Termination of Health Insurance Management Contract Due to Over 50% Modification of Performance Indicators

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 26 noiembrie 2015 sub nr. x/2015 pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi B. - Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate:

- anularea Ordinului nr. 874 din 29 septembrie 2015 emis de Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prin care i-a fost încetat Contractul de management nr. x din 22 februarie 2013, ca urmare a pretinsei incidenţe a art. 10 pct. 1 lit. e) din contractul de management;

- obligarea paratei de rând 1 sa îl repună în funcţia avută anterior, şi anume aceea de Preşedinte Director General al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bihor, Oradea;

- obligarea paratei de rândul 1 sa îi achite salariile actualizate cu dobânda legală şi cu rata inflaţiei începând cu data de 29 septembrie 2015, şi până la data repunerii efective în funcţie;

- obligarea paratului de rând 2 B. sa îi achite în solidar cu Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, despăgubiri reprezentând daune morale în cuantum de 50.000 euro, reprezentând prejudicial moral suferit ca urmare a actului administrativ emis;

- În baza art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea Ordinului nr. 874 din 29 septembrie 2015 al Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, până la soluţionarea definitiva a cauzei, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 14 din aceeaşi lege cazul bine justificat şi paguba iminenta.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 194/CA/2016 - PI pronunţată în data de 26 septembrie 2016, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios şi administrativ şi fiscal, a fost respinsă ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a fost respinsă ca nefondată cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 874 din 29 septembrie 2015 formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi B. - Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a fost respinsă ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi B. - Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

3. Recursul formulat în cauză şi motivele de casare invocate

Împotriva sentinţei menţionate a declarat recurs reclamantul A., care, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond admiterea acţiunii în anulare, cu cheltuieli de judecată; fără criticarea soluţiei în ceea ce priveşte respingerea cererii de suspendare.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Recurentul a arătat că instanţa de judecată a făcut o greşită aplicare a disp. Ordinului nr. 729 din 29 septembrie 2015, considerând că acest ordin modifică cu peste 50% indicatorii de performanţă iniţiali de la încheierea contractului de management. Practic, instanţa de judecată s-a mărginit să aprecieze că aceşti indicatori de performanţă au fost modificaţi cu peste 50% fără să motiveze absolut deloc în ce consta această modificare de indicatori de performanţă, preluând integral susţinerile fără suport ale intimatului, aspect ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii.

Astfel, la baza semnării Contractului nr. x din 22 februarie 2013 a stat art. 2009 şi următoarele din Legea nr. 287/2009 privind C. civ. având drept scop organizarea, conducerea şi administrarea la nivel local al Casei de Asigurări de Sănătate Bihor, precum şi gestionarea patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi băneşti ale acesteia în condiţiile realizării unui management eficace şi de calitate.

La alin. (2) art. 2 «Obiectivul contractului», se prevede că «în vederea realizării mandatului, managerul va acţiona pe baza obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă generali şi specifici care fac obiectul anexei la prezentul contract».

La art. 3 «Durata contractului», se face precizarea că «Prezentul contract se încheie pe o perioadă de 4 ani pentru exercitarea mandatului de preşedinte - director general al CAS Bihor - manager al sistemului local».

Obiectivele şi indicatorii de performanţă generali şi specifici sunt prevăzuţi în actualul contract şi au la baza Ordinul nr. 305/24 iulie 2012, în care se prevede modificarea Ordinului CNAS nr. 15/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al CNAS şi a posturilor de preşedinţi-directori generali ai Caselor judeţene de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanţa, încheierea contractelor de management şi evaluarea acestora.

După cum se poate observa din enunţ, ordinul prevede indicatorii care stau la baza încheierii contractului de management şi evaluării preşedinţilor-directori generali, şi nicidecum încetarea unui contract de management aflat în desfăşurare. De asemenea, în Legea nr. 95/2006, cu modificările ulterioare, se prevede încheierea contractului pe o perioada de 4 ani.

