Nullity of cassation appeal for failure to address appellate reasoning and reliance on substantive facts instead of grounds of illegality

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita sub nr. x/2017 la data de 05.09.2017, reclamantul A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 133/30.01.2008 pronunţată de această instanţă în Dosar nr. x/2007.

Prin răspunsul la întâmpinare, revizuentul a precizat temeiul de drept al acţiunii, respectiv dispoziţiile art. 322 pct. 1, 2 şi 5 C. proc. civ.

Prin Sentinţa nr. 548/19.04.2018 Tribunalul Harghita a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor Prefectul Judeţului Harghita, B., C., D., E., F., G.; a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu intimatul Municipiul Miercurea Ciuc prin primar, şi în calitate de Preşedinte al Comisiei Municipale Miercurea Ciuc de aplicare a Legii nr. 18/1991 şi de Preşedinte al Comisiei Municipale Miercurea Ciuc aplicare a Legii nr. 10/2000, ca inadmisibilă.

Referitor la dispoziţiile art. 322 pct. 1 C. proc. civ., tribunalul a reţinut că nu sunt incidente în cauză, dispozitivul sentinţei fiind clar şi concis.

Motivele invocate de reclamant, respectiv neconcordanţele între datele de carte funciară şi motivarea hotărârii judecătoreşti nu se încadrează în sfera de aplicare a textului legal.

Referitor la dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., tribunalul a reţinut că revizuentul invocă neanalizarea, de către instanţă, a modului în care au fost emise titlurile de proprietate în favoarea lui D. şi G. şi ştergerea unor suprafeţe de teren.

Revizuirea poate fi exercitată dacă instanţa nu a pronunţat asupra unor pretenţii, exprimate pe cale principală, incidentală sau accesorie nu şi asupra încuviinţării de probe ori se invocă pretinsa neanalizare a unor cereri în probaţiune.

Instanţa a analizat starea de fapt şi arătat că între reclamant şi D. a existat un proces, finalizat prin Decizia civilă nr. 138/R/20.02.2007 a Tribunalului Harghita, irevocabilă. Prin hotărârea menţionată, s-a stabilit că titlul de proprietate nr. x/1998 a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legale pentru întreaga suprafaţă de 2250 mp.

Referitor la dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., tribunalul a reţinut că ipoteza prevăzută de această dispoziţie legală presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: partea interesată să se bazeze pe un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată; înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunţată hotărârea ce se cere a fi revizuită; înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată fie pentru că a fost reţinut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii; înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanţă cu ocazia judecării pricinii soluţia ar fi putut fi alta decât cea pronunţată.

Dispoziţia 1822/23.12.2014 Primarului Municipiului Miercurea Ciuc nu exista la data judecării dosarului nr. x/2007, hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată la data de 30.01.2008 iar decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost pronunţată la data de 06.05.2010.

Referitor la dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., tribunalul a reţinut că nu s-au indicat hotărâri definitive contradictorii.

Prin Decizia nr. 424/A/12.10.2018 Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, a respins apelul revizuentului împotriva sentinţei, reţinând că prin memoriul de apel apelantul a reiterat exclusiv aspectele de fond avute în vedere de instanţe în soluţionarea procedurilor judiciare anterioare fără a face nici o referire la sentinţa pronunţată în revizuire.

Inexistenţa oricăror critici privind sentinţa apelată echivalează cu nemotivarea apelului, întrucât aspectele invocate de revizuent au fost analizate şi soluţionate irevocabil, cu putere de lucru judecat, nemaiputând fi analizate în calea extraordinară de atac.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, neîncadrat în drept, revizuentul A., arătând că prin hotărârea atacată se fac afirmaţii neconforme cu realitatea, nu se menţionează situaţia reală şi instanţa nu s-a pronunţat asupra unor lucruri cerute, şi anume: că înainte de 1989 Statul Român nu a preluat mai mult de 800 mp teren; că în 1962 dr. H., coproprietar al 2/3 părţi din imobil şi a terenului de 7433 mp a formulat o cerere prin care a intrat cu un teren în suprafaţă de 4200 mp într-o asociaţie agricolă devenită ulterior I.; că revizuentul a învederat că anterior anului 1989 din cei 4200 mp teren aflaţi în posesia I., o suprafaţă de 534 mp a fost avizată de această entitate, rămânând o diferenţă de 3666 mp; că a solicitat să se constate că antecesorii săi (J. şi K.) nu sunt membrii CAP şi au vândut o suprafaţă de 226 mp către B. şi C.; că imobilul teren intravilan cu construcţii situat în municipiul Miercurea Ciuc nu face obiectul Legii nr. 18/1991; că terenul intravilan cu construcţii de 6633 mp menţionat în CF nr. x Şumuleu este dobândit de revizuent prin moştenire; că în cauză s-a procedat la intabulări ilegale; că toate demersurile judiciare ale revizuentului au fost respinse.

În continuare, revizuentul a expus pe larg situaţia de fapt obiect al dosarului în care a fost pronunţată decizia a cărei revizuire se solicită, cu indicarea soluţiei propusă de acesta urmare a anulării respectivei decizii.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 3021 lit. a) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind evidenţiate limitativ de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din acelaşi cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat, când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., ori când criticile formulate nu au legătură cu considerentele deciziei atacate, calea de atac va fi lovită de nulitate.

În speţă, succesiunea de fapte şi afirmaţii din cuprinsul cererii de recurs nu vizează soluţia adoptată prin decizia care a respins apelul pronunţat în cererea de revizuire, ceea ce atrage nulitatea căii de atac astfel declarate.

Motivele de recurs nu fac referiri la soluţia respingerii cererii de revizuire în etapa procesuală a apelului şi nu arată care sunt argumentele de nelegalitate ale deciziei recurate, ci expun nemulţumiri ale recurentului legate de modalitatea de soluţionare a fondului cauzei, fără nicio legătură cu considerentele deciziei recurate, în contextul în care, prin această decizie, a fost soluţionată, în apel, o cerere de revizuire.

Astfel, recurentul dezvoltă, în mod exclusiv, considerente ce ţin de situaţia de fapt existentă în litigiul iniţial, or, prin decizia recurată s-a reţinut că apelantul a reiterat în calea de atac exclusiv aspectele de fond avute în vedere de instanţe în soluţionarea procedurilor judiciare anterioare, fără a face nici o referire la sentinţa pronunţată în revizuire şi că inexistenţa oricăror critici privind sentinţa apelată echivalează cu nemotivarea apelului, întrucât aspectele invocate de revizuent au fost analizate şi soluţionate irevocabil, cu putere de lucru judecat, nemaiputând fi analizate în calea extraordinară de atac.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual la conţinutul deciziei supusă acestei căi extraordinare de atac, chiar încadrate sau încadrabile în drept, atrag nulitatea recursului, întrucât sunt străine problemelor rezolvate prin respectiva hotărâre.

Pentru considerentele arătate, constatând şi că în speţă nu sunt date motive de ordine publică, Înalta Curte urmează a constata, în conformitate cu art. 306 alin. (1) C. proc. civ., că recursul dedus judecăţii este lovit de nulitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de A. împotriva Deciziei nr. 424/A din 12 octombrie 2018 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 aprilie 2019.

Procesat de GGC - GV