Reimbursement of public procurement financial corrections contingent on UCVAP verification under O.G. 14/2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 16.06.2014, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Călăraşi a formulat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene contestaţie împotriva Deciziei nr. 32/20.01.2014 emise de M.D.R.A.P. - Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene, prin care a fost respinsă contestaţia/plângerea prealabilă formulată de reclamantă, solicitând: - anularea Deciziei nr. 32/20.01.2014 emisă de M.D.R.A.P. - Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene, ca nelegală, nefondată şi netemeinică; - anularea Notei de neîncadrare în prevederile O.G. nr. 14/2013 comunicată prin adresa nr. x/2013 şi emiterea unei Note de încadrare a instituţiei reclamante pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare în conformitate cu art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013, - rambursarea sumei aferente corecţiei în procent de 5%, suportate în cazul Contractului nr. x/2009, precum şi în cazul Contractului nr. x/2007 încheiate în cadrul proiectului având SMIS 1147 Axa 2, Domeniul Major de Intervenţie 2.1.

2. Hotărârea curţii de apel

Prin sentinţa nr. 3543 din data de 19 decembrie 2014 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Călăraşi în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene .

Prin încheierea din data de 3 februarie 2015 a fost îndreptată, din oficiu, eroarea materială strecurată în cauza soluţionată prin sentinţa sus-menţionată, Curtea de Apel Bucureşti dispunând sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013 invocată de U.A.T. Judeţul Călăraşi.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Călăraşi, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, s-a arătat, că hotărârea nu cuprinde motivele de fapt şi de drept ce au condus la înlăturarea cererilor şi apărărilor reclamantei, iar judecătorul fondului nu s-a pronunţat în nici un fel asupra legalităţii deciziei nr. 32/20.01.2014.

Prin nota contestată Direcţia Generală Programe Europene din cadrul ministerului pârât a informat instituţia reclamantă asupra neîncadrării solicitării nr. x/20.11.2013 în prevederile art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013, deşi rambursarea penalizării în procent de 5% din valoarea celor două contracte fusese solicitată în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din actul normativ precizat.

Recurenta a apreciat că a respectat prevederile legale pe perioada derulării procedurilor şi încheierii contractelor şi nu putea fi sancţionată pentru o inacţiune atâta timp cât nu exista obligaţia informării sau înştiinţării M.F.P. reglementată de dispoziţiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2006.

Un al doilea motiv de recurs a vizat interpretarea greşită a normelor de drept material şi reţinerea eronată a temeiului de drept invocat de reclamantă, Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Călăraşi solicitând rambursarea sumei reprezentând penalizare în procent de 5% din valoarea contractelor în baza art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013 şi nu în baza art. 2 alin. (4) lit. a) din actul normativ precizat.

4. Apărările formulate de intimat

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a depus întâmpinare la data de 9 aprilie 2015, solicitând în principal anularea recursului ca nemotivat, iar în subsidiar respingerea acestuia ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond.

În esenţă, s-a arătat că situaţiile prevăzute de legiuitor prin dispoziţiile art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 14/2013 sunt incidente şi cererilor întemeiate pe dispoziţiile art. 2 alin. (3) din acelaşi act normativ, astfel încât actele administrative contestate sunt temeinice şi legale.

5. Procedura derulată în recurs

Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de filtrare a recursului prevăzută de dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., iar prin încheierea din 13 octombrie 2016, în temeiul art. 493 alin. (7) din acelaşi cod, completul de filtru a respins excepţia nulităţii recursului, a admis în principiu recursul şi a fixat termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, la data de 9 februarie 2017.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a normelor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Călăraşi a învestit instanţa de contencios administrativ cu examinarea legalităţii deciziei nr. 32/20.01.2014 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Notei de neîncadrare în prevederile O.G. nr. 14/2013 comunicată prin adresa nr. x/2013, urmată de solicitarea de emitere a unei Note de încadrare a instituţiei reclamante pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare în conformitate cu art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013 şi de rambursare a sumei aferente corecţiei în procent de 5%, suportate în cazul Contractului nr. x/2009 precum şi în cazul Contractului nr. x/2007 încheiate în cadrul proiectului având SMIS 1147 Axa 2, Domeniul Major de Intervenţie 2.1.

Art. 2 din O.G. nr. 14/2013, privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, statuează următoarele:

(1) Creanţele bugetare rezultate din corecţiile financiare şi sumele de recuperat rezultate în urma stabilirii corecţiilor, în aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, de la o poziţie distinctă din cadrul titlului 56 "Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare", în situaţiile prevăzute la alin. (4).

(2) Sumele rezultate sau care vor rezulta din reducerile procentuale stabilite, în aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, de la poziţia distinctă menţionată la alin. (1), în situaţiile prevăzute la alin. (4).

(3) Sumele recuperate atât în cazul proiectelor finalizate care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe sunt contestate sau în litigiu, cât şi în cazul proiectelor aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, în urma stabilirii corecţiilor financiare, în aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, de la poziţia distinctă menţionată la alin. (1), în situaţiile prevăzute la alin. (4).