Un preşedinte-director general care a promovat concursul pentru ocuparea postului, are o perioadă de probă de 3 luni. La sfârşitul acestei perioade, preşedintele-director general trebuie să facă un raport privind îndeplinirea obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă care este analizat şi verificat de CNAS. Pe baza acestor verificări se continua sau încetează contractul de management în cazul în care nu sunt realizate obiectivele şi indicatorii de performanţă.

Art. 12 alin. (1) din Anexa 1 al Ordinului nr. 305 din 24 iulie 2012, stabileşte următoarele: «Evaluarea preşedinţilor-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea stabilirii salariului conform art. 288 din Legea nr. 95/2006 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face la expirarea perioadei de proba de 90 de zile, trimestrial, anual şi, după caz, la încetarea perioadei de numire cu delegaţie.»

După cum se poate observa, această funcţie este foarte bine reglementată, însă preşedinţii CNAS au introdus în mod abuziv în Contractul de management art. 10 lit. e) ("modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanţă care au stat la baza încheierii prezentului contract").

Aceasta prevedere a fost introdusă pentru că preşedintele CNAS să poată răspunde unor cerinţe politice sau a terţe persoane de schimbare a preşedinţilor-directori generali; în acest fel s-a procedat şi în anii precedenţi când preşedinţii-directori generali au fost schimbaţi pe acest criteriu. Această prevedere din contractul de management trebuie eliminată pentru ca pe viitor să nu se mai poată abuza de această pentru schimbarea unui preşedinte-director general, chiar dacă acesta are o activitate foarte bună, cu indicatorii de performanţă realizaţi.

În data de 6 ianuarie 2014, preşedintele CNAS a modificat de asemenea, prin Ordinul nr. 1/2014, Ordinul nr. 15/2008 prin introducerea a noi indicatori de performanţa care se adaugă la cei prevăzuţi în Ordinul nr. 305 din 24 iulie 2008. în 14 ianuarie 2014, după apariţia ultimului ordin se elaborează un nou text al Ordinului nr. 15 din 18 iulie 2008, diferit total de cel elaborat în 2008. De fapt acest Ordin nr. 1 din 6 ianuarie 2014 completează Ordinul 305 din 24 iulie 2008, fără a se invoca schimbarea cu 50% a indicatorilor de performanţă. Acest lucru se materializează prin încheierea Actului adiţional nr. x din 31 ianuarie 2014 la Contractul de management nr. x din 22 februarie 2013, respectându-se astfel prevederile contractului de management.

În data de 29 septembrie 2015, a fost emis de către preşedintele CNAS Ordinul nr. 799 privind aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al CNAS şi a posturilor de preşedinte - director general a Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanţă generali şi specifici, încheierea contractelor de management şi evaluarea activităţii acestora.

Tot în data de 29 septembrie 2015, a fost emis Ordinul nr. 874 prin care s-a dispus încetarea Contractului de management nr. x din 22 februarie 2013. După cum se poate observa, în decurs de doi ani se produc două modificări ale Ordinului nr. 305 din 24 iulie 2012 care a stat la baza semnării Contractului de management nr. x din 22 februarie 2013.

În Referatul de aprobare se menţionează unele masuri care necesita introducerea de indicatori noi, cum ar fi stadiul actual de implementare a proiectelor informatice din cadrul CNAS. Stadiul actual a mai fost modificat şi prin Ordinul nr. 1/2014 şi la momentul actual aceste proiecte informatice nu funcţionează la capacitate maxima, având numeroase sincope; apreciază recurentul că introducerea unor indicatori la acest proiect putea fi reglementata printr-un act adiţional, iar în mod similar putea fi reglementată şi activitatea structurilor de control, întărirea disciplinei financiare şi contractuale pentru respectarea dreptului asiguraţilor sistemului de asigurări sociale. Toate acestea nu duceau la necesitatea modificării indicatorilor cu 50%, mai ales ca aceştia au fost de mai multe ori modificaţi.

După lecturarea modificărilor făcute, recurentul a arătat că se poate observa că indicatorii nou introduşi nu ar justifica modificarea acestora cu 50%; pentru a se ajunge la aceasta cifra s-au efectuat schimbări superficiale, în esenţă indicatorii rămânând aceiaşi. Se observa ca indicatorii au rămas aceiaşi, schimbându-se doar ponderea lor.

