Nullity of cassation appeal for failure to identify specific legal grounds under Art. 488 Civil Procedure Code

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin Decizia nr. 108 A/7 iunie 2018 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, s-a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de intimatele A. SA şi B. SA prin întâmpinări, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta C., în contradictoriu cu intimatele D., SC E. SRL, A. SA şi B. SA, împotriva Deciziei civile nr. 250/A/19.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în Dosarul nr. x/2015. Hotărârea este definitivă în ceea ce priveşte motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., fiind dată cu drept de recurs în ceea ce priveşte motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea soluţiei instanţa a reţinut, în esenţă, că hotărârile prezentate de revizuentă ca fiind potrivnice Deciziei nr. 250/A/19.12.2016 a Curţii de Apel Galaţi a cărei revizuire o solicită, sunt Sentinţa civilă nr. 811/14.07.2011 a Judecătoriei Adjud, definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 325/20.03.2012 a Tribunalului Vrancea, Decizia civilă nr. 1248/R/08.10.1996 a Curţii de Apel Galaţi şi Sentinţa civilă nr. 25/30.03.2016.

Prin Sentinţa civilă nr. 811/14.07.2011 a Judecătoriei Adjud, definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 325/20.03.2012 a Tribunalului Vrancea, ambele pronunţate în Dosarul nr. x/2010 ce a avut ca obiect "constatare nulitate act, revendicare şi evacuare", s-a admis acţiunea reclamantei C. formulată în contradictoriu cu pârâţii F., G., H., I., J., K., şi D. şi s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. x/05.02.1996, y/13.03.2000 şi nr. 1020/06.11.2002, s-a obligat pârâta D. să lase reclamantei C. în deplină proprietate şi paşnică folosinţă imobilele construcţii şi teren situate în Adjud, str. x şi 30 şi s-a dispus obligarea aceleiaşi pârâte D. la evacuarea imobilelor şi plata cheltuielilor de judecară.

Prin Decizia civilă nr. 1248/R/08.10.1996 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în recurs în Dosarul nr. x/1996, a rămas irevocabilă Decizia civilă nr. 187/15.02.1996 a Tribunalului Vrancea prin care s-a constatat că L. era proprietarul imobilului situat în Adjud, str. x nr. 28 şi 30, pe care l-a cumpărat cu suma de 150000 RON.

Aşa cum se observă, hotărârile judecătoreşti mai sus menţionate nu vizează aceleaşi părţi şi nici acelaşi obiect ca cea pronunţată în Dosarul nr. x/2015, pentru a putea fi considerate hotărâri potrivnice celei a cărei revizuire se solicită.

În ceea ce priveşte Sentinţa civilă nr. 25/30.03.2016 a Tribunalului Vrancea, instanţa a reţinut că aceasta a fost pronunţată în primă instanţă în Dosarul nr. x/2015 în care a fost pronunţată în calea de atac Decizia nr. 250/A/19.12.2016, adică în acelaşi ciclu procesual cu decizia a cărei revizuire se solicită, astfel că nu poate fi considerată ca hotărâre definitivă.

Împotriva acestei decizii revizuenta a formulat apel, prezentând istoricul cauzei, formulând critici cu privire la motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. şi arătând că instanţa, cu referire la hotărârile potrivnice, "nu a înţeles" nici până la finalul procesului de revizuire că sentinţele la care face referire atestă faptul că este proprietara imobilului din anul 1996, astfel că identitatea cu privire la obiect este dată de imobilul cu nr. 28 - 30, situat în Adjud, str. x, jud. Vrancea.

Cererea a fost comunicată părţilor litigante, iar intimata B. SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat recalificarea căii de atac din apel în recurs, a invocat excepţia nulităţii căii de atac, pentru nemotivare, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

La data de 08 ianuarie 2019, a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, fiind recalificată calea de atac, prin care s-a constatat că recursul este admisibil în principiu, însă motivele de recurs invocate nu se încadrează în prevederile art. 488 C. proc. civ.

Completul de filtru C4, la data de 14 ianuarie 2019, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea lui părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Recurenta a depus punct de vedere la raport, arătând că recursul este admisibil şi solicitând respingerea excepţiei nulităţii căii de atac

Constatându-se încheiată procedura de filtrare, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la data de 12 mai 2017, fără citarea părţilor.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia nulităţii recursului, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata nulitatea recursului, pentru următoarele considerente:

Conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se motivează prin însăşi cererea de recurs, iar motivele de recurs sunt cele prevăzute expres şi limitativ în art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Art. 489 alin. (1) din acelaşi cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care se referă la motivele de ordine publică, iar în alin. (2) al aceluiaşi articol se arată că aceeaşi sancţiune, a nulităţii recursului, se aplică şi în situaţia în care criticile dezvoltate nu sunt susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea tezei de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete privind judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat de către titularul recursului.

Ca atare, nu poate constitui motiv de recurs orice nemulţumire a părţii cu privire la soluţia pronunţată, astfel că, instanţa de recurs nu poate examina decât criticile privitoare la decizia atacată care fac posibilă încadrarea în prevederile art. 488 din C. proc. civ.

În speţă, din memoriul de recurs nu reies critici care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci numai susţineri referitoare la fondul pricinii, recurenta reluând motivele din cuprinsul cererii de revizuire.

Astfel, se constată că, în cuprinsul cererii de recurs cu care a fost învestită Înalta Curte, recurenta-revizuentă nu indică incidenţa vreunui motiv de nelegalitate din cele prevăzute la art. 488 C. proc. civ., ci se limitează a prezenta istoricul cauzei, formulând critici cu privire la motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Or, sub acest aspect, decizia recurată nu poate fi cenzurată de instanţa de recurs, deoarece, potrivit art. 513 alin. (6) C. proc. civ., calea de atac a recursului este deschisă numai în ceea ce priveşte soluţia pronunţată în privinţa motivului de revizuire referitor la hotărârile potrivnice. Pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., hotărârea curţii de apel este definitivă, fiind incidente dispoziţiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ.

Referitor la motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta arată, în finalul memoriului de recurs, că în mod eronat curtea de apel a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, în condiţiile în care cele două hotărâri potrivnice au o legătură litigioasă, respectiv identitatea de imobil cu nr. 28-30, situat în Adjud, str. x, jud. Vrancea. Recurenta ignoră faptul că instanţa de apel a reţinut în motivarea soluţiei sale neîntrunirea cerinţei triplei identităţi în cauzele în care se invocă contradictorialitatea hotărârilor, precum şi faptul că hotărârile invocate nu sunt potrivnice.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. ori a unor critici susceptibile de o astfel de încadrare juridică.

Or, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecăţii, nu se regăsesc veritabile critici la adresa deciziei pronunţate în apel şi nici nu se arată în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, prin raportare la soluţia pronunţată în apel şi la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea acesteia, care să permită încadrarea acestora, de către instanţă, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., într-unul din motivele de recurs strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de recurenta M. împotriva Deciziei civile nr. 108/A din 7 iunie 2018 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta M. împotriva Deciziei civile nr. 108/A din 7 iunie 2018 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2019.

Procesat de GGC - GV