Land restitution review barred where prior res judicata was already analyzed and applied in the contested decision

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, sub nr. x/2019 revizuenţii A., B., C. şi D. au solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 şi 10 C. proc. civ., anularea Deciziei nr. 678/R/18.12.2018 pronunţată de această instanţă în Dosar nr. x/2016.

La termenul de judecată din 25 februarie 2019, Curtea de Apel Braşov a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. de cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 10 din acelaşi act normativ şi înregistrarea sa sub un număr separat, respectiv x/64/2019.

În susţinerea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. obiect al prezentului dosar, revizuenţii au arătat că prin Sentinţa nr. 343/10.05.2004 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în Dosar nr. x/2004, instanţa a constatat că moştenitoare a defunctei E. este F., care a avut ca fiică pe G., iar aceasta din urmă ca fii pe H. senior şi I.

Deşi titlurile atacate în Dosarul nr. x/2016 nu s-au eliberat în baza acestei sentinţe, totuşi aceasta se impune cu autoritate de lucru judecat în ce priveşte dezbaterea succesiunii după defuncta E.

În condiţiile în care s-a statuat printr-o hotărâre irevocabilă că moştenitorii defunctei E. sunt J. junior şi B., hotărâre al cărei conţinut este protejat prin efectul negativ al lucrului judecat, nu mai poate fi repusă în discuţie verificarea jurisdicţională făcută de instanţă, deoarece odată trecută în puterea lucrului judecat se prezumă că hotărârea instanţei consacră adevăratele raporturi juridice dintre părţi şi deci se bucură de o prezumţie absolută de adevăr.

În mod corect instanţa de fond prin Sentinţa nr. 652/07.07.2017 a statuat că legea fondului funciar a creat un caz de excepţie de la acceptarea integrală a moştenirii, dovadă fiind că dacă un succesibil nu a formulat cerere pentru surplusul de suprafaţă, partea sa profită celorlalţi chiar dacă într-o formă anterioară a legii a solicitat şi a beneficiat de reconstituire pentru o anumita suprafaţă; că reconstituirea dreptului de proprietate se realizează la cerere; că fiecare reconstituire se analizează faţă de condiţiile cererii care a stat la baza sa; că la momentul cererii din 2005, solicitanţii B., C., A., D. au, după autoarea E. gradul de moştenitor VI, dar valorifică gradul IV al bunicii lor G. predecedată, şi după tatăl lor I. predecedat, care la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 nu mai erau în viaţă şi astfel ea nu putea formula cerere de reconstituire după autoarea sa E., faţă de care G. avea gradul IV, I. valorificând şi el acest grad IV. Astfel, copiii lui valorifică gradul IV al bunicii lor predecedate, după autoarea E..

Prin Decizia nr. 335/22.05.2018 s-a constatat că E. a avut o fiică K., care la rândul ei a avut o fiică L., însă aceasta nu era îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate, deoarece nu era cetăţean român şi nici nu a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor conform Legii nr. 18/1991.

Recursul împotriva acestei decizii a fost respins, ca nefondat, reţinându-se, în legătură cu efectele Sentinţei nr. 343/2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, că prin această hotărâre se stabileşte reconstituirea dreptului de proprietate după M. şi nu după numita E.

Greşit a stabilit instanţa de recurs că în discuţie este instituţia reprezentării succesorale deoarece aceasta nu trebuie confundată cu transmisiunea succesiunii potrivit căreia moştenitorul legal supravieţuind un timp defunctului, dobândeşte succesiunea acestuia din urmă.

Analizând Hotărârea nr. 343/2004, intrată în puterea lucrului judecat, în urma verificării arborelui genealogic a rezultat că F. este moştenitoarea lui E., iar moştenitoare a numitei F. este N., care la rândul ei a avut ca moştenitori pe J. şi B., şi pe cale de consecinţă s-a reconstituit dreptul de proprietate al defunctei G. după defuncta E.

În baza acestei sentinţe s-a emis titlul de proprietate nr. x/30.11.2010 şi titlul nr. x/30.06.2018.

Ulterior, avându-se în vedere cele statuate prin Sentinţa nr. 343/2004 în sensul constatării persoanelor îndreptăţite la reconstituire după defuncta E. s-au emis şi titlul de proprietate x/23.03.2012.

Atât decizia instanţei de apel cât şi decizia instanţei de recurs încalcă autoritatea de lucru judecat a Hotărârii nr. 343/2004, deci există hotărâri potrivnice care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

În dosarul în care cererea de revizuire a fost înregistrată iniţial, nr. x/64/2019, s-a formulat întâmpinare la cererea de revizuire de către intimatul Prefectul Judeţului Covasna, care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă întrucât, sub aspectul motivului întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., speţa opune hotărâri pronunţate în două litigii diferite, între care nu se regăseşte tripla identitate de părţi, obiect şi cauză. În plus şi separat de această triplă identitate care trebuie să se regăsească între litigiile în care au fost pronunţate hotărârile pretins contrare, este necesar ca în cea de-a doua cauză să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, aceasta să nu fi fost analizată de prima instanţă.

Prin Decizia nr. 136/R/25.02.2019 pronunţată în Dosar nr. x/2019, Curtea de Apel Braşov a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă superioară comună instanţelor ale căror hotărâri revizuenţii pretind că sunt potrivnice, respectiv Decizia nr. 678/R/18.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel Braşov în Dosar nr. x/2016 şi Sentinţa nr. 343/10.05.2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Cu referire la excepţia tardivităţii cererii de revizuire, Înalta Curte reţine ca fiind incidente dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cu care termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, ceea ce, în datele cauzei semnifică în termen de o lună de la data pronunţării deciziei a cărei anulare s-a solicitat, respectiv a Deciziei nr. 678/18 decembrie 2018 a Curţii de Apel Braşov, hotărâre care, potrivit legii, este definitivă de la data pronunţării sale.

