Negative conflict of jurisdiction in succession partition resolved by assigning competence to the court of the last domicile of the most recent decedent

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de 14.02.2018, sub nr. de dosar x/2018, reclamantele A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta C., partajarea următoarelor bunuri imobile aflate în coproprietatea lor: teren extravilan arabil în suprafaţă de 12.100 mp, situat în comuna x, sat x, jud. Dâmboviţa, tarlaua x, parcela x; teren extravilan pădure în suprafaţă de 10.000 mp, situat în comuna y, sat y, jud. Argeş, tarlaua x; - teren extravilan forestier înscris în amenajamentul silvic în suprafaţă de 21.200 mp, situat în comuna x, jud. Argeş, tarlaua x, parcela x; obligarea pârâtei la plata sumei de 543 RON, reprezentând impozite şi taxe, paza pădurii; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentinţa nr. 1117/25.09.2018 Judecătoria Răcari a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că în ceea ce priveşte cererea de ieşire din indiviziune, atunci când este rezultată din moştenire, competenţa de soluţionare este determinată de art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar nu de art. 117 alin. (1), întrucât primul text legal reprezintă normă specială (dată fiind sfera de aplicare mai restrânsă - nu vizează orice cerere de partaj, ci doar acelea privitoare la ieşirea din indiviziunea rezultată din succesiune).

În speţă, reclamantele au solicitat partajarea unor terenuri aflate în coproprietatea acestora, în calitate de moştenitoare ale defuncţilor D. şi E. Coproprietatea existentă între cei doi fraţi rezultă din moştenirea lui F. şi G., iar în privinţa terenului forestier din comuna x, jud. Argeş, din reconstituirea directă a dreptului de proprietate în favoarea celor doi, prin titlul de proprietate nr. x/12.10.2005.

Prin Sentinţa nr. 794/22.09.2004 pronunţată de Judecătoria Răcari s-a dezbătut succesiunea defuncţilor G. şi F., iar părţile din acea cauză au încheiat o tranzacţie, prin care au convenit împărţirea bunurilor rămase de pe urma celor doi defuncţi, însă în urma împărţelii, a rezultat un drept de coproprietate între E. şi D., în privinţa a două dintre cele trei terenuri a căror partajare se solicită pe calea prezentei acţiuni. Prin urmare, starea de indiviziune dintre cei doi defuncţi rezultă tot din moştenire, întrucât prin partajarea bunurilor succesorale, nu a rezultat un drept de proprietate pur şi simplu asupra celor două terenuri, ci un drept de coproprietate, în favoarea celor doi defuncţi, D. şi E.. Din acest punct de vedere, competentă să soluţioneze cererea de partaj ar fi instanţa de la ultimul domiciliu al oricăruia dintre defuncţii F. sau G..

Cu toate acestea, reclamantele au solicitat partajul celor trei suprafeţe de teren, nu doar între moştenitorii lui D. (reclamantele), pe de o parte şi E., pe de altă parte, ci ieşirea din indiviziune, în urma căreia să rezulte un drept de proprietate pur şi simplu.

Or, aceasta presupune şi partajul între reclamante, în calitatea lor de moştenitoare ale defunctului D.. O asemenea cerere este de competenţa exclusivă a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, în circumscripţia acesteia având ultimul domiciliul defunctul D., conform certificatului de moştenitor nr. x/29.09.2016, emis de notarul public H.

În ceea ce priveşte capătul de cerere prin care reclamantele solicită obligarea pârâtei la plata unei sume de bani, reprezentând impozite şi taxe şi paza pădurii, între cauza acestuia şi cauza capătului constând în ieşirea din indiviziune există o strânsă legătură, ce justifică soluţionarea lor prin aceeaşi hotărâre, ambele capete de cerere întemeindu-se pe starea de coproprietate existentă între părţi.

Prin Sentinţa nr. 763/01.02.2019 Judecătoria Sector 3 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răcari, a constatat ivit conflictul negativ şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionare.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 118 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora "Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi".

Prin urmare, Judecătoria Răcari era competentă să judece cauza, având în vedere că ultimul domiciliu al defuncţilor G. şi F. a fost în localitatea x, judeţul Dâmboviţa. Fiind ea însăşi competentă să judece cauza nu putea să invoce excepţia de necompetenţă pe motiv că şi Judecătoria Sectorului 3 ar fi fost deopotrivă competentă, pe raza acesteia fiind ultimul domiciliu al numitului D., autorul reclamantelor, în această situaţie competenţa fiind alternativă.

Mai mult, din cuprinsul cererii de chemare în judecată nu reiese că s-ar fi solicitat ieşirea din indiviziune şi în privinţa reclamantelor, acestea solicitând doar partajarea în contradictoriu cu numita C., care deţine o cotă indiviză de 1/2 din bunuri. Deşi Judecătoria Răcari a reţinut că se solicită o ieşire din indiviziune între reclamante, din lecturarea cererii nu reiese acest aspect, reclamantele solicitând pronunţarea hotărârii "întrucât pârâta C. nu manifestă niciun fel de diligenţă faţă de aceste terenuri ţi întrucât subsemnatele nu le putem administra singure."

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ. "În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 1) cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; 2) cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3) cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar."

Alin. (1) al aceluiaşi articol reţine că "Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi".

În speţă, reclamantele au solicitat partajarea unor terenuri aflate în coproprietatea acestora, în calitate de moştenitoare ale defuncţilor D. şi E.

Printr-o hotărâre judecătorească anterioară (Sentinţa nr. 794/22.09.2004 a Judecătoriei Răcari) s-a dezbătut succesiunea defuncţilor G. şi F. (proprietarii anteriori ai bunurilor în litigiu), iar părţile din acea cauză, în care D. şi E., autorii părţilor din prezentul litigiu, au figurat în calitate de reclamanţi, au încheiat o tranzacţie, prin care au convenit împărţirea bunurilor rămase de pe urma celor doi defuncţi.

În urma împărţelii, a rezultat un drept de coproprietate între E. şi D. (moştenitori A., B.), în privinţa a două dintre cele trei terenuri a căror partajare se solicită pe calea prezentei acţiuni.

Prin urmare, starea de indiviziune dintre autorii părţilor din prezentul litigiu nu rezultă din succesiunea defuncţilor G. şi F., dezbătută anterior, ci din starea de indiviziune existentă între părţile prezentului litigiu urmare a decesului celor doi fraţi E. şi D.

Întrucât unul dintre defuncţii din prezenta cauză a avut ultimul domiciliu în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, iar reclamanţii au înţeles să-şi manifeste voinţa procesuală în sensul învestirii acestei instanţe, potrivit opţiunii pusă la dispoziţia acestora de către art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., competenţa de soluţionare aparţine acestei instanţe.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 aprilie 2019.

Procesat de GGC - GV