Time-barred revision quashed as filed after one-month deadline from last final judgment.

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin Sentinţa nr. 34/S/2006, Tribunalul Braşov, secţia civilă, a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Braşov, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de A. în contradictoriu cu pârâţii SC B. SA, C., D., SC E. SA şi SC F. SA, în favoarea Judecătoriei Braşov.

Sentinţa civilă nr. 34/S/2006 nu a fost recurată şi a rămas irevocabilă la data de 6 martie 2006, conform adresei emisă de Tribunalul Braşov.

Prin cererea înregistrată la data de 30 iulie 2018 pe rolul Tribunalului Braşov, revizuentul A. a solicitat revizuirea Sentinţei civile nr. 34/S/2006 a Tribunalului Braşov, cererea de revizuire fiind întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, revizuentul a arătat, în esenţă, că Sentinţa civilă nr. 34/S/2006 a Tribunalului Braşov este contrară Deciziei civile nr. 142/Ap pronunţată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. x/2000 şi Deciziei nr. 1134 din data de 28 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2001.

Prin întâmpinările depuse la dosar, intimaţii au invocat excepţia tardivităţii şi excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.

Prin Sentinţa civilă nr. 178/S din data de 17 septembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă a fost admisă excepţia necompetenţei materiale invocată de instanţă din oficiu, fiind declinată competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa a avut în vedere faptul că revizuirea a fost întemeiată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi, constatând că una dintre hotărârile pretins potrivnice a fost pronunţată de instanţa supremă, în temeiul dispoziţiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ. a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi.

La data de 24 septembrie 2018 dosarul a fost înregistrat pe rolul secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La termenul de judecată din data de 21 martie 2019, instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiilor invocate de intimaţi în cuprinsul întâmpinărilor depuse la dosar.

Examinând cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în raport de excepţia tardivităţii invocată de intimata SC F. SA Braşov, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. (2) de la pronunţarea ultimei hotărâri.

Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a exercita calea de atac.

În speţă, hotărârile pretins potrivnice sunt Sentinţa civilă nr. 34/S/2006 pronunţată de Tribunalul Braşov şi Decizia civilă nr. 142/Ap pronunţată de Curtea de Apel Braşov, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1134 din data de 28 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Ultima hotărâre, în sensul dispoziţiilor legale anterior redate, este Decizia civilă nr. 1134 pronunţată de instanţa supremă la data de 28 martie 2018, astfel încât, în conformitate cu art. 101 alin. (3) C. proc. civ., termenul de o lună prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru formularea cererii de revizuire în cazul reglementat de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 28 aprilie 2018.

Cum cererea de revizuire a fost depusă la data de 30 iulie 2018, cu depăşirea termenului de o lună prevăzut de lege, instanţa constată că în cauză a intervenit sancţiunea decăderii revizuentului din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac.

Căile de atac, termenele şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc judecata unui proces.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge ca fiind tardiv introdusă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., formulată de revizuentul A.

Având în vedere soluţia pronunţată cu privire la excepţia tardivităţii şi prioritatea în soluţionarea acesteia faţă de excepţia inadmisibilităţii, Înalta Curte nu se va mai pronunţa asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată.

Cu privire la cererea formulată de SC F. SA de acordare a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, Înalta Curte urmează să o respingă pentru considerentele ce succed:

Potrivit dispoziţiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

Însă, dacă partea care solicită acordarea cheltuielilor de judecată este îndreptăţită să obţină, în condiţiile art. 274 C. proc. civ., obligarea părţii adverse la plata acestora, îi revine sarcina de a proba cuantumul cheltuielilor pretinse.

Această concluzie se desprinde atât din dispoziţiile art. 274 alin. (2) C. proc. civ., care fac referire la cheltuielile pe care partea care a câştigat va dovedi că le-a efectuat, cât şi din regula generală în materie de probaţiune aplicabilă procesului civil, cuprinsă în prevederile art. 1169 C. civ.

Onorariile de avocat se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a originalului chitanţei reprezentând achitarea onorariului de avocat sau a ordinului de plată, însoţite de un exemplar al facturii fiscale, care să menţioneze numărul contractului de asistenţă juridică sau numărul dosarului pentru care au fost achitate aceste sume.

În speţă, intimata SC F. SA a depus la dosar extras de cont şi factură fiscală, ambele în copie, motiv pentru care Înalta Curte reţine că nu au fost administrate dovezile necesare sub aspectul acestor cheltuieli şi va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinţei civile nr. 34/S din data de 27 februarie 2006, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. x/2005.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de SC F. SA Braşov.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 martie 2019.

Procesat de GGC - GV