Validity of EU-funded public procurement selection criteria requiring specific infrastructure experience and proportional contract value thresholds

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Sesizarea instanţei de fond

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2015, reclamantul Municipiul Iaşi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli - Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli POR, a solicitat anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare cu nr. x/22.10.2014, precum şi a Deciziei nr. 16/10.04.2015 de soluţionare a contestaţiei împotriva notei de constatare a neregulilor.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 172/2015 din 26 octombrie 2015, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea reclamantului Municipiul Iaşi.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 172/2015 din 26 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Municipiul Iaşi, care a arătat faptul că aceasta a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

S-a considerat că hotărârea primei instanţe este nelegală şi netemeinică, fiind dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material şi a mijloacelor de probă administrate în cauză.

A fost criticată soluţia instanţei de fond pentru că este realizată motivarea fără a se lua în considerare ceea ce s-a invocat în cerea de chemare în judecată şi în precizările ulterioare, iar instanţa şi-a depăşit atribuţiile privind limitele pentru care a fost împuternicită să judece cauza.

Având în vedere articolele din lege (art. 178 alin. (2), art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 176 lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, în funcţie de scopul final al iniţierii procedurii, respectiv încheierea contractului de serviciu pentru asigurarea serviciului de management al proiectului, autoritatea contractantă a respectat legislaţia achiziţiilor publice şi au fost depuse 4 oferte admise.

Deşi se reţine că lipseşte justificarea cerinţelor de calificare şi selecţie, recurentul a arătat că justificarea alegerii constă în ducerea la îndeplinire a proiectului în cele mai bune condiţii, în contextul aplicării principiului prevalenţei interesul public faţă de cel privat, prin diminuarea apariţiei oricărui risc de neîndeplinire sau neîndeplinire defectuoasă a controlului de achiziţie publică.

În cadrul cererii de finanţare, justificarea tuturor aspectelor incidente derulării proiectului au fost arătate punct cu punct, dar instanţa de fond nici nu le-a luat în considerare, iar recurentul a respectat prevederile contractului de finanţare, respectiv, cele prevăzute de cererea de finanţare, parte integrantă a contractului de finanţare.

Fără nicio modificare legislativă substanţială de finanţare, pe baza aceloraşi elemente de fapt şi de drept existente la data acceptării cerii de finanţare, după o perioadă de aproximativ 3 ani, autoritatea de management semnatară a contractului de finanţare îşi reconsideră poziţia şi califică aceleaşi prevederi consemnate în cererea de finanţare ca fiind nereguli.

Constatările instanţei de fond cu privire la susţinerea potrivit căreia capacitatea de implementare a unui proiect nu este determinată de natura sursei de finanţare nu este reală şi concretă, întrucât, chiar prin ceea ce s-a prevăzut în cererea de finanţare, se observă dezicerea autorităţii de management de acordul de voinţă exprimat prin semnarea contractului de finanţare şi sancţionarea autorităţii contractante.

Referitor la constatarea instanţei de fond cu privire la posibila restricţionare, prin prevederea unui maxim de 2 contracte similare, însumate cu valoarea de 457.682 RON, s-a arătat că autoritatea contractantă a respectat prevederile art. 9 lit. a) din H.G. nr. 925/2006, or, pentru ca cerinţa să fie disproporţionată dacă valoarea cerută ar fi fost mai mare decât 457.682 RON, dar nu s-a întâmplat.

A fost criticată constatarea instanţei de fond cu privire la faptul că impunerea cerinţei privind depunerea unui contract de infrastructură rutieră cu restricţionarea pe ceilalţi operatori care au experienţă în construcţii de drumuri pentru că nu s-a precizat care sunt operatorii cu experienţă de drumuri, mai ales că au fost depuse patru oferte.

S-a solicitat admiterea recursului formulat, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii formulate de către Municipiul Iaşi privind anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare şi a Deciziei nr. 16/10.04.2015 privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva acestei note de constatare.

Intimatul MDRAP a formulat întâmpinare şi a solicitat anularea recursului ca nemotivat şi, în cazul în care se va trece peste solicitarea de anulare, respingerea recursului ca nefondat, cu consecinţa menţinerii ca legală şi temeinică a sentinţei civile nr. 172/26.20.105 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

A fost întocmit Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 22.06.2017 a Înaltei Curţi, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a dispus comunicarea acestuia către părţile din litigiu.