(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică: a) numai în cazul contractelor de achiziţie publică, a căror procedură de atribuire a fost iniţiată înainte de data de 10 iunie 2011 de beneficiarii prevăzuţi la art. 1, care a făcut obiectul verificării Unităţii pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, şi pentru care nu există un aviz consultativ emis de acestea, în conformitate cu art. 4 lit. d) din O.U.G. nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, valabilă până la această dată; …."

În prezenta cauză, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Călăraşi a solicitat suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiei financiare de 5% aplicată pentru abaterile de la legislaţia în domeniul achiziţiilor publice pentru contractele nr. x/3.08.2009 încheiat cu S.C. A. S.R.L. şi nr. x/27.07.2009 încheiat cu S.C. B. S.R.L.

Autoritatea pârâtă a verificat solicitarea de plată, a constatat neîndeplinirea condiţiei impuse de art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013, în sensul că procedura de atribuire nu a făcut obiectul verificării UCVAP/CVAP şi a emis nota de neîncadrare nr. x/20.11.2013, iar contestaţia administrativă formulată împotriva acesteia a fost respinsă potrivit deciziei nr. 32/20.01.2014.

Primul motiv de recurs formulat de reclamantă împotriva soluţiei instanţei de fond, de constatare a legalităţii actelor administrative sus-menţionate, vizează lipsa motivelor pe care se întemeiază hotărârea atacată şi nepronunţarea asupra deciziei nr. 32/20.01.2014, caz de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Argumentele recurentei sub acest aspect nu se circumscriu ipotezelor prevăzute de norma procedurală menţionată. Sentinţa atacată îndeplineşte exigenţele prevăzute de dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., iar judecătorul fondului a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale.

Instanţa de control judiciar constată că sentinţa recurată conţine o analiză detaliată a dispoziţiilor legale aplicabile, a situaţiei de fapt şi a actelor administrative contestate, inclusiv a deciziei de soluţionare a contestaţiei.

În mod corect, judecătorul fondului a apreciat că solicitarea de plată formulată de reclamantă în baza O.G. nr. 14/2013 nu îndeplineşte toate condiţiile impuse de actul normativ.

Astfel, suma solicitată de U.A.J.T. Călăraşi a rezultat din aplicarea unei corecţii financiare conform O.U.G. nr. 66/2011, procedura de achiziţie a fost iniţiată înainte de data de 10.06.2011, însă această procedură de atribuire nu a făcut obiectul verificării UCVAP/CVAP.

Din acest motiv nu există un aviz consultativ emis de aceasta conform art. 4 lit. d) din O.U.G. nr. 30/2006, condiţia impusă dispoziţiile art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013 nu este întrunită în cauză, iar refuzul autorităţii pârâte exprimat prin nota de neîncadrare este justificat, fiind dat cu respectarea prevederilor legale.

De asemenea, nu se poate vorbi despre o sancţiune aplicată recurentei pentru nerealizarea procedurii de informare/înştiinţare a M.F.P. conform art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2006, întrucât UCVAP/CVAP nu avea atribuţii de verificare a contractelor de achiziţie aflate sub pragul valoric prevăzut de lege, iar modul selectiv de verificare a unor proceduri de achiziţie publică face parte din elementul de oportunitate lăsat la aprecierea organului administrativ.

În privinţa celui de al doilea motiv de recurs formulat de recurentă, Înalta Curte constată că hotărârea instanţei de fond nu este rezultatul unei aplicări şi interpretări greşite a normelor de drept material şi nu poate fi reformată prin prisma cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta susţine că temeiul cererii sale de plată a sumelor rezultate din aplicarea corecţiilor financiare a fost art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013 şi nu art. 2 alin. (4) lit. a) din acelaşi act normativ, însă este evident că atât autoritatea pârâtă, cât şi instanţa de fond nu puteau aplica exclusiv dispoziţiile alin. (3), câtă vreme textul alin. (4) reglementează condiţiile concrete de încadrare în situaţiile reglementate de alin. (1)-(3) .

Nu în ultimul rând, Înalta Curte are în vedere şi statuările Curţii Constituţionale din decizia nr. 570/15.09.2015 potrivit cărora, "împrejurarea că, în cazul O.G. nr. 14/2013, legiuitorul a condiţionat suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare de îndeplinirea anumitor condiţii, printre care şi aceea că procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică să fi făcut obiectul verificării UCVAP/CVAP, reprezintă o măsură legislativă pe deplin justificată, având în vedere sumele considerabile ce trebuie plătite de la bugetul de stat în contul creanţelor stabilite pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice."

Pentru considerentele expuse, constatând că soluţia primei instanţe reflectă o corectă aplicare şi interpretare a normelor legale, iar sentinţa recurată nu este afectată de nelegalitate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Călăraşi împotriva sentinţei nr. 3543 din 19 decembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2017.