Licensing renewal for alarm systems: Prohibition on cumulating managerial and technical staff roles under Law 333/2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2015, petenta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Politiei Române - Direcţia de Ordine Publică, a solicitat anularea adresei nr. x din data de 02.03.2015, emisă de DIRECŢIA DE ORDINE PUBLICĂ - I.G.P.R., adresei nr. x/2015, emisă de către SERVICIUL DE ORDINE PUBLICĂ - I.J.P. PRAHOVA, prin care a fost respinsă solicitarea sa privind reînnoirea licenţei de funcţionare nr. x/T din 02.03.2009 acordată pentru a desfăşura activităţi în domeniul sistemelor de alarmare, dispunându-se retragerea licenţei de funcţionare din Registrul naţional al societăţilor licenţiate, precum şi a deciziei nr. 434.569/S3/06.04.2015 emisă de DIRECŢIA DE ORDINE PUBLICĂ - I.G.P.R. prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată împotriva deciziei menţionate şi, pe cale de consecinţă, reînnoirea licenţei nr. x/T/02.03.2009 de funcţionare în domeniul sistemelor tehnice de alarmare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 şi H.G. nr. 301/2012.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 174 din data de 17 septembrie 2015, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Ordine Publică şi s-a luat act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 174 din data de 17 septembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs petenta S.C. A. S.R.L., invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

În dezvoltarea căii de atac, recurenta a arătat că prima instanţă a făcut o greşită interpretare şi aplicare a prevederilor art. 34 alin. (3) din Legea nr. 333/2003 (devenit art. 31 alin. (3) prin republicarea legii), precum şi a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 301/2012.

Arată că printr-o interpretare gramaticală a art. 31 alin. (3) din Legea nr. 333/2003 rezultă că, atât conducătorii persoanelor juridice, cât şi personalul tehnic al acestora şi persoanele fizice care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) se avizează de către inspectoratele de poliţie judeţene. Odată obţinut avizul de către o persoană, nu există niciun impediment legal ca această persoană să ocupe o funcţie de conducere sau o funcţie execuţie în baza acestui aviz, nefiind necesar să obţină un nou aviz în cazul schimbării funcţiei pe care o exercită. Rezultă că numitul B. a obţinut avizul nr. x independent de calitatea sa de administrator al societăţii şi în baza acestui aviz putea să desfăşoare activităţi de execuţie fără să fie nevoie să obţină un alt aviz specific personalului de execuţie. Deşi instanţa de fond a reţinut că dispoziţiile legale sus-menţionate nu interzic în mod expres cumulul de funcţii, printr-o greşită interpretare a respins cererea dedusă judecăţii.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul-pârât Inspectoratul General al Poliţiei Române a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 22 iunie 2017, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu menţiunea că părţile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.

La termenul din 12 octombrie 2017 având în vedere că în raport s-a considerat că recursul este admisibil, s-a fixat termen de judecată în şedinţă publică, cu citarea părţilor la data de 09.02.2018.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a supus controlului instanţei specializate legalitatea adresei nr. x din data de 02.03.2015, emisă de DIRECŢIA DE ORDINE PUBLICĂ - I.G.P.R., adresei nr. x/2015, emisă de către SERVICIUL DE ORDINE PUBLICĂ - I.J.P. PRAHOVA, prin care a fost respinsă solicitarea sa privind reînnoirea licenţei de funcţionare nr. 1587/T din 02.03.2009 acordată pentru a desfăşura activităţi în domeniul sistemelor de alarmare.

Pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Ordine Publică a specificat în adresa nr. x din data de 02.03.2015 faptul că licenţa de funcţionare nr. x/T din data de 02.03.2009 nu a fost reînnoită deoarece societatea nu respectă condiţiile cumulative prevăzute de art. 88 lit. a-h) din H.G. nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003, respectiv nu a fost îndeplinită cerinţa de la lit. b) "personalul tehnic este avizat şi are competenţe specifice în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei", la nivelul societăţii singura persoană avizată şi care avea competenţe specifice în domeniu fiind directorul general B..

Curtea de apel a confirmat soluţia administrativă şi a apreciat că actele administrative deduse judecăţii sunt legale.

Înalta Curte împărtăşeste această soluţie, întrucât reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente în cauză.

Reevaluând materialul probator administrat, pentru a răspunde punctual la criticile prezentate în cadrul memoriului de recurs, Înalta Curte reţine următoarele:

6.1. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material")

Înalta Curte constată că potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, modificată "Persoanele fizice sau juridice pot desfăşura activităţi de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, numai pe baza licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, prelungită la fiecare 3 ani, şi cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii, eliberat în termen de 30 de zile".

Prevederile art. 88 din H.G. nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 menţionează că Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea licenţei numai dacă:

a) societatea are unul dintre obiectele de activitate prevăzute la art. 74 şi se află în funcţiune;

b) personalul tehnic este avizat şi are competenţe specifice în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei;

c) societatea funcţionează la sediile declarate şi înregistrate;

d) conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie este avizat şi îndeplineşte în continuare condiţiile stabilite la art. 20 alin. (10) din Lege;

e) societatea deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea desfăşurării activităţii pentru care a fost licenţiată;

f) este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii licenţei;

g) se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii;

h) conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de poliţie competente documentele, datele şi informaţiile solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege sau de prezentele norme metodologice.

(2) Unitatea de poliţie competentă verifică corectitudinea datelor din documentele depuse pentru reînnoire şi întocmeşte un raport cu propuneri, pe care îl înaintează Inspectoratului General al Poliţiei Române. Documentaţia de reînnoire se poate transmite în format electronic.

Din analiza logico-juridică a acestor dispoziţii rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că avizarea de către organele de poliţie se face atât pentru conducătorii persoanelor juridice, cât şi pentru personalul tehnic al acestora şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.

Or, în speţa de faţă, recurenta-reclamantă nu a făcut dovada existenţei personalului tehnic cu competenţe în domeniu, iar cumulul de funcţii al numitului B. atât de administrator, cât şi de personal tehnic nu poate fi considerat ca o îndeplinire a cerinţei menţionate la art. 88 lit. b) din H.G. nr. 301/2012 deoarece aceeaşi persoană nu poate deţine simultan atât o funcţie de conducere, cât şi una de execuţie.

În concluzie, în speţa de faţă, nu este întrunit motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. x, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 174 din data de 17 septembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 februarie 2018.