Prin încheierea din 12.10.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a respins excepţia nulităţii recursului, a fost admis în principiu recursul şi s-a dispus soluţionarea cauzei cu citarea părţilor, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

4. Soluţia instanţei de recurs

După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:

Instanţa de fond a fost investită cu soluţionarea acţiunii în anulare a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare cu nr. x/22.10.2014, precum şi a Deciziei nr. 16/10.04.2015 de soluţionare a contestaţiei împotriva notei de constatare a neregulilor.

Actele contestate au fost emise în legătură cu Contractul de finanţare nr. x, cod SMIS 19419, în vederea implementării Proiectului "Axa de Dezvoltare Nord Sud Pasaj Octav Băncilă Iaşi", respectiv procedura de atribuire a Contractului de servicii de management nr. x/22.08.2011, în valoare de 249.165,70 RON.

Prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/22.10.2014 s-a reţinut că au fost încălcate dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), art. 178 alin. (2), art. 179, art. 187, art. 188 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, dar s-a constatat şi incidenţa prevederilor din Anexa I lit. a) pct. 9 din O.U.G. nr. 66/2011 deoarece prin anunţul de participare sau prin documentaţia de atribuire au fost stabilite criterii de selecţie/atribuire ilegale şi/sau discriminatorii, fiind aplicabilă o corecţie financiară de 5% din valoarea contractuală, valoarea creanţei bugetare fiind de 10.339,24 RON la care se adaugă TVA în valoare de 2.532,04 RON.

De precizat este faptul că valoarea estimată a contractului a fost de 457.682 RON fără TVA, iar criteriul de atribuire a fost "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic".

Conform Raportului procedurii au fost depuse 4 oferte admisibile, iar în urma aplicării criteriului sus precizat a fost încheiat contractul de servicii de management nr. x/22.08.2011, valoarea acestuia fiind de 249.165,70 RON + TVA de 59,799,77 RON.

Actele contestate au fost întocmite pentru că la pct. III 2.3. a) Capacitate tehnică şi/sau profesională a fişei de date a achiziţiei au fost impuse următoarele cerinţe:

Informaţii privind capacitatea tehnică şi/sau profesională:

- Experienţa similară - ofertanţii trebuie să prezinte un contract - maxim două contracte similare, având ca obiect managementul proiectului pentru implementarea unor proiecte de infrastructură, finanţate din fonduri europene nerambursabile în valoare de 457.682,00 RON, din care obligatoriu un contract similar având ca obiect managementul proiectului, finanţat din fonduri europene nerambursabile pentru implementarea unui proiect de infrastructură rutieră;

Personal cheie care va fi utilizat pentru contract:

- 1 manager de proiect, cu experienţa specifică de 3 ani în domeniul derulării managementului proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile;

- 1 consultant tehnic ce trebuie să aibă minimum 3 ani experienţă în derularea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri ale Uniunii Europene;

- 1 consultant financiar ce trebuie să aibă minim 3 ani experienţă profesională în derularea proiectelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene.

Prevederile art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006 (forma în vigoare la momentul achiziţiei) stabilesc dreptul autorităţii contractante de a introduce, în documentat atribuire, doar criterii de calificare şi selecţie referitoare la:

a) situaţia personală a candidatului sau ofertantului;

b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;

c) situaţia economică şi financiară;

d) capacitatea tehnică şi/sau profesională;

e) standarde de asigurare a calităţii; standarde de protecţie a mediului, care sunt prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. f) şi alin. (3) lit. e).

Dispoziţiile art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prevedeau că "pentru aplic criteriilor de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) şi d), autoritatea contractanta obligaţia de a preciza în cadrul anunţului de participare cerinţele minime pe ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi calificaţi, con prevederilor paragrafelor 4 şi 5 din prezenta secţiune". Alineatul (2) al aceluiaşi articol şti că:

"autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe mir referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire".

Prevederile art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006 stabileau că, "autoritatea contractantă obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. în acest sens, nivelul cerinţelor minime solicitate documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea unor astfel cerinţe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinire; condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele specifice impuse valoarea, natura şi complexitatea acestuia".

Articolul 188 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, prevedeau că "în cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de servicii, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita acestora, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea serviciilor urmează să fie prestate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele:

"a) o listă a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioada de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante s; clienţi privaţi. Prestările de servicii se confirmă prin prezentarea uni certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul privat, beneficiar. în cazul în care beneficiarul este un client privat şi, din motive obiectiv» operatorul economic nu are posibilitatea obţinerii unei certificări/confirmări din parte acestuia, demonstrarea prestărilor de servicii se realizează printr-o declaraţie operatorului economic;

b) o declaraţie referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vedere asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şi cercetare;

c) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii;

d) informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii;

e) o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat şi al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani;

f) dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de servicii;

g) informaţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de servicii;

h) informaţii privind proporţia în care contractul de servicii urmează să fie îndeplinit de către subcontractanţi şi specializarea acestora".

