Property boundary dispute; nullity of extraordinary appeal for failure to develop grounds of illegality

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 07.05.2015 la Judecătoria Piteşti sub nr. x/2015, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei să dispună grăniţuirea suprafeţelor de teren deţinute de reclamantă şi pârâtă în proprietate, urmând a se stabili linia de hotar începând cu DN7 şi până la finalul proprietăţilor având o lăţime de 2 metri între zidul din spatele casei reclamantei şi linia de hotar ce se va stabili, cu obligarea pârâtei să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de cca. 350 mp, evaluată provizoriu la 200 RON; obligarea pârâtei să desfiinţeze cişmeaua amplasată lângă zidul din spatele casei reclamantei, iar în caz de refuz să fie autorizată reclamanta să desfiinţeze această lucrare pe cheltuiala pârâtei, evaluată provizoriu la 100 RON; obligarea pârâtei să-i permită reclamantei să execute lucrări de renovare şi consolidare a zidului din spatele imobilului casă de locuit aflat în proprietatea acesteia, evaluate provizoriu la 200 RON, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 687/26.01.2017, pronunţată de Judecătoria Piteşti, a fost respinsă acţiunea, prin Decizia nr. 2205 din 21 mai 2018, pronunţată de Tribunalul Argeş, fiind respins şi apelul declarat de reclamanta A. împotriva acestei sentinţe.

Împotriva Deciziei nr. 2205 din 21 mai 2018, pronunţată de Tribunalul Argeş a formulat recurs reclamanta A.

Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin încheierea din 8 noiembrie 2018, a dispus suspendarea judecăţii recursului, în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ., până la soluţionarea, motivarea şi publicarea în Monitorul Oficial de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizării formulate în Dosarul nr. x/2015 al Curţii de Apel Bucureşti.

În Monitorul Oficial nr. 157 din 27 februarie 2019 a fost publicată Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în urma sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2015.

Reclamanta A. a formulat, la data de 8 februarie 2019, recurs împotriva încheierii prin care Curtea de Apel Piteşti a dispus suspendarea judecăţii recursului.

Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, prin rezoluţia din 26 februarie 2019 a stabilit termen de judecată la data de 26 martie 2019, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Pe calea prezentului recurs a fost atacată încheierea de la termenul din 8 noiembrie 2018, prin care s-a dispus suspendarea judecăţii recursului, în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ., până la soluţionarea, motivarea şi publicarea în Monitorul Oficial de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizării formulate în Dosarul nr. x/2015 al Curţii de Apel Bucureşti.

În cuprinsul cererii de recurs recurenta nu a formulat critici punctuale faţă de soluţia recurată, ci a arătat doar că înţelege să declare recurs împotriva încheierii din 8 noiembrie 2018.

Potrivit dispoziţiei imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Or, cererea de recurs, astfel cum a fost formulată, nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanţa de recurs cu soluţionarea căii de atac.

Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei de apel, fiind necesară o argumentare motivată a criticii în drept.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

În consecinţă, reţinând că în speţă nu au fost înfăţişate critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, anume anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din data de 8 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2015.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 martie 2019.

Procesat de GGC - GV