Standing of national health insurer in pharmaceutical reimbursement dispute: cassation of dismissal for lack of standing and remand

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 06 iunie 2017, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a solicitat obligarea pârâtei, pe calea ordonanţei preşedinţiale, la acordarea către reclamant, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală) a medicamentelor DCI DASABUVIR şi a voucherelor pentru testarea fibroscan sau fibromax şi a testelor de viremie.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3368 din 29 septembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 3368/29.09.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 486, art. 488 şi art. 492 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

În susţinerea recursului, reclamantul a învederat faptul că pârâta nu a depus întâmpinare la dosarul de fond, prin care să fi invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Invocând dispoziţiile art. 1 din Statutul C.N.A.S., aprobat prin H.G. nr. 972/2006, modificat prin H.G. nr. 503/2016, recurentul-reclamant apreciază că pârâta este instituţia abilitată să aplice protocoalele de tratament pentru bolnavii diagnosticaţi cu hepatita virală tip C.

Totodată, recurentul-reclamant învederează faptul că instanţa de fond s-a pronunţat într-o speţă similară, în dosarul nr. x/2016, prin sentinţa civilă nr. 2864 din 4 octombrie 2016, apreciind că pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are calitate procesuală pasivă.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 22 decembrie 2017, intimata-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, susţinând, în esenţă, faptul că nu este titularul obligaţiei în raportul juridic dedus judecăţii, potrivit dispoziţiilor art. 220 alin. (3), art. 230 alin. (2) lit. d, art. 241, art. 276, art. 277, art. 280 alin. (1) şi art. 281 din Legea nr. 95/2006, precum şi dispoziţiilor din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1355/2016 şi H.G. nr. 720/2008.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este fondat, pentru următoarele considerente:

Având în vedere criticile formulate de reclamantul A. împotriva sentinţei civile atacate, Înalta Curte constată că acestea se circumscriu motivului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi analizate prin raportare la aceste prevederi.

În vederea soluţionării chestiunii de drept privind calitatea procesuală pasivă a intimatei-pârâte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va avea în vedere dispoziţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

Astfel, potrivit art. 58 alin. (7) din Legea nr. 95/2006:

"Lista medicamentelor care se asigură în cadrul programelor naţionale de sănătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului", iar alin. (8) al aceluiaşi articol stabileşte că:

"Modalitatea privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din lista menţionată la alin. (7) este prevăzută la art. 243."

Vor fi avute în vedere şi dispoziţiile art. 241 din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora: "Asiguraţii beneficiază de medicamente cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală pentru medicamentele cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 242. Modalităţile de prescriere şi eliberare a medicamentelor se prevăd în contractul-cadru.", precum şi prevederile art. 242 din acelaşi act normativ, care statuează că:

"(1) Lista cu medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală se elaborează de către Ministerul Sănătăţii Publice şi CNAS, cu consultarea CFR, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (2) În listă se pot include numai medicamente prevăzute în Nomenclatorul de produse."

Totodată, se impune a se menţiona că, potrivit art. 289 alin. (2) lit. r din Legea nr. 95/2006, Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate are atribuţia avizării listei medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală.

Din lectura textelor legale menţionate, Înalta Curte constată că, în procedura de introducere pe listă a medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, sunt implicate mai multe autorităţi publice, competenţa fiind astfel partajată între Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cărora le revine dreptul şi obligaţia de a elabora lista de medicamente, respectiv Guvernul României, care se pronunţă asupra aprobării listei prin hotărâre. Totodată, pe baza listei aprobate, revine structurilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate competenţa de decontare a medicamentelor respective.

Având în vedere că reclamantul urmăreşte recunoaşterea, cu titlu provizoriu, a dreptului ce derivă din parcurgerea întregii proceduri prevăzute de art. 242 din Legea nr. 95/2006, respectiv recunoaşterea dreptului de a beneficia de un medicament care nu se află pe lista la care face referire textul de lege, rezultă că toate persoanele cu drept de decizie în parcurgerea acestei proceduri au calitate procesuală pasivă, inclusiv pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Potrivit art. 276 alin. (1) din legea nr. 95/2006, pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care administrează şi gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, fiind în măsură să ducă la îndeplinire solicitările reclamantului din cuprinsul cererii, de a i se asigura tratamentul necesar în regim de compensare 100%, împrejurare ce fundamentează calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este titular al raportului juridic dedus judecăţii sub aspect pasiv, legea stabilind obligaţii în sarcina sa în ceea ce priveşte elaborarea listei medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală, astfel încât prima instanţă a pronunţat o soluţie nelegală asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocate de către această pârâtă.

Pentru aceste considerente, constatându-se incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., dispunându-se casarea sentinţei civile nr. 3368 din 29 septembrie 2017 şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 3368 din 29 septembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 februarie 2018.