Recusal appeal annulled as unfiled for non-payment of court fee; legal-aid requests rejected.

După deliberare, asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin încheierile de şedinţă din 27 iunie 2018 şi 2 iulie 2018, pronunţate în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, a respins cererile de recuzare formulate de petenta A. împotriva doamnei judecător B., preşedinte al completului de judecată învestit cu soluţionarea cererii de strămutare ce formează obiectul Dosarului nr. x/2018

Împotriva acestor încheieri de şedinţă a formulat recurs recurenta-petentă A., invocând incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 27 iulie 2018, sub nr. x/2018, fiind repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului de filtru nr. 10.

Prin rezoluţia completului din data de 6 septembrie 2018, s-a stabilit în sarcina recurentei-petente obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, în raport de dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii.

Având în vedere că, ataşat cererii de recurs, recurenta-petentă a depus cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, prin aceeaşi rezoluţie, în cauză, a fost fixat termen la data de 12 septembrie 2018 pentru soluţionarea acestei cereri.

Obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON a fost comunicată recurentei-petente la data de 18 septembrie 2018, potrivit menţiunii de pe dovada de comunicare aflată la dosar.

Prin încheierea de şedinţă din data de 12 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte a respins cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, formulată de petenta A. în Dosarul nr. x/2018. Încheierea a fost comunicată recurentei-petente la data de 21 septembrie 2018, astfel cum rezultă din dovada de comunicare aflată la dosar.

La data de 24 septembrie 2018, recurenta-petentă a depus o cerere prin care a solicitat reducerea, eşalonarea sau amânarea plăţii taxei judiciare de timbru aferente cererii de recurs, iar, la data de 26 septembrie 2018, a formulat cerere de reexaminare a încheierii de şedinţă din data de 12 septembrie 2018, pronunţată de această instanţă în Dosarul nr. x/2018, prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar depusă împreună cu cererea de recurs.

Cererea de reexaminare formulată de către petentă împotriva încheierii de şedinţă din data de 12 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 a fost respinsă prin încheierea de şedinţă din data de 11 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2018.1.

Încheierea prin care a fost respinsă cererea de reexaminare a fost comunicată recurentei-petente la data de 30 octombrie 2018, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare aflat la dosar.

Totodată, recurentei-petente i-a fost recomunicată, la data de 7 noiembrie 2018, obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, sub sancţiunea anulării cererii, potrivit dovezii de comunicare aflate la dosar.

La data de 17 noiembrie 2018, recurenta-petentă a depus note de şedinţă prin care a precizat că la data de 24 septembrie 2018, a formulat a doua cerere de acordare a ajutorului public judiciar, prin care a solicitat reducerea, eşalonarea sau amânare plăţii taxei judiciare de timbru în sumă de 200 RON, cerere cu privire la care nu i-a fost comunicat modul de soluţionare. A invocat că prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în raport de împrejurarea că pricina se circumscrie materiei litigiilor de muncă, iar, potrivit art. 270 C. muncii şi art. 29 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013, aceste litigii sunt scutite de taxă judiciară de timbru

Totodată, a arătat că pe rolul Curţii Constituţionale se află în curs de soluţionare Dosarele nr. x/2017 şi nr. y/2017, care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate pe care a invocat-o cu privire la dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, şi a solicitat să se dispună amânarea pronunţării deciziei în prezentul dosar până la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra acestei excepţii.

După comunicarea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, prin care a fost reţinută excepţia netimbrării căii de atac, la data de 21 decembrie 2018, recurenta-petentă a depus note scrise prin care a susţinut că în mod eronat s-a reţinut că solicitarea sa din data de 24 septembrie 2018 nu reprezintă o cerere nouă de acordare a ajutorului public judiciar.

De asemenea, a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenţei prin avocat şi a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 8 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 51/2008.

Recurenta-petentă a precizat şi că pe rolul Curţii Constituţionale se află înregistrate trei dosare care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate (Dosarele nr. x/2017, nr. y/2017 şi nr. zD/2017).