Raportat la aceste aspecte mai sus învederate, considera recurentul ca instanţa de judecata nu a motivat hotărârea pe care a pronunţat-o în ceea ce priveşte modificarea indicatorilor, respectiv nu a realizat o analiza comparativa între ponderea foştilor indicatori şi ponderea celor înseraţi în Ordinul nr. 729/2015, mărginindu-se la o apreciere subiectivă a acestora, fără a îi supune unei analize temeinice prin comparaţie. Mai mult, potrivit actelor depuse la dosarul cauzei, s-a putut observa faptul ca şi în perioada anterioară au existat modificări de indicatori, sens în care s-a încheiat Actul adiţional nr. x din 31 ianuarie 2014, iar acest lucru nu a dus la încetarea contractului său de management.

Totodată, de la momentul numirii sale în funcţie, şi-a exercitat atribuţiile în mod exemplar, aspect dovedit prin rapoartele trimestriale, semestriale şi anuale ataşate la dosarul cauzei. După fiecare raport, a fost evaluat, aspect ce reiese din fisele de evaluare în care a fost notat de fiecare data cu calificativul « foarte bun». Nici cu privire la aceste aspecte instanţa de judecata nu s-a pronunţat.

Ulterior, intimata emitea ordinele prin care se dispunea emiterea unor acte adiţionale de salarizare la contractul său de management, acte adiţionale pe care le-a ataşat la dosarul cauzei.

Pe de alta parte, nu a fost respectat dreptul la egalitate de şanse şi tratament. Ordinul nr. 874 emis de preşedintele CNAS prevede schimbarea indicatorilor pentru toţi preşedinţii-directori generali, deci tuturor le-a încetat contractul de management. Ulterior, preşedintele CNAS a emis un nou ordin prin care o parte din preşedinţii-directori generali sunt numiţi cu delegaţie în continuare pe post pana la organizarea concursului de ocupare a acestora, numai în 6 judeţe fiind daţi afară: Bihor, Maramureş, Mureş, Sălaj, Timiş, Vaslui, Focşani. Toţi preşedinţii - directori generali au obţinut posturile în aceleaşi condiţii, deci ar fi trebuit sa se aplice acelaşi tratament tuturor, mai ales ca la evaluările trimestriale a obţinut calificative foarte bune, ceea ce denota ca a avut capacitatea de a conduce o instituţie şi a îndeplini indicatorii de management.

Faptul ca preşedintele CNAS a fost subiectiv în aprecierea capacităţilor manageriale a celor menţinuţi în funcţie cu delegaţie sau numiţi cu delegaţie unde au fost eliberate posturile a fost demonstrat şi de rezultatele obţinute la concursul organizat în luna februarie a acestui an, când nici-un participant nu a reuşit sa obţină nota de promovare.

Schimbarea preşedinţilor-directori generali nu este benefica pentru sistemul de asigurări de sănătate, fiindcă niciun manager nu-şi poate realiza obiectivele cu care a ocupat acest post. Din acest motiv este necesara eliminarea prevederii din art. 10 lit. e) din contractul de management, anularea Ordinului nr. 874 din 29 septembrie 2015, repunerea sa pe funcţie şi acordarea tuturor drepturilor salariale pierdute datorita acestui abuz, pana în momentul repunerii în funcţie. De altfel, prin precizarea cererii pe care a formulat-o în termenul legal, recurentul a şi solicitat anularea acestei clauze contractuale, ca fiind o clauza abuzivă, aspect asupra căruia instanţa de judecata nu s-a pronunţat.

În drept, au fost invocate prev. art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

4. Apărările intimatei

Intimata Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordinul preşedintelui CNAS nr. 874 din 29 septembrie 2015 a fost revocat mandatul acordat de Preşedintele CNAS, fiind justificată de modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanţă care au stat la baza încheierii contractului de management între preşedintele - director general al CAS Bihor şi CNAS, neavând nicio legătură cu fişele de evaluare, rapoartele de activitate sau atribuţiile reclamantului, exercitate sau nu în mod corespunzător.

