspendare.

Nici condiţia prevenirii unei pagube iminente nu este îndeplinită, recurenta prelevându-se de aspecte nerelevante şi care nu sunt susţinute de dovezi.

1.4.2. La rândul său, intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice - Cluj-Napoca a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea hotărârii pronunţate de instanţa de fond.

A argumentat, în esenţă, că recurenta nu a probat nici existenţa unei îndoieli serioase privind legalitatea actului administrativ şi nici necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

2. Cu privire la fondul recursului. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, şi faţă de criticile recurentei-reclamante, constată recursul nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce urmează.

Conform celor expuse anterior, reclamanta SC A. SA a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere de suspendare a executării Deciziei nr. 59/P din 31 iulie 2017 emisă de Ministerul Finanţelor Publice, Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor şi a dispoziţiei obligatorii nr. x din 24 mai 2017, respectiv a pct. nr. 4, 5, 6, 7, 8 şi 9 din aceasta, emisă de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice - Cluj-Napoca, Serviciul de Inspecţie Economico-Financiară, Biroul de inspecţie Economico-Financiară Bihor, Sălaj, Satu Mare, Compartimentul de Inspecţie Economico-Financiară Satu Mare, până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2017 al Curţii de Apel Oradea.

În motivarea cererii de suspendare, reclamanta-recurentă a susţinut că acordarea premiilor, a căror recuperare s-a dispus, s-a făcut numai după parcurgerea unor etape prealabile legale, în baza unor documente justificative, că dreptul său la apărare a fost încălcat prin ignorarea, de către organul de control, a punctului său de vedere, că lipseşte temeiul legal al abaterilor constatate şi că a respectat circuitul intern şi a obţinut toate aprobările de la forurile tutelare, inclusiv de la Consiliul Local al Mun. Satu Mare.

În acord cu instanţa de fond, Înalta Curte reţine că argumentele recurentei-reclamante nu sunt de natură a valida existenţa unei îndoieli serioase în ceea ce priveşte legalitatea actelor administrative a căror suspendare se solicită.

Înalta Curte mai constată că, prin Sentinţa nr. 65/CA/2018-P.I. din 18 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2017, a fost respinsă, ca nefondată, acţiunea formulată de SC A. SA, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi Ministerul Finanţelor Publice - Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor, având ca obiect anularea Deciziei nr. 59/P din 31 iulie 2017 emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor, prin care s-a soluţionat plângerea prealabilă formulată de SC A. SA împotriva Dispoziţiei obligatorii nr. x din 24 mai 2017, admiterea contestaţiei şi anularea în parte a Dispoziţiei obligatorii nr. x din 24 mai 2017, respectiv pct. nr. 4, 5, 6, 7, 8 şi 9.

Soluţia pronunţată de instanţa învestită cu acţiunea în anularea actelor administrative reprezintă implicit o confirmare a prezumţiei de legalitate de care se bucură actele administrative a cărui suspendare se solicită şi conferă consistenţă concluziei că, în cauză, nu este îndeplinită condiţia cazului bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, pentru a fundamenta dispunerea măsurii provizorii a suspendării executării, în cadrul procedurii sumare reglementate de art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Constatarea faptului că nu este îndeplinită condiţia referitoare la cazul bine justificat, în sensul în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, face de prisos analiza condiţiei prevenirii unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. (1) lit. ş) din aceeaşi lege, atâta timp, aşa cum s-a arătat anterior, pentru a fi dispusă măsura provizorie de suspendare a executării actului administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. SA împotriva Sentinţei nr. 169/CA/2017 - PI din 11 decembrie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 aprilie 2019.

Procesat de GGC - CT