Totodată, a solicitat, în temeiul art. 413 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei până la pronunţarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 51/20018 (arătând că, în cazul admiterii excepţiei, este dovedită incompatibilitatea doamnei judecător B.) şi până la soluţionarea definitivă a Dosarului penal nr. x/2018 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş.

În cauză a fost fixat termen la data de 23 ianuarie 2019 pentru soluţionarea cererii de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, formulată de către recurenta-petentă, precum şi pentru verificarea caracterului timbrabil al cererii de recurs.

Prin încheierea de şedinţă din data de 23 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte a constatat că recurenta-petentă A. datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 RON pentru soluţionarea recursului ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 şi a respins cererea formulată de către aceeaşi parte privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma asistenţei prin avocat. Această încheiere a fost comunicată recurentei-petente la data de 12 februarie 2019, potrivit menţiunii de pe dovada de înmânare aflată la dosar.

Prin notele scrise depuse la data de 18 februarie 2019, recurenta-petentă a solicitat ca instanţa să se pronunţe asupra cererii sale de acordare a ajutorului public judiciar, formulată la data de 24 septembrie 2018.

La aceeaşi dată, recurenta-petentă a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii de şedinţă din data de 23 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, cerere care a fost respinsă prin încheierea de şedinţă din data de 28 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în Dosarul nr. x/2018.1. Încheierea a fost comunicată recurentei-petente la data de 12 martie 2019, conform dovezii de înmânare aflate la dosar.

Prin rezoluţia din data de 7 martie 2019, în cauză a fost fixat termen la data de 27 martie 2019, în complet de filtru, fără citarea părţilor, pentru analiza admisibilităţii în principiu a prezentului recurs, precum şi în vederea soluţionării, în dosar asociat, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Înalta Curte, prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 27 martie 2019 în Dosarul nr. x/2018.2, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, formulată de recurenta-petentă A. în Dosarul nr. x/2018.

În raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 499 teza finală din acelaşi act normativ, Înalta Curte va analiza cu prioritate, excepţia netimbrării recursului, cu privire la care constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în cuprinsul acestei ordonanţe.

Conform prevederilor art. 24 din acelaşi act normativ, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".

Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar alin. (3) al aceluiaşi articol, statuează că neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.

În speţă, prin rezoluţia din 6 septembrie 2018, s-a stabilit în sarcina recurentei-petente obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, sub sancţiunea anulării cererii, obligaţie care a fost confirmată şi prin încheierea de şedinţă din data de 23 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

Obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul fixat de către instanţă, sub sancţiunea anulării cererii, fost comunicată recurentei-petente, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosar şi menţionate în cele arătate anterior.

Totodată, Înalta Curte reţine că cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de plată a taxei judiciare de timbru formulată de către recurenta-petentă a fost respinsă prin încheierea de şedinţă din data de 12 septembrie 2018, soluţie care a fost menţinută prin respingerea cererii de reexaminare, prin încheierea de şedinţă din data de 11 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2011.1.

În ceea ce priveşte susţinerile recurentei-petente vizând formularea unei noi cereri de acordare a ajutorului public judiciar la data de 24 septembrie 2018 (înregistrată la data de 27 septembrie 2018), cu privire la care partea pretinde că instanţa nu s-a pronunţat, Înalta Curte apreciază că acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, aşa cum s-a reţinut şi prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, la momentul soluţionării cererii de reexaminare formulate împotriva încheierii de şedinţă din data de 12 septembrie 2018, la dosar se afla înregistrată cererea recurentei-petente formulată la data de 24 septembrie 2018 (înregistrată la data de 27 septembrie 2018), iar instanţa care a analizat cererea de reexaminare a avut în vedere şi dovezile depuse de către parte ataşat acestei cereri, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii de şedinţă din data de 11 octombrie 2018 (pagina 3, ultimul paragraf).

Prin urmare, cele susţinute de către recurenta-petentă prin cererea formulată la data de 24 septembrie 2018 (înregistrată la data de 27 septembrie 2018) au fost avute în vedere şi analizate de către completul de judecată care a soluţionat cererea de reexaminare, astfel încât ele nu mai pot fi repuse în discuţie, iar cererea nu poate fi apreciată ca fiind o nouă cerere de ajutor public judiciar.