De asemenea, instanţa de fond în mod corect a reţinut faptul că, având în vedere normele legale care stabilesc că ocuparea postului de preşedinte director-general se face cu respectarea noilor indicatori de performanţă, reclamantul avea la dispoziţie posibilitatea înscrierii la concursul organizat pentru acest post şi posibilitatea de a obţine un nou mandat în baza cadrului legal actual.

Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 799/2015 privind aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de Director General al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a posturilor de Preşedinţi - Directori Generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanţă, încheierea contractelor de management şi evaluarea activităţii, urmăreşte redefinirea obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă pentru preşedinţii directori generali ai caselor de asigurări de sănătate.

Apariţia acestui ordin a fost determinată de necesitatea creării cadrului legal unitar de derulare a contractelor de management între CNAS şi preşedinţii directorii-generali a caselor de asigurări de sănătate în actualul context legislativ, precum şi pentru organizarea cadrului unitar specific de desfăşurare a concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a posturilor de preşedinţi-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanţă, încheierea contractelor de management şi evaluarea activităţii acestora, în acord cu H.G. nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin modificarea cerinţelor specifice de ocupare prin concurs a postului de Preşedinte Director General al casei de asigurări de sănătate.

De asemenea, actualizarea şi adaptarea acestor indicatori s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale privind transparenţa decizională prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare şi a procedurii prevăzute de Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, Statutul CNAS aprobat prin H.G. nr. 972/2006, respectiv avizarea Metodologiei şi a indicatorilor de performanţă de către Consiliul de Administraţie al CNAS, potrivit art. 33 din Statut şi obţinerea avizului conform al Ministerului Sănătăţii pentru Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 799/2015, potrivit art. 220 alin. (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările ulterioare.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 10 pct. 1 lit. e) din Contractul de management nr. x din 22 martie 2013:

"încetarea contractului are loc odată cu modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanţă care au stat la baza încheierii "prezentului contract", aşa după cum s-a stipulat în preambulul Ordinului preşedintelui CNAS nr. 799/2015, astfel încât se poate lesne observa că în speţă s-a respectat legislaţia în vigoare, ţinând cont şi de faptul că acest contract intră sub incidenţa art. 2009 şi următoarele din Noul C. civ.

În acelaşi timp, trebuie reţinut faptul că întinderile şi clauzele unui astfel de contract de mandat sunt cunoscute încă de la începutul acestuia şi însuşite de ambele părţi prin semnătură. În atare condiţii, dacă existau obiecţiuni şi "clauze abuzive", acestea puteau fi contestate la momentul semnării contractului, şi nu trebuia neapărat să intervină una din cauzele de revocare ale mandatului ca să fie contestate.

Intimata a arătat că raţiunea acestui proces de revizuire radicală şi integrare a indicatorilor generali şi specifici pentru CNAS şi CAS este aceea de a crea premisele unei activităţi eficace de monitorizare şi control la nivelul întregului sistem de asigurări sociale de sănătate. Această revocare a mandatului de Preşedinte director-general face parte din procedura aplicabilă de fiecare dată când se modifică şi implicit reînnoiesc aceşti indicatori de performanţă, fiind o procedură pur obiectivă şi fiind total lipsită de caracterul subiectiv pe care-l susţine reclamantul. Astfel că, având în vedere ocuparea postului de Preşedinte director-general cu respectarea noilor indicatori de performanţă, reclamantul a avut la dispoziţie posibilitatea înscrierii la concursul organizat pentru acest post şi implicit posibilitatea de a obţine un nou mandat în baza cadrului legal actualizat.

Cu privire la solicitarea reclamantului din cererea de recurs, privind obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, s-a arătat că, raportat la speţa de faţă, cuantumul cheltuielilor de judecată este nejustificat, având în vedere obiectul litigiului şi complexitatea cauzei.