Cererea de revizuire dedusă judecăţii, sosită la această instanţă prin declinare, poartă data de înregistrare la Curtea de Apel Braşov, în Dosarul nr. x/2019 (sub care a fost înregistrată iniţial şi din care a fost disjunsă şi reînregistrată la aceeaşi instanţă sub nr. x/2019), 22 ianuarie 2019.

Se mai reţine, pe acest aspect, că în urma măsurii de declinare, Curtea de Apel Braşov a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie doar dosarele de fond în care au fost pronunţate hotărârile pretins contrare şi Dosarul nr. x/2019 în care a fost pronunţată Decizia nr. 136/R/25 februarie 2019 de declinare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu însă şi Dosarul nr. x/2019 în care s-a înregistrat iniţial cererea de revizuire dedusă judecăţii (şi în care s-a pronunţat Decizia civilă nr. 135R/25 februarie 2019 de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ.), care ar fi permis acestei instanţe verificarea directă şi completă asupra modalităţii de trimitere de către părţi la instanţa a cererii lor.

Pe de o parte, în considerarea dispoziţiilor art. 183 (1) C. proc. civ. (care recunoaşte ca fiind realizat în termenul prevăzut de lege actul de procedură depus prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare), iar pe de altă parte întrucât instanţa de judecată nu a avut acces - din motivele arătate - la datele şi informaţiile care i-ar fi permis determinarea exactă a datei formulării cererii de revizuire, se reţine că nu se poate statua cu certitudine în sensul nerespectării termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. de către revizuenţi.

În ceea ce priveşte admisibilitatea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se constată că revizuenţii au invocat existenţa unei contrarietăţi a Deciziei civile nr. 678R/18 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. x/2016 în raport de Sentinţa civilă nr. 343/10 mai 2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, sub aspectul stabilirii calităţii lor de moştenitori ai defunctei E., ca succesori ai autoarei directe G., ce a moştenit-o pe F., şi care aceasta a avut calitate de moştenitoare legală faţă de E.

Înalta Curte reţine însă că în cauza soluţionată în mod definitiv prin Decizia civilă nr. 678R/18 decembrie 2018, a Curţii de Apel Braşov, ce a avut ca obiect constatarea nulităţii absolute a T.P. nr. 8834/23.03.2012 emis de Comisia Judeţeană Covasna pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, revizuenţii - ce au avut calitatea procesuală de pârâţi - s-au prevalat de puterea de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 343/10.05.2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în etapa recursului acest element procesual fiind invocat ca motiv de recurs. Se constată, de asemenea, că instanţa, a cărei hotărâre s-a cerut a fi anulată sub motivul dezlegărilor sale contrare faţă de cele ale sentinţei invocată cu putere de lucru judecat, a răspuns acestei critici de recurs şi a arătat sub ce aspecte şi în ce modalitate funcţionează puterea de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 343/2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc.

Astfel fiind, o cenzurare a aprecierilor instanţei de recurs, ce a pronunţat Decizia civilă nr. 678R/2018, asupra puterii de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 343/2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc şi asupra modului în care acţionează aceasta, aşa după cum se propune prin cererea de revizuire de faţă, este inadmisibilă deoarece s-ar deschide astfel calea unui recurs la recurs, ceea ce nu a fost în intenţia legiuitorului când a reglementat cazul de revizuire prevăzut de art. 508 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

În acest context trebuie menţionat că partea are deschisă calea extraordinară de atac a revizuirii sub motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. doar atunci când se pretinde că ultima hotărâre pronunţată între părţi contravine dezlegărilor definitive printr-o hotărâre anterioară, fără ca asupra acestui aspect să fi statuat instanţele din cea de-a doua hotărâre.

Această condiţie este subînţeleasă nu doar din împrejurarea că altfel s-ar deschide pe o cale mascată posibilitatea exercitării unui recurs la recurs (sau, după caz, apel la apel), dar şi din faptul că dezlegările instanţei din cea de-a doua hotărâre asupra puterii de lucru judecat decurgând din cea dintâi se impune părţilor litigante, de asemenea, cu putere de lucru judecat, nemaifiind posibilă provocarea de către oricare dintre acestea a unui control asupra celor statuate deja pe acest aspect prin hotărârea definitivă a unei instanţe de recurs sau apel.

În considerarea aceloraşi motive şi observând că atât hotărârea de apel, dar şi cea de recurs care au fost pronunţate în Dosar nr. x/2016 al Tribunalului Covasna au analizat şi valorificat deja Sentinţa civilă nr. 343/10.05.2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, a cărei putere de lucru judecat se pretinde de revizuenţi că o încalcă, Înalta Curte apreciază ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 678/18 decembrie 2018 a Curţii de Apel Braşov care, în circumstanţele prezentate, se înţelege că nu face decât să critice şi să conteste modul în care în cel de-al doilea proces a fost valorificată Sentinţa civilă nr. 343/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A., B., D., C., toţi cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat O., în Sf. Gheorghe, judeţul Covasna împotriva Deciziei nr. 678/R din 18 decembrie 2018 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, în contradictoriu cu intimaţii Prefectul Judeţului Covasna, cu sediul la Instituţia Prefectului - Judeţul Covasna, în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, J., cu domiciliul în judeţul Covasna, Comisia Locală Turia pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Turia, judeţul Covasna, Comisia Judeţeană Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 3 aprilie 2019.

Procesat de GGC - GV