Nici din perspectiva faptului că recurenta-petentă a solicitat reducerea, eşalonarea sau amânarea plăţii taxei judiciare de timbru, iar prin cererea ataşată recursului aceasta solicitase scutirea de plată, nu se poate reţine formularea unei noi cereri de ajutor public judiciar, atât timp cât temeiul de drept în baza căruia aceste facilităţi privind taxa judiciară de timbru pot fi acordate îl reprezintă dispoziţiile aceluiaşi text de lege, respectiv art. 6 lit. d) din O.U.G. nr. 51/2008 (temei invocat în ambele solicitări de către recurenta-petentă), iar condiţiile ce se impun a fi respectate pentru acordarea oricăreia dintre acestea sunt aceleaşi şi ele au fost analizate de către instanţă.

În ceea ce priveşte afirmaţiile recurentei-petente în sensul că a înţeles să formuleze cererea din data de 24 septembrie 2018 ca urmare a menţiunii de pe adresa instanţei din data de 12 septembrie 2018 (comunicată recurentei-petente la data de 18 septembrie 2018), Înalta Curte reţine că acesta nu este un aspect care să susţină concluzia formulării unei noi cereri de ajutor public judiciar cu privire la obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, ci reprezintă o justificare a conduitei părţii.

Pe de altă parte, constată că, într-adevăr, în cuprinsul acestei comunicări se menţionează că reclamantul are posibilitatea de a formula cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, însă această precizare este supusă condiţiei de a formula cererea în condiţiile legii (aspect care rezultă din chiar cuprinsul comunicării).

Or, conform dispoziţiilor art. 12 C. proc. civ., drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.

În speţă, odată cu recursul promovat în cauză, recurenta-petentă a formulat şi cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma prevăzută de art. 6 lit. d) din O.U.G. nr. 51/2008, exercitând acest drept recunoscut de lege, în scopul de a obţine o facilitate la plata taxei judiciare de timbru, cerere care a fost respinsă.

Având în vedere că, prin încheierea de şedinţă din data de 12 septembrie 2018, instanţa a analizat cererea şi a arătat care sunt motivele pentru care partea nu poate beneficia de acordarea ajutorului public judiciar vizând taxa judiciară de timbru, conduita acesteia de a depune o nouă cerere întemeiată pe aceleaşi dispoziţii legale, nu poate fi considerată ca fiind una care să se circumscrie dispoziţiilor art. 12 C. proc. civ. şi care să atragă îndeplinirea cerinţei privind formularea cererii în condiţiile legii.

Prin urmare, Înalta Curte, reţinând că recurenta-petentă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, deşi această obligaţie i-a fost comunicată, constată că cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţa impusă de prevederile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., aspect de natură a atrage sancţiunea nulităţii prevăzute de alin. (3) al aceluiaşi articol şi, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a judecării prezentului recurs, Înalta Curte reţine că recurenta-pârâtă a solicitat suspendarea judecării prezentei căii de atac până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 51/2008, excepţie care face obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2183D/2017, nr. 1862D/2017, nr. 1256D/2017, nr. 1257D/2017 şi nr. zD/2017, susţinând că în cazul admiterii excepţiei de către instanţa de contencios constituţional este dovedită incompatibilitatea doamnei judecător B., respectiv motivele de imparţialitate.

Totodată, recurenta-petentă a solicitat suspendarea judecării recursului până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. x/2018 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, despre care, în cererea de recurs, a arătat că a fost format ca urmare a plângerii pe care a formulat-o împotriva doamnei judecător B..

Înalta Curte constată că în cauză nu s-a reţinut admisibilitatea în principiu a căii de atac şi, prin urmare, nu se va dispune acordarea unui termen pentru judecata pe fond a recursului.

Or, motivele invocate de către recurenta-petentă în susţinerea cererii de suspendare vizează judecata fondului recursului îndreptat împotriva încheierilor prin care au fost respinse cererile de recuzare, astfel încât aceasta nu poate fi supusă analizei instanţei în procedura de filtru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-petentă A. împotriva încheierilor de şedinţă din 27 iunie 2018 şi 2 iulie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. x/2018.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 martie 2019.

Procesat de GGC - GV