Negative jurisdictional conflict resolved: tribunal assigned administrative annulment case against police inspectorate decisions.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, sub nr. x/2017, la data de 29.05.2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov şi Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună, în temeiul art. 1, 8 şi 18 din Legea nr. 554/2004, anularea următoarelor acte administrative: Proces-verbal de cercetare administrativă nr. x/11.11.2016, emis de I.P.J. Braşov - Comisia de cercetare administrativă, Decizia de imputare nr. x, emisă de I.P.J. Braşov, Hotărârea nr. 188361/18.01.2017, emisă de I.P.J. Braşov - Comisia de soluţionare a contestaţiilor şi Hotărârea nr. 24/22.03.2017, emisă de M.A.I. - Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor, în privinţa lui B.; Proces-verbal de cercetare administrativă nr. x/11.11.2016, emis de I.P.J. Braşov - Comisia de cercetare administrativă, Decizia de imputare nr. x, emisă de I.P.J. Braşov, Hotărârea nr. 188362/18.01.2017, emisă de I.P.J. Braşov - Comisia de soluţionare a contestaţiilor şi Hotărârea nr. 23/22.03.2017, emisă de M.A.I. - Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor, în privinţa lui C. şi Proces-verbal de cercetare administrativă nr. x/11.11.2016, emis de I.P.J. Braşov - Comisia de cercetare administrativă, Decizia de imputare nr. x, emisă de I.P.J. Braşov, Hotărârea nr. 188363/18.01.2017, emisă de I.P.J. Braşov - Comisia de soluţionare a contestaţiilor şi Hotărârea nr. 25/22.03.2017, emisă de M.A.I. - Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor, în privinţa lui D., cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 2183/CA/17.11.2017, Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov şi Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor, în favoarea Curţii de Apel Braşov.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 5/2018 din 15 ianuarie 2018, a admis excepţia de necompetenţă materială, invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne şi, în consecinţă: a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov şi Ministerul Afacerilor Externe, în favoarea Tribunalului Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecăţii prezentei cauze şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării conflictului.

Înalta Curte constată că, în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, în cauză competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii introductive îl reprezintă anularea proceselor-verbale de cercetare administrativă şi a deciziilor de imputare emise de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov, prin care s-a dispus angajarea răspunderii materiale a reclamantei, în calitate de fost şef Serviciu Resurse Umane în cadrul I.P.J. Braşov, precum şi anularea hotărârilor emise de I.P.J. Braşov în soluţionarea contestaţiilor formulate de reclamantă împotriva deciziilor de imputare şi anularea hotărârilor emise de Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor în soluţionarea plângerilor formulate de reclamantă împotriva hotărârilor prin care au fost respinse contestaţiile sale împotriva deciziilor de imputare.

Astfel, în speţă, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov, autoritate judeţeană, a emis trei decizii de imputare în sarcina reclamantei A., urmare a stabilirii răspunderii sale materiale, iar aceste acte intră în categoria actelor administrative care produc efecte vătămătoare în sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Dispoziţiile art. 30 şi art. 31 din O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor reglementează două faze de contestare administrativă a deciziilor de imputare. În prima fază, contestaţia împotriva deciziei de imputare, care se soluţionează de comandantul sau şeful care a emis decizia de imputare, reprezintă un recurs administrativ care se finalizează printr-o hotărâre dată asupra contestaţiei, ce poate fi atacată cu plângere. A doua fază, declanşată prin plângerea formulată împotriva hotărârii prin care a fost respinsă/admisă în parte contestaţia împotriva deciziei de imputare, se desfăşoară în faţa Comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor, care funcţionează la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Cea de a doua fază se finalizează prin pronunţarea unei hotărâri definitive, potrivit art. 31 alin. (4) din O.G. nr. 121/1998, hotărâre care are natura juridică a unui act administrativ jurisdicţional, adoptat într-o activitate de jurisdicţie specială.

Deciziile de imputare emise în cauză au fost atacate de reclamanta A. conform procedurii ce reglementează căile de atac prevăzute de O.G. nr. 121/2008 privind răspunderea materială a militarilor. Au fost emise aşadar, urmare contestaţiei, hotărâri de către şeful inspectoratului care a emis decizia de imputare, conform art. 30 alin. (1) din acest act normativ.

Ulterior, reclamanta a formulat plângere împotriva acestor hotărâri, conform art. 31 din acelaşi act normativ, folosind deci procedura administrativ jurisdicţională specială facultativă reglementată de O.G. nr. 121/2008.

Astfel, în cauza de faţă reclamanta A. a înţeles să urmeze şi procedura administrativ-jurisdicţională de contestare, astfel că şi actul administrativ-jurisdicţional prin care s-a finalizat procedura (în speţă Hotărârile nr. 23, 24 şi 25 din data de 22.03.2017, emise de Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor din cadrul M.A.I.) constituie obiectul acţiunii în contencios administrativ, conform art. 1 alin. (1), art. 6 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Aşadar, astfel cum a reţinut Curtea de Apel, deciziile de imputare au natura juridică a unor acte administrative tipice, susceptibile să facă obiectul unei jurisdicţii administrative speciale, iar reclamanta a urmat atât calea recursului graţios, conform art. 30 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 121/1998, cât şi procedura administrativ - jurisdicţională în faţa Comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor, conform art. 31- 43 din O.G. nr. 121/1998, ultimul act, cu caracter definitiv în sistemul administrativ, fiind hotărârea Comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor din cadrul M.A.I.

Înalta Curte reţine că actele administrative contestate au fost emise în considerarea raporturilor de serviciu ale reclamantei, fost şef Serviciu Resurse Umane în cadrul I.P.J. Braşov (funcţionar public cu statut special).

În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, întrucât reclamanta este funcţionar public, sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Dispoziţiile Legii nr. 188/1999 stabilesc, aşadar, în favoarea tribunalelor, competenţa materială exclusivă în soluţionarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, fără a face distincţie după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local. Dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 au caracter de lege generală în raport de dispoziţiile speciale ale art. 109 din Legea nr. 188/1999, fiind, astfel, înlăturate de la aplicare, neputând justifica o competenţă materială a instanţei de judecată stabilită în raport de rangul autorităţii publice emitente a actului administrativ contestat.

Această interpretare este conformă Soluţiei de unificare a jurisprudenţei adoptate în şedinţa judecătorilor secţiei contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi din data de 18 februarie 2013, în sensul că "normele de competenţă prevăzute de art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum au fost modificate prin art. IV din Legea nr. 2/2013, sunt aplicabile inclusiv funcţionarilor publici cu statut special, în măsura în care statutele speciale ale categoriilor respective nu conţin dispoziţii prin care să fie stabilită expres competenţa unei alte instanţe".

Soluţia se impune şi prin prisma Soluţiei de principiu a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată în data de 11 aprilie 2016, potrivit căreia revine tribunalului competenţa de soluţionare a cauzelor având ca obiect contestaţia formulată împotriva hotărârii emise de Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor constituită pe lângă Ministerul Afacerilor Interne.

Prin urmare, reţinând incidenţa art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificat, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza în fond este tribunalul.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pe pârâţii Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov şi Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor, în favoarea Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 februarie 2018.