Astfel, CNAS este instituţie publică, care administrează şi gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vederea aplicării politicilor şi programelor Guvernului în domeniul sanitar, în coordonarea Ministerului Sănătăţii.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

5. Recurentul- reclamant nu a formulat întâmpinare, deşi întâmpinarea i-a fost comunicată în termenul legal.

6. Procedura de soluţionare a recursului

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, a fost fixat termen pentru soluţionarea recursului de faţă.

7. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496 - 499 din C. proc. civ.

7.1. Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă

Prin Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 874 din 29 septembrie 2015, s-a dispus încetarea Contractului de management nr. x din 22 februarie 2013 încheiat între C.N.A.S. şi reclamantul A. privind exercitarea mandatului de Preşedinte Director General al C.A.S. Bihor, ca urmare a modificării cu peste 50% a indicatorilor de performanţă care au stat la baza încheierii contractului de management, în condiţiile art. 10 pct. 1 lit. e) din Contractul de management.

Potrivit acestei clauze contractuale, contractul de management încetează la modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanţă care au stat la baza încheierii acestui contract.

7.2. Analiza motivelor de casare invocate de recurentul-reclamant

7.2.1. În ceea ce priveşte motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. (hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază)

Pe de o parte, recurentul a invocat faptul că prima instanţă a reţinut modificarea indicatorilor de performanţă cu peste 50%, fără să motiveze absolut în ce constă această modificare de indicatori de performanţă, preluând integral susţinerile intimatului, aspect ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii; instanţa de judecată nu a motivat hotărârea pe care a pronunţat-o în ceea ce priveşte modificarea indicatorilor, respectiv nu a realizat o analiză comparativă între ponderea foştilor indicatori şi ponderea celor înseraţi în Ordinul nr. 729/2015, mărginindu-se la o apreciere subiectivă a acestora, fără a-i supune unei analize temeinice prin comparaţie.

Pe de altă parte, recurentul a invocat faptul că prin precizarea cererii pe care a formulat-o în termenul legal, a solicitat şi anularea acestei clauze contractuale, ca fiind o clauza abuzivă, aspect asupra căruia instanţa de judecată nu s-a pronunţat. De asemenea, a invocat faptul că prin fişele de evaluare a fost notat de fiecare dată cu calificativul «foarte bun», iar nici cu privire la acest aspect instanţa de judecată nu s-a pronunţat.

Înalta Curte constată că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, şi, nu în ultimul rând raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă din raţionamentul logico-juridic clar explicitat şi întemeiat pe considerente de drept.

Totodată, omisiunea primei instanţe de a oferi o motivare, în condiţiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunţare asupra acţiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv şi considerente, ca elemente componente esenţiale şi obligatorii ale hotărârii judecătoreşti.

Înalta Curte mai arată şi că, în acord cu disp. art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluţionarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situaţia de fapt specifică procesului, iar în funcţie de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, din lecturarea cererii de chemare în judecată, se constată că nici recurentul-reclamant nu a făcut o analiză concretă a indicatorilor de performanţă luaţi individual pentru a arătat de ce apreciază că nu era îndeplinită condiţia de a fi fost modificaţi în procent de peste 50%. Or, instanţa este obligată să analizeze afirmaţiile părţilor, în măsura în care acestea sunt argumentate, pentru a le valida sau invalida raţionamentul, însă în lipsa unui raţionament expus, instanţa nu are obligaţia de a verifica din oficiu chestiuni neinvocate.

Ca atare, Înalta Curte apreciază că sentinţa civilă recurată respectă disp. art. 22 alin. (2) şi art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanţă a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate, raportat la cele strict invocate de reclamant, fiind clare raţiunile avute în vedere de instanţă. De altfel, se constată că prin argumentele aduse de recurent pe această cale se invocă în esenţă o eventuală greşită interpretare şi aplicare a legii, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat în cuprinsul recursului, dar nemotivarea insuficientă nu poate fi reţinută raportat la sentinţa atacată şi la argumentele concrete prezentate de reclamant în cererea introductivă de instanţă. Instanţa are obligaţia de a răspunde argumentelor esenţiale invocate de părţi. Astfel, aşa cum s-a statuat în parag. 20 al Deciziei pronunţate în Cauza Gheorghe Mocuţa împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deşi articolul 6 § 1 obligă instanţele să îşi motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Ţărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligaţia de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanţele trebuie să răspundă la argumentele esenţiale ale părţilor, dar măsura în care se aplică această obligaţie poate varia în funcţie de natura hotărârii şi, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanţelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

