Revision for conflicting judgments barred where trial court addressed res judicata exception; appeal dismissed as time-barred

Prin cererea înregistrată, sub nr. x/2015, la Curtea de Apel Bacău, ca urmare a declinării competenţei de soluţionare de către Tribunalul Bacău (Decizia civilă nr. 125/R/2017), revizuenta A. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 723 din 2 decembrie 2015, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2012, prin care s-a modificat sentinţa civilă recurată şi s-a admis acţiunea în revendicare formulată de B. şi C..

Revizuenta a invocat cazul de revizuire privind contrarietatea de hotărâri, respectiv între Decizia nr. 723 din 2 decembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. x/2012 al Tribunalului Bacău şi Sentinţa civilă nr. 12370 din 8 noiembrie 1995, pronunţată în dosarul nr. x/1995 al Judecătoriei Bacău.

Prin Decizia nr. 1076 din 15 octombrie 2018, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. privind Decizia 727/2015 pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. x/2012 şi Decizia nr. 12370/1995 pronunţată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. x/1995 în contradictoriu cu intimaţii C., B. şi intimaţii-intervenienţi D., E., F., G., H., I., J., K., K. (din Bacău), L., intimat-reclamant M. (decedat) cu moştenitorii N., O., P., Q.. Revizuenta a fost obligată să plătească intimatelor R. şi C. suma de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

În pronunţarea acestei soluţii, Curtea de Apel a avut în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive, în care s-a evocat fondul cauzei, se poate cere dacă există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.

Pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri pe motiv că s-a nesocotit putea lucrului judecat a unei hotărâri definitive, date într-un proces anterior, este necesar ca instanţa să nu fi cunoscut existenţa acelei hotărâri sau să nu se fi pronunţat asupra excepţiei privitoare la puterea de lucru judecat. Dacă, dimpotrivă, instanţa s-a pronunţat asupra acestei excepţii, aceasta nu poate face obiectul revizuirii întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Ori, în cauză, instanţa a constat că, în argumentarea Deciziei nr. 723/2015, pronunţată în dosarul nr. x/2012 al Tribunalului Bacău, a cărei revizuire se solicită, instanţa de recurs a analizat autoritatea de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 12370/1995 a Judecătoriei Bacău, irevocabilă prin Decizia nr. 999/2000 a Curţii de Apel Bacău, arătând că, printr-o hotărâre judecătorească ulterioară (Sentinţa civilă nr. 7704/2012 a Judecătoriei Bacău), s-a dispus modificarea x/16.12.1994 sub aspectul amplasamentului terenului, aspect faţă de care excepţia anterior referită nu a fost reţinută.

Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile cumulative stipulate de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. (prevăzute şi în noua reglementare procedurală art. 509 alin. (1) pct. 8), drept pentru care cererea de revizuire a fost respinsă, ca nefondată.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs revizuenta A., considerând decizia atacată ca fiind netemeinică şi nefondată, deoarece între părţi au fost pronunţate hotărâri definitive potrivnice. Consideră că cererea de revizuire este admisibilă, solicitând admiterea acesteia şi anularea Deciziei civile nr. 723 din 2 decembrie 2015 pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. x/2012.

La termenul de judecată din 4 aprilie 2019, Înalta Curte a invocat excepţia tardivităţii cererii de recurs, excepţie pe care o va admite, pentru considerentele care succed:

Potrivit dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Calculul termenelor se face în conformitate cu dispoziţiile art. 101 C. proc. civ., astfel: când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte (art. 101 alin. (1), iar, dacă, ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până la sfârşitul primei zile de lucru următoare (art. 101 alin. (5).

În ceea ce priveşte actele depuse la poştă, legiuitorul a prevăzut, în cuprinsul art. 104 C. proc. civ., că actele de procedură trimise prin poştă instanţelor judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui.

În cauză, hotărârea atacată cu recurs a fost comunicată revizuentei A., conform dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ., la data de 3 decembrie 2018, astfel cum rezultă din dovada aflată la dosarul nr. x/2015 al Curţii de Apel Bacău.

Având în vedere dispoziţiile art. 101 alin. (1) şi (5) coroborat cu art. 104 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că, în raport de data comunicării deciziei atacate, respectiv 31 ianuarie 2018, recurenta-revizuentă avea posibilitatea să exercite calea de atac a recursului, calculat pe zile libere, până la data de 19 decembrie 2018 (inclusiv), aceasta fiind ultima zi în care revizuenta putea să formuleze şi să înregistreze cererea de recurs (ori să depună recursul la oficiul poştal, cu scrisoare recomandată în vederea expedierii instanţei judecătoreşti).

În cauză, însă, recursul declarat de revizuenta A. a fost depus la oficiul poştal la data de 20 decembrie 2018, astfel cum o atestă data poştei aplicată pe plicul de expediere, context care denotă că recursul este declarat după împlinirea termenului de 15 zile prevăzut de lege.

Or, în situaţia nerespectării termenelor procedurale legale, potrivit art. 101 C. proc. civ., partea este decăzută din dreptul de a mai efectua actul de procedură pe care legea îl supune unui termen legal imperativ, precum este termenul de exercitare a recursului. Aşa fiind, nerespectarea termenului de promovare a căilor de atac conduce la pierderea dreptului procesual de a efectua actul de procedură supus unui astfel de termen, potrivit normei legale enunţate, care reglementează sancţiunea decăderii.

În consecinţă, promovând recursul cu depăşirea termenului defipt de lege, revizuenta-recurentă este decăzută din dreptul de a mai exercita calea de atac, iar sancţiunea declarării unui recurs peste termenul legal nu poate fi decât respingerea acestuia ca tardiv formulat.

Scopul legitim al instituirii de către legiuitorul naţional a unor norme imperative pentru promovarea unor căi de atac este, în mod neîndoielnic, limitarea în timp a incertitudinii raporturilor juridice, astfel că după epuizarea termenelor pentru declararea acestora, orice persoană de bună credinţă să se poată prevala, în orice împrejurare, de o hotărâre judecătorească definitivă, ce nu mai este susceptibilă de retractare sau reformare, intrată în circuitul juridic, care trebuie să aibă un grad acceptabil de securitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul declarat de revizuenta A. împotriva Deciziei nr. 1076 din 15 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de revizuenta A. împotriva Deciziei nr. 1076 din 15 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 aprilie 2019.

Procesat de GGC - CL