Finality of appellate decisions on nullity contestations bars ordinary appeal under administrative fiscal procedural law
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the exception of inadmissibility and dismissed the appellant's appeal as inadmissible, thereby leaving the lower court's final decision in force. The dispute arose from the appellant's attempt to lodge an appeal against a second-instance civil decision that had dismissed a nullity contestation filed against a previous final administrative decision involving agricultural payments. The court held that the appealed decision possessed a definitive character because it resolved a nullity contestation, which is not subject to ordinary appeal under the specific procedural rules; consequently, the specific grounds for appeal invoked by the appellant were inapplicable as the underlying judgment did not fall into the category of decisions susceptible to appeal. The decisive legal basis included Article 457(1), Article 483(1), Article 508(4), and Article 634(1) of the Code of Civil Procedure, which collectively establish that only decisions explicitly provided for by law as susceptible to appeal can be challenged, and that decisions rendered in nullity proceedings are definitive and outside the scope of ordinary appellate review.
Legislator headnote
AI generatedart. 508 pct. 4 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 493 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 508 alin. (4) C. proc. civ; Finality of appellate decisions on nullity contestations bars ordinary appeal under administrative fiscal procedural law: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 25 aprilie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 12 iulie 2016, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei nr. 452 din 06 iunie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin Decizia civilă nr. 791/CA din 26 octombrie 2016, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva Deciziei civile nr. 791/CA din 26 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs contestatorul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
Prin precizarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 08.12.2016, recurentul-contestator a învederat că temeiul de drept al recursului este reprezentat de dispoziţiile art. 508 pct. 4 C. proc. civ., coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Procedura de soluţionare a recursului
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 25 aprilie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 18 octombrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 6 martie 2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, Înalta Curte constată că recursul declarat de contestatorul A. este inadmisibil, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Totodată, se vor avea în vedere dispoziţiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., conform căruia:
"Hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
În raport cu dispoziţiile art. 457 alin. (1) raportat la art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., se constată că Decizia civilă nr. 791 din 26 octombrie 2016 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, este definitivă.
Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".
Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".
Înalta Curte reţine că Decizia civilă nr. 791 din 26 octombrie 2016 a fost pronunţată de curtea de apel în soluţionarea contestaţiei în anulare declarată împotriva Deciziei civile nr. 452 din 6 iunie 2016, pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. x/2015, această din urmă hotărâre având caracter definitiv. Pe cale de consecinţă, rezultă că şi Decizia nr. 791/26.10.2016 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, are caracter definitiv, potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., iar recursul declarat de contestatorul A. împotriva acestei decizii este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:
"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, întrucât o astfel de hotărâre nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului şi va respinge recursul declarat de contestatorul A., ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată prin întâmpinare de intimata Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Constanţa.
Respinge recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 791 din 26 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 martie 2019.
Procesat de GGC - NN