Aplicând cele statuate mai sus la prezenta cauză, Înalta Curte observă că prima instanţă a pronunţat o hotărâre motivată şi nu există niciun element care indice caracterul arbitrar al modalităţii în care instanţa a aplicat legislaţia relevantă pentru faptele cauzei. Deşi s-ar putea invoca ca argument împrejurarea că motivarea oferită de prima instanţă pentru respingerea acţiunii ar fi succintă, Înalta Curte constată că această motivare are o legătură logică cu argumentele dezvoltate de părţi, fiind respectate cerinţele unui proces echitabil.

Pe de altă parte, în cadrul acestui motiv de recurs se mai susţine că instanţa de judecata nu s-a pronunţat asupra cererii de anulare a clauzei contractuale de la art. 10 pct. 1 lit. e).

Înalta Curte constată că în cadrul acestui motiv de casare poate fi invocat un viciu de argumentare al soluţiei date, dar nu o nepronunţare sau o nesoluţionare completă sau parţială a cauzei; conform prev. art. 445 din C. proc. civ., completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile art. 442 - 444, partea având posibilitatea formulării cererii de completare a sentinţei, dacă a existat o astfel de omisiune în soluţionare.

În ceea ce priveşte susţinerea că instanţa nu s-a pronunţat asupra argumentului recurentului în sensul că prin fisele de evaluare a fost notat de fiecare data cu calificativul «foarte bun», se constată că instanţa are obligaţia de a analiza argumentele esenţiale, dar nu şi pe cele neesenţiale; or, faţă de obiectul cauzei, analiza evaluărilor recurentului era un factor nerelevant.

Ca urmare, motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., este nefondat.

7.2.2. În ceea ce priveşte motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material)

Înalta Curte constată că prin Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 874 din 29 septembrie 2015, atacat în prezenta cauză, s-a dispus încetarea Contractului de management nr. x din 22 februarie 2013 încheiat între C.N.A.S. şi recurentul A. privind exercitarea mandatului de Preşedinte Director General al C.A.S. Bihor, ca urmare a modificării cu peste 50 % a indicatorilor de performanţă care au stat la baza încheierii contractului de management, în condiţiile art. 10 pct. 1 lit. e) din Contractul de management.

Această modificare a avut loc prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al CNAS nr. 17 din 27 august 2015, indicatorii modificaţi fiind aprobaţi prin Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 799/2015. Astfel, în data de 29 septembrie 2015, a fost emis de către preşedintele CNAS Ordinul nr. 799 privind aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al CNAS şi a posturilor de preşedinte - director general a Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanţă generali şi specifici, încheierea contractelor de management şi evaluarea activităţii acestora.

Potrivit dispoziţiilor art. 10 pct. 1 lit. e) din Contractul de management nr. x din 22 martie 2013 încheiat de către recurentul-reclamant, "încetarea contractului are loc odată cu modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanţă care au stat la baza încheierii "prezentului contract".

În Referatul de aprobare a avizării modificării şi completării indicatorilor de performanţă generali şi specifici şi a cerinţelor specifice postului de preşedinte-director general, s-a făcut menţiunea că modificările preconizate vor determina schimbarea cu peste 50% a indicatorilor de performanţă care au stat la baza încheierii contractului de management cu preşedinţi-directori generali ai caselor de asigurări.

Ca urmare, prin aprobarea acestor modificări prin Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 799/2015, orice contestare a concluziei că indicatorii de performanţă au fost modificaţi în procent de peste 50% trebuia făcută numai pe calea anulării actelor administrative anterior menţionate; cum reclamantul nu a făcut o asemenea contestare, ci doar a atacat ordinul de încetare a contractului de management, aceasta este o chestiune peste care instanţa de fond nu putea trece şi cu privire la care nu putea decide în sens contrar, în lipsa cererii de anulare a ordinului de aprobare a modificării indicatorilor.

