Cassation appeal declared null for failure to substantively develop statutory grounds challenging suspension of trial due to parties' absence
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice confirmed the nullity of the appellant's appeal, leaving the lower court's decision to suspend the trial in force. The dispute arose from a civil revision request filed by a party against two intimates; the Court of Appeal had previously suspended the proceedings because the parties were absent and a trial in absentia had not been requested. The appellant filed a cassation appeal based on alleged procedural illegality, judicial bias, and violations of European standards, but failed to provide specific arguments contesting the legality of the suspension measure. Relying on Articles 302(1)(c), 304, and 306(1) of the Romanian Civil Procedure Code, the court determined that the appeal was null because it lacked the mandatory substantive motivation required to develop the listed grounds of appeal, containing only generic citations and unsubstantiated complaints without analyzing the specific error in the challenged order.
Legislator headnote
AI generatedart. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ, art. 303 C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ, art. 306 alin. (3) C. proc. civ; Cassation appeal declared null for failure to substantively develop statutory grounds challenging suspension of trial due to parties' absence: Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului constată următoarele:
Prin încheierea din 2 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, potrivit art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata cererii de revizuire formulată de revizuenta B., în contradictoriu cu intimaţii A. şi C., având în vedere lipsa părţilor şi faţă de împrejurarea că nu a fost solicitată judecata în lipsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs B., în temeiul art. 304 pct. 3, 5, 7, 9 şi 10 C. proc. civ.
Motivele de recurs cuprind o serie de citate, trimiteri la legi, hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, făcând referire şi la necesitatea solicitării ajutorului public judiciar, la judecători recuzaţi şi incompatibili.
Se arată totodată că pentru revenirea la legalitate şi normalitate, cu respectarea deplină a standardelor Uniunii Europene, părţile vătămate sunt obligate să conteste, din nou, toate amenzile abuzive aplicate de instanţele de judecată, în general şi de Înalta Curte, în special, cu rea-credinţă.
Recursul este nul, sancţiune ce va fi aplicată căii de atac exercitate, în considerarea argumentelor ce succed.
Potrivit art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.
Potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată al instanţei raportat la motivul de recurs invocat.
Indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigenţele art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 din cod.
Or, în speţă, se observă că deşi recurenta s-a prevalat de art. 304 pct. 3, 5, 7, 9 şi 10 nu a susţinut în vreun fel nelegalitatea soluţiei atacate, limitându-se a face trimiteri la citate, legi şi hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului fără nicio legătură cu soluţia adoptată prin încheierea atacată, de suspendare a judecării cauzei pentru lipsa părţilor.
O astfel de atitudine procesuală a părţii ignoră faptul că pe calea recursului nu pot fi valorificate orice fel de nemulţumiri, ci doar acelea care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate în termenii prevăzuţi de art. 304 C. proc. civ.
Ca atare, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronată şi nelegală măsura dispusă de Curtea de Apel Bucureşti de suspendare a judecăţii cauzei.
Văzând dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., precum şi pe cele ale art. 306 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 304 din cod, se va constata nulitatea căii de atac exercitată în asemenea condiţii procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de revizuenta B. împotriva încheierii din 2 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 martie 2019.
Procesat de GGC - GV