Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 657/2019 AI generated

Competence for contestation of enforcement determined by debtor's domicile following unconstitutionality of judicial executor location rule

Case Number Decizia nr. 657/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction, ordering the Râmnicu Sărat Court to retain and solve the case, thereby defeating the Focșani Court’s declination. The dispute concerned a contestation of enforcement against executive titles and payment demands issued by a local public authority for a forced enforcement procedure initiated in November 2013. The central legal issue was determining the competent enforcement court following the 2014 amendments to the Civil Procedure Code, with the first instance court claiming competence based on the location of the enforcement authority (Focșani) and the second instance claiming competence based on the debtor's domicile (Râmnicu Sărat) after deeming the previous rule unconstitutional. Relying on the ICCJ’s interpretation of Constitutional Court Decision No. 348/2014, which invalidated the provision linking competence to the judicial executor's office location due to lack of clarity and predictability, the High Court held that the competent court is determined by the debtor's domicile, affirming the Râmnicu Sărat Court’s jurisdiction over the contestation of enforcement.

Legislator headnote

AI generated

art. 650 din C. proc. civ, art. 650 C. proc. civ, art. 650 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ; Competence for contestation of enforcement determined by debtor's domicile following unconstitutionality of judicial executor location rule: Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 650 alin. (1) C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, potrivit cărora "instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel" sunt de strictă interpretare şi aplicare, şi anume, doar situaţiei în care organul de executare este executorul judecătoresc, iar nu şi atunci când este vorba despre alte organe de executare, precum cele fiscale. Totodată, instanţa a considerat că prevederile art. 650 alin. (1) C. proc. civ. nu pot fi aplicate în forma anterioară publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 348/2014, pentru că astfel ar fi ignorat caracterul său obligatoriu.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction rule of legal domicile constitutional jurisdiction enforcement decision Civil Procedure Code conflict rule

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Sărat la data de 10.04.2018, contestatorul A. în contradictoriu cu intimata U.A.T. Boloteşti a formulat contestaţie la executare împotriva titlului executoriu şi somaţiei nr. x/18.11.2013, titlului executoriu şi somaţiei nr. x/31.10.2013, precum şi a tuturor actelor de executare.

Prin Sentinţa nr. 1444 din 1 noiembrie 2018, pronunţată de Judecătoria Râmnicu Sărat în Dosarul nr. x/2018, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, potrivit art. 260 alin. (4) C. proc. fisc. , contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă.

Competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine instanţei de executare şi va fi determinată potrivit dreptului comun.

Având în vedere data începerii executării silite, anume 18.11.2013, s-a arătat că se aplică forma art. 650 din C. proc. civ. în forma avută anterior intrării în vigoare a Legii nr. 138/2014.

S-a reţinut că potrivit art. 650 C. proc. civ. (în forma în forma în vigoare la data de 18.11.2013):

(1) Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

(2) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Astfel având în vedere dispoziţiile art. 24, 25 C. proc. civ. şi art. 650 în forma anterioară Legii nr. 138/2014, s-a apreciat că instanţa de executare este instanţa în circumscripţia în care se află organul de executare fiscală care face executarea.

S-a reţinut că modificările aduse prin Legea 138/2014 nu se aplică proceselor de executare silită începute până la data de 19 octombrie 2014 (data intrării în vigoare a actualei legi, acestea desfăşurându-se şi finalizându-se conform C. proc. civ., în forma anterioară Legii nr. 138/2014)

Având în vedere cele arătate cât şi faptul că U.A.T. Boloteşti se află în circumscripţia Judecătoriei Focşani, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani.

Prin Sentinţa nr. 1410 din 28 februarie 2019, Judecătoria Focşani a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 650 alin. (1) C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, potrivit cărora "instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel" sunt de strictă interpretare şi aplicare, şi anume, doar situaţiei în care organul de executare este executorul judecătoresc, iar nu şi atunci când este vorba despre alte organe de executare, precum cele fiscale. Totodată, instanţa a considerat că prevederile art. 650 alin. (1) C. proc. civ. nu pot fi aplicate în forma anterioară publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 348/2014, pentru că astfel ar fi ignorat caracterul său obligatoriu.

Astfel, s-a apreciază că determinarea instanţei de executare prin raportare la domiciliul/sediul debitorului se impune şi ca urmare a constatării de către Curtea Constituţională a neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 650 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, prin Decizia nr. 348/2014, publicată în M. Of. nr. 529/16.07.2014.

Faţă de de argumentele expuse în precedent, apreciind că instanţa de executare este cea de la domiciliul debitorului, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Sărat la data de 10.04.2018, contestatorul A. în contradictoriu cu intimata U.A.T. Boloteşti a formulat contestaţie la executare împotriva titlului executoriu şi somaţiei nr. x/18.11.2013, titlului executoriu şi somaţiei nr. x/31.10.2013, precum şi a tuturor actelor de executare.

Prevederile art. 650 C. proc. civ., prin care s-a stabilit că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 348/2014, pronunţată de Curtea Constituţională, publicată în Monitorul Oficial nr. 529/16.07.2014.

În motivarea acestei decizii Curtea Constituţională a reţinut, în esenţă, că legiuitorul a lăsat, indirect, creditorului prerogativa alegerii instanţei de executare, prin alegerea discreţionară a unui executor judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde urmează a fi efectuată executarea silită.

Or, spune Curtea Constituţională, legiuitorul nu are competenţa constituţională de a lăsa la aprecierea părţilor stabilirea instanţei competente să soluţioneze o cerere, ci trebuie să instituie el însuşi criteriile necesare, criterii care trebuie să fie clare şi previzibile.

De asemenea, se arată că în ceea ce priveşte stabilirea instanţei de executare, aceasta trebuie să se circumscrie unor soluţii clare şi consacrate deja în legislaţie, precum judecătoria în circumscripţia căreia se află imobilul, domiciliul sau sediul debitorului sau locul unde urmează să se facă executarea.

Prin urmare, luând în considerare cele arătate de Curtea Constituţională în decizia menţionată, cum domiciliul debitorului este situat în municipiul Râmnicu Sărat, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare se va stabili în favoarea judecătoriei Judecătoriei Râmnicu Sărat, ca instanţă de la domiciliul debitorului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 martie 2019.

Procesat de GGC - GV