Ca atare, criticile recurentului referitoare la nedovedirea depăşirii procentului de 50% a modificărilor aduse indicatorilor de performanţă sau la neanalizarea concretă a fiecărui indicator şi a măsurii în care a fost modificat sunt nefondate şi din această perspectivă.

În ceea ce priveşte susţinerile recurentului referitoare la introducerea abuzivă în Contractul de management a clauzei de la art. 10 lit. e), se constată că un astfel de argument nu poate fi avut în vedere de instanţa de contencios, cât timp recurentul are la îndemână acţiuni specifice izvorâte din contract pentru anularea oricărei clauze considerate nelegale, iar numai ulterior se poate prevala de o asemenea nelegalitate ce ar fi fost reţinută de instanţa judecătorească în mod definitiv.

Speculaţiile referitoare la raţiunea introducerii unei asemenea clauze nu determină nelegalitatea actului contestat şi depăşesc şi cadrul procesual al judecăţii din cauza de faţă.

De asemenea, este nerelevantă împrejurarea că modificările anterioare ale indicatorilor nu au depăşit procentul de 50 %, cât timp încetarea contractului de management a avut loc sub imperiul Ordinului nr. 799/2015, care a condus la o modificare într-un asemenea procent.

De asemenea, ţinând cont că revocarea sa din funcţia de manager s-a făcut ca urmare a modificării atribuţiilor, fiind o revocare obiectivă fără imputarea vreunei neîndepliniri culpabile a atribuţiilor, se constată că sunt nerelevante toate argumentele recurentului ce tind să dovedească modul corespunzător de îndeplinire a funcţiei sale până la acest moment.

Cât priveşte împrejurarea că ar fi existat o discriminare între diferiţii preşedinţi-directori generali, pârâta aplicând diferit ordinul menţionat, un asemenea argument nu poate conduce la anularea ordinului atacat, recurentul având cel mult la dispoziţie o eventuală posibilitate de a sesiza organul competent cu constatarea discriminării.

Nici argumentul legat de împrejurarea schimbarea preşedinţilor-directori generali nu este benefică pentru sistemul de asigurări de sănătate, fiindcă niciun manager nu-şi poate realiza obiectivele cu care a ocupat acest post, nu are legătură cu validitatea ordinului atacat.

Pe de altă parte, în mod corect a reţinut prima instanţă faptul că reclamantul avea la dispoziţie posibilitatea înscrierii la concursul organizat pentru acest post şi posibilitatea de a obţine un nou mandat în baza cadrului legal actual.

În ceea ce priveşte critica reclamantului privind menţionarea în răspunsul la plângerea prealabilă a faptului că încetarea contractului este justificată de neîndeplinirea obligaţiilor legale ale funcţiei de Preşedinte Director General al C.A.S. Vrancea, manager al sistemului la nivel local, constatate în urma acţiunilor de control ale C.N.A.S. dispuse prin Ordinele Preşedintelui C.N.A.S. nr. 29 din 16 ianuarie 2015 şi nr. 215 din 16 aprilie 2015 şi consemnate în Rapoartele de control nr. x din 14 mai 2015 şi nr. y din 22 iunie 2015, faţă de conţinutul obiectiv al art. 10 pct. 1 lit. e) din contractul de management, rezultă evidentul caracter de eroare materială al celor consemnate; în plus, actul administrativ producător de efecte este Ordinul nr. 874/2015, iar nu răspunsul la plângerea prealabilă, legalitatea fiind verificată prin prisma temeiurilor şi motivelor invocate în ordin, orice adăugare sau eroare materială strecurată în răspunsul la plângerea prealabilă neputând fi avută în vedere în completarea celor reţinute prin ordin.

7.3. Temeiul procesual al soluţiei date recursului

În temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 194/CA/2016 - PI din 26 septembrie 2016 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal pronunţate în Dosar nr. x/2015 în contradictoriu cu intimaţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi B. - Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 martie 2019.

Procesat de GGC - LM