Articolul 8 din H.G. nr. 925/2006 stabilea următoarele:

"(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea I procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţii publică ce urmează să fie atribuit.

(2) Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economic, şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură şi motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei".

Dispoziţiile art. 9 lit. a) din H.G. nr. 925/2006 prevedeau: "în sensul prevederilor art. 8 alin. (1), se prezumă că cerinţele minime de calificare suni disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, dacă se impune îndeplinirea unor condiţii cum ar fi: a) suma valorilor/cantităţilor de produse furnizate, servicii prestate şi lucrări executate, induse în contractul/contractele prezentat/prezentate de către operatorul economic ca dovadă a experienţei lui similare, să fie mai mare decât valoarea/cantitatea de produse/servicii/lucrări ce vor fi furnizate/presate/executate în baza contractului care urmează să fie atribuit".

Instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei reţinând, în esenţă, că reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a impus prin documentaţia de atribuire a Contractului de achiziţie publică "Servicii de managementul proiectului Axa de dezvoltare Nord-Sud Pasaj Octav Băncilă" cerinţe obligatorii privind capacitatea tehnică şi/sau profesională a operatorilor constând în prezentarea a minim 1 contrat şi maxim 2 similare, în valoare de minim 457.682 RON, dintre care cel puţin unul pentru implementarea unui proiect de infrastructură rutieră, după cum a solicitat şi ca experţii cheie să aibă experienţă în investiţiile finanţate din fonduri ale Uniunii Europene.

Referitor la împrejurarea că aceste criterii sunt restrictive, instanţa reţine că ele pot într-adevăr conduce la restricţionarea participării la procedură întrucât:

- capacitatea de implementare a unui proiect nu este determinată de natura sursei de finanţare;

- prevederea unui maxim de 2 contracte similare, însumate cu valoarea de 457.682 RON(unul dintre contracte putând avea o valoare nesemnificativă, aşa cum a demonstrat pârâta în mod logic) poate conduce la restricţionarea unor operatori care ar putea prezenta prin însumare un alt număr de contracte similare, la fel de valori nesemnificative, alături de contractul de valoare mare;

- obligativitatea unui contract privind infrastructura rutieră îi restricţionează pe ceilalţi operatori care au experienţă în construcţii de drumuri.

Criticile recurentei ce vizează această soluţie sunt fondate.

Aşa cum rezultă din textele legale mai sus citate autoritatea contractantă are dreptul de a stabili criterii de calificare şi selecţie, între altele, referitoare la situaţia economică şi financiară, capacitatea tehnică/şi sau profesională, dar aceste criterii să nu conducă la restricţionarea participării la procedura de atribuire.

În art. 188 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 s-a instituit posibilitatea autorităţii contractante de a solicita informaţii relevante pentru îndeplinirea contractului.

În situaţia în care autoritatea contractantă a impus cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, aceasta trebuie să elaboreze o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei.

În speţă, a fost întocmită Nota justificativă privind capacitatea tehnică şi profesională solicitată privind contractul de management al proiectului "Axa de dezvoltare Nord-Sud Pasaj Octav Băncilă" nr. 39010/6.05.2011 .

Cu toate că instanţa de fond a apreciat că justificarea nu este corespunzătoare se poate observa că autoritatea contractantă a considerat că se impune instituirea acestor cerinţe minime de calificare având în vedere specificul şi complexitatea proiectului şi au fost prezentate argumentele pentru care acestea au o legătură concretă cu obiectul contractului, astfel că nu se poate considera că recurenta nu a respectat prevederile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

Nici nu se poate aprecia că au fost încălcate prevederile art. 8 alin. (1) din acelaşi act normativ deoarece, în acord cu art. 9 lit. a) nu pot fi considerate ca fiind disproporţionate, deoarece s-a solicitat ca ofertanţii să prezinte un contract similar având ca obiect managementul proiectului în valoare de 457.682,00 RON, în timp ce valoarea estimată a contractului ce urma a fi atribuit era de 457.682 RON fără TVA. Cerinţa ar fi putut fi considerată disproporţionată dacă contractul similar ar fi avut o valoare mai mare decât valoarea estimată a contractului ce urma a fi atribuit.

