Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1776/2019 AI generated

Constitutional review admitted for ordinance provision on work-insertion incentive; referral to Constitutional Court ordered, annulment request as to government decision dismissed

Case Number Decizia nr. 1776/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Partially Allowed

Legislator summary

AI generated

The court admits the appeal, partially quashes the challenged interlocutory decision, and refers the case to the Constitutional Court to rule on the constitutionality exception regarding Article 11 of O.U.G. no. 111/2010, while upholding the remainder of the decision; the referring request as to Article 41 of H.G. no. 52/2011 remains dismissed. In an administrative dispute over the start date of a work-insertion incentive, the claimant challenged the denial of a constitutionality reference. Applying Article 29(1)-(3) of Law no. 47/1992, the court held that the condition of relevance to the case was met for Article 11 of the ordinance, which underpinned the lower court’s judgment, but not for Article 41 of the government decision, since that norm is not contained in a law or ordinance and therefore falls outside the admissible scope of constitutional review.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 11 din O.U.G. nr. 111/2010, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, art. 496 alin. (2) C. proc. civ; Constitutional review admitted for ordinance provision on work-insertion incentive; referral to Constitutional Court ordered, annulment request as to government decision dismissed: no. 111/2010, while upholding the remainder of the decision; the referring request as to Article 41 of H.G. no. 52/2011 remains dismissed. In an administrative dispute over the start date of a work-insertion incentive, the claimant challenged the denial of a constitutionality reference. Applying Article 29(1)-(3) of Law no. 47/1992, the court held that the condition of relevance to the case was met for Article 11 of the ordinance, which underpinned the lower court’s judgment, but not for Article 41 of the government decision, since that norm is not contained in a law or ordinance and therefore falls outside the admissible scope of constitutional review.

Keywords

AI generated
procedural review constitutionality interlocutory decision referral order plea of constitutional grievance rule of law

Cited Legislation

AI generated
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
2143 din 12 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Constanţa, a formulat recurs reclamanta A., solicitând casarea acesteia, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
art. 11 din O.U.G. nr. 111/2010
Recurenta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din O.U.G. nr. 111/2010 şi a dispoziţiilor art.
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
În raport cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, este îndeplinită condiţia existenţei raportului de dependenţă între soluţionarea cauzei şi dispoziţia a cărei neconstituţionalitate este invocată de recurentă.
art. 496 alin. (2) C. proc. civ
Legal basis for admitting the appeal and partially annulling the challenged interlocutory order.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 496 alin. (2) C. proc. civ.

Legal basis for admitting the appeal and partially annulling the challenged interlocutory order.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Constanţa, anularea măsurii de acordare a stimulentului de inserţie prin Decizia nr. x din 07 aprilie 2017 (Anexa nr. 1) începând cu data de 16 aprilie 2017 şi acordarea acestuia conform prevederilor legale începând cu data 16 martie 2017, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, respectiv a taxei judiciare de timbru.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 2143 din 12 decembrie 2017, Tribunalul Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta A., ca nefondată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 2143 din 12 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Constanţa, a formulat recurs reclamanta A., solicitând casarea acesteia, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din O.U.G. nr. 111/2010 şi a dispoziţiilor art. 41 din H.G. nr. 52/2011 şi a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale a României în vederea soluţionării acestei excepţii.

1.4. Soluţia instanţei de recurs

Prin încheierea din 3 septembrie 2018, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de recurenta-reclamantă A.

1.5. Cererea de recurs examinată în prezenta cauză

Împotriva încheierii din 3 septembrie 2018 a declarat recurs recurenta A., solicitând casarea acesteia şi admiterea cererii sale de sesizare a Curţii Constituţionale a României.

Recurenta a susţinut că instanţa a făcut aplicarea greşită a prevederilor legale, întrucât dispoziţiile art. 11 din O.U.G. nr. 111/2010 au legătură cu prezenta cauză.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 41 din H.G. nr. 52/2011, a arătat recurenta că acestea sunt cuprinse în Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 111/2010, astfel încât şi în acest caz instanţa de fond a apreciat eronat că nu ar fi îndeplinite condiţiile de sesizare a Curţii Constituţionale.

1.6. Apărările intimatei

Legal citată, intimata Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Constanţa nu a formulat întâmpinare.

2. Cu privire la cererea de recurs. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Examinând recursul de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

Din interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 29 alin. (1), (2) şi (3) ale Legii nr. 47/1992 rezultă că pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate trebuie îndeplinite următoarele condiţii, în mod cumulativ:

(i) excepţia să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial;

(ii) excepţia să aibă ca obiect neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă;

(iii) norma vizată de excepţie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei şi să nu fi fost constată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

Analizând, din această perspectivă, cererea recurentei privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din O.U.G. nr. 111/2010, Înalta Curte reţine, în dezacord cu instanţa de fond, că în speţă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în sensul că norma juridică în discuţie este în vigoare, are legătură cu cauza şi nu a fost declarată neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

În raport cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, este îndeplinită condiţia existenţei raportului de dependenţă între soluţionarea cauzei şi dispoziţia a cărei neconstituţionalitate este invocată de recurentă.

Îndeplinirea acestei condiţii derivă din împrejurarea că dispoziţiile art. 11 din O.U.G. nr. 111/2010, ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, constituie unul dintre temeiurile de drept în baza cărora a fost pronunţată Sentinţa civilă nr. 2143/2017 a Tribunalului Constanţa, atacată cu recurs în cauza în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, aflându-se la baza formulării raţionamentului instanţei de fond.

În ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 din H.G. nr. 52/2011, Înalta Curte constată, însă, că acestea nu fac parte dintr-o lege sau ordonanţă, nefiind îndeplinită, astfel, una dintre condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa în parte încheierea recurată, va admite în parte cererea recurentei-reclamante A. de sesizare a Curţii Constituţionale şi va trimite dosarul la Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din O.U.G. nr. 111/2010, menţinând în rest soluţia dată cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 3 septembrie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte încheierea recurată.

Admite în parte cererea recurentei-reclamante A. de sesizare a Curţii Constituţionale.

Trimite dosarul la Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din O.U.G. nr. 111/2010.

Menţine în rest soluţia dată cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 aprilie 2019.

Procesat de GGC - CT