Competence for change of venue (strămutare) of a local court case lies with the Court of Appeal, not the High Court
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner's application for a change of venue (strămutare) for lack of material jurisdiction, declining competence in favor of the Ploiești Court of Appeal. The dispute concerned a request to remove a civil case from a local court to a different court based on legitimate suspicion, which the High Court determined was not within its procedural authority. Relying on Article 142(1) of the Civil Procedure Code (approved by Law No. 134/2010), the court held that when the court of origin is a local court (judecătorie) or tribunal within a Court of Appeal's circumscription, the competent body to adjudicate the change of venue request is the respective Court of Appeal, not the High Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 142 alin. (1) C. proc. civ; Competence for change of venue (strămutare) of a local court case lies with the Court of Appeal, not the High Court: Prin urmare, Înalta Curte constată incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din actul normativ evocat, potrivit cărora "cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia (...)".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 14 mai 2019, sub nr. x/2019, petentul A. a solicitat strămutarea dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Mizil, secţia civilă.
Faţă de această împrejurare, procedând la efectuarea verificărilor în sistemul de evidenţă informatizată a instanţelor judecătoreşti, Înalta Curte reţine că dosarul a cărui strămutare se solicită a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Mizil, secţia civilă, la data de 17 ianuarie 2018, dată la care erau aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, care a intrat în vigoare la 15 februarie 2013.
Prin urmare, Înalta Curte constată incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din actul normativ evocat, potrivit cărora "cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia (...)".
Prin cererea dedusă judecăţii s-a solicitat strămutarea unui dosar ce a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Mizil, secţia civilă, ulterior intrării în vigoare a C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, instanţă care se află sub jurisdicţia Curţii de Apel Ploieşti.
În considerarea argumentelor expuse, prin prisma dispoziţiilor art. 142 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 131 alin. (1) din acelaşi act normativ, Înalta Curte constată că instanţa competentă material să soluţioneze cererea de strămutare formulată de petentul A. este Curtea de Apel Ploieşti, în favoarea căreia va opera declinarea de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Declină competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul A. privind strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Mizil, secţia civilă, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 iunie 2019.
Procesat de GGC - CL