Corecţia financiară a fost stabilită în baza Anexei la H.G. nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, Partea I, lit. A, pct. 9, respectiv pentru că prin anunţul de participare sau prin documentaţia de atribuire sunt stabilite criterii de selecţie/atribuire ilegale şi/sau discriminatorii.

Însă, în cauză, nu se poate vorbi de o restricţionare a accesului posibililor ofertanţi în condiţiile în care la procedura de atribuire, unde criteriul a fost "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", au fost depuse 4 oferte admisibile, iar în urma procedurii a fost desemnată câştigătoare oferta S.C. A. S.R.L., valoarea la care a fost adjudecat contractul fiind de 249.165,70 RON+ TVA, iar valoarea estimată a contractului a fost de 457.682 RON TVA.

Pentru că la procedură au fost declarate admisibile 4 oferte, iar atribuirea contractului s-a făcut la o valoare mult mai redusă faţă de cea estimată nu s-ar putea susţine că în speţă s-ar fi restricţionat accesul la procedura de achiziţie publică prin instituirea cerinţelor privind capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel că soluţia instanţei de fond este dată şi cu în călcarea principiului proporţionalităţii.

Principiul proporţionalităţii, principiu de bază al dreptului comunitar, presupune luarea în considerare a costurilor şi a beneficiilor unei măsuri adoptate de un stat membru în lumina diferitelor interese pe care regulile comunitare le partajează, iar reflectarea acestui principiu este în art. 98 din Regulamentul nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999.

În Regulamentul CE nr. 2988/1995, în art. 2, la alin. (1), se prevede: "Controalele, măsurile şi sancţiunile administrative se introduc în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a dreptului comunitar. Acestea trebuie să fie eficace, proporţionale şi convingătoare astfel încât să se ofere o protecţie adecvată a intereselor financiare ale comunităţilor."

De altfel în jurisprudenţa CJUE dar şi în cea naţională s-a reţinut, în mod constant, ca se impune ca în cadrul aprecierii constrângerilor legate de diferite măsuri posibile, să se examineze dacă obiectivele urmărite de măsura reţinută sunt de natură să justifice consecinţe economice negative, chiar considerabile pentru anumiţi operatori, stabilindu-se ca "sancţiunile din dreptul intern să fie totdeauna proporţionale cu gravitatea abuzului" (cauza C-146/05, Hot din 2709.2009, Colle KG şi Finanzanet) iar "măsura să nu depăşească ceea ce este necesar pentru că devine improprie scopului urmărit" (Hot. C-45/2006 Campina).

S-a mai reţinut că măsurile şi restricţiile impuse de autorităţile publice trebuie să răspundă în mod efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate şi să nu afecteze în mod disproporţionat drepturile şi interesele legitime ale destinatarului (cauza C-44/79).

Chiar Comisia Europeană prin Orientările pentru stabilirea corecţiilor financiare care trebuie aplicate cheltuielilor co-finanţate prin fondurile structurale şi fondul de coeziune în caz de nerespectare a normelor în materie de contracte de achiziţii publice a apreciat că "pentru a stabili valoarea corecţiei, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, va ţine seama de natura abaterii sau a modificării, precum şi de proporţiile şi de consecinţele financiare ale neregulilor".

Şi în O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora este consacrat principiul proporţionalităţii, actul normativ fiind emis tocmai pentru implementarea acestui principiu şi "în absenţa căruia au fost deja şi pot fi în continuare stabilite debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat".

Chiar art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede că orice acţiune de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli se impune a fi realizată cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinând seama de natura şi gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi implicaţiile financiare ale acesteia.

În art. 2 alin. (1) lit. n) din acelaşi act normativ se prevede că în aplicarea principiului proporţionalităţii orice măsuri administrative adoptate trebuie să fie adecvate, necesare şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi funcţia acestora şi de impactul financiar asupra proiectului/programului respectiv.

Pentru toate aceste considerente se poate constata că soluţia instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a normelor legale şi, de aceea, în baza art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, casată sentinţa atacată şi, în rejudecare, va fi admisă acţiunea reclamantului Municipiul Iaşi.

Va fi anulată Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare cu nr. x/22.10.2014 şi Decizia nr. 16/10.04.2015 de soluţionare a contestaţiei, ambele emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul Municipiul Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 172/2015 din 26 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, admite acţiunea reclamantului Municipiul Iaşi.

Anulează Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare cu nr. x/22.10.2014 şi Decizia nr. 16/10.04.2015 de soluţionare a contestaţiei, ambele emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli - Serviciul Constatare Nereguli POR.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